2,520 matches
-
determinat pe Giorgione să-și deschidă un atelier propriu, unde lucrează pictori începători că Titian și Sebastiano del Piombo. Mai tarziu, colaborarea strânsă care s-a realizat între cei trei pictori a produs istoricilor de artă mari dificultăți în stabilirea paternității unor picturi atribuite lui Giorgione, pentru că el nu-și semna operele. Nu este exclus ca la realizarea unui tablou să fi contribuit mai mulți artiști, lucru obșnuit în acel timp, cum este cazul cu tabloul "Venus dormind", la care se
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
adus celebritatea lui Cavalieri. Teoria indivizibililor va deveni un capitol important în teoria geometriei, deoarece ceea ce Cavalieri numea "indivizibil" va obține ulterior numele de "element diferențial". Această metodă a fost preconizată de Johannes Kepler și a fost perfecționată de Cavalieri. Paternitatea descoperirii a fost contestată de Roberval. Cavalieri a fost criticat mult timp de către unii matematicieni, care au considerat că metoda indivizibililor nu ar fi geometrică. Prin rezultatele pe care le dădea, Cavalieri s-a impus în atenția tuturor matematicienilor din
Bonaventura Cavalieri () [Corola-website/Science/308728_a_310057]
-
cântă, sub numele anagramat "Elisa", în versurile sale inspirate de ea. Aceeași damă este destinatara versurilor amicului său, poetul și diplomatul portughez Francisco Sa de Miranda, unde este numită "Celia". În 1528 Garcilaso își dictează testamentul în Barcelona, unde recunoaște paternitatea fiului său ilegitim și destinează o sumă mică de bani pentru educația lui; puțin după aceea îi înmânează lui Boscán o colecție a operelor sale, pentru a fi revizate, după care pleacă la Roma, unde asistă în 1529 la încoronarea
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]
-
asemenea, ambele lucrări au aceleași subdiviziuni și exprimările sunt similare. Dar aceste asemănări se pot explica printr-o aceeași lucrare care a stat la baza ambelor volume, sau prin faptul că Cicero a putut consulta un exemplar din Rhetorica. Susținătorii paternității lui Cicero citează faptul că în Rhetorica se dau ca exemple de ambiguitate construcții ca Tullius heres meus Terentiae uxori meae, etc. și arătând că fiul lui Cicero se numea Tullius iar soția sa Terentia. Ceea ce acești apologeți par să
Cornificius () [Corola-website/Science/307731_a_309060]
-
asemenea ardoare. Autorul Rhetoricii este un convins adversar al grecilor și își ia modelele din istoria contemporană, pe când Cicero îi consideră pe greci ca fiind niște învățați pe care îi citează în mod continuu. Din aceste motive, în prezent, teoria paternității lui Cicero asupra Rhetoricii este abandonată de majoritatea specialiștilor. Alți cercetători consideră că volumul este opera lui Cornificius. Argumentul principal în favoarea acestei identificări îl constituie faptul că multe din pasajele citate de Quintilian ca fiind ale lui Cornificius sunt reproduse
Cornificius () [Corola-website/Science/307731_a_309060]
-
trecerea râului Meuse trupele germane trebuiau să se deplaseze rapid până la Canalul Mânecii tăind astfel trupele franceze și Corpul Expediționar Britanic concentrate în nord, în Belgia și Flandra, așteptând un atac similar cu "Planul Schlieffen" și deci o reeditare a Primului Război Mondial. Paternitatea acestui plan de operații a fost destulă vreme în dispută, din cauză ca propaganda nazistă l-a prezentat pe Hitler ca fiind creatorul Sichelschnitt. O discuție excelentă pe marginea acestui subiect se face în lucrarea "Blitzkrieg-Legende. Der Westfeldzug 1940", a
Erich von Manstein () [Corola-website/Science/302361_a_303690]
-
Noua Zeelandă, și risipite pe marginile de sud și de nord ale continentului Antarctica . Atunci când biologii privesc vietățile, ei observă că acestea aparțin unor grupuri care au ceva în comun. Charles Darwin a explicat că aceast lucru urmează firesc dacă ""admitem paternitatea comună a formelor aliate, împreună cu modificarea lor, prin variație și selecție naturală"". De exemplu, toate insectele au în comun un plan de organism de bază, al cărui dezvoltare este controlat de gene de reglementare de bază. Ele au șase picioare
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
cu aglutinarea hematiilor) antigenele se mai numesc și aglutinogene, iar anticorpii și aglutinine. În practica medicală curentă prezintă importanță sistemele AB0 și Rh. Restul sistemelor de antigene sunt utilizate în medicina legală, aplicațile lor cele mai importante fiind în stabilirea paternității și în diferite anchete de filiație, însă în prezent aceste proceduri tind să fie înlocuite de către analiza ADN. Importanța grupelor sanguine rezidă în indicarea compatibilității sau incompatibilității dintre donator și primitor în cazul transfuziilor. Teoretic, compatibilitatea reprezintă situația în care
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]
-
Dan Botta despre artă, ce trebuie să fie „eternă și indescifrabilă”, cu alte cuvinte, „eleată”. Sub protecția misterioasă a Marelui Anonim blagian, am fi înclinați să rostim la prima concluzie, dacă nu ne-am aminti celebra polemică din epocă asupra paternității metaforei de „spațiu mioritic”... Cu un asemenea ideal al perfecțiunii cristaline, poemele lui Dan Botta poartă o răceală nordică în chihlimbarul ușor parnasian sub care sunt propuse: „Drumurile mediane,/ Plaiuri și savane,/ Lande monotone,/ Lirice Oenone/ Duceți-mi la vale
Dan Botta () [Corola-website/Science/302784_a_304113]
-
plimbat împreună prin păduri. Este deja prea mult, e adevărat, dar asta a fost tot."”. Oricum, acest lucru avea să de-a naștere la o serie întreagă de speculații, existând lucrări și istorici care îi vor atribui lui Zizi Cantacuzino paternitatea principesei Maria (Mignon), care avea să se nască la începutul anului 1900. Relația cu prințul Boris al Rusiei O altă opinie este aceea că Mignon ar fi de fapt fiica prințului Boris al Rusiei. Trebuie menționat că Mignon, născută în
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
optică, Habacuc este mai aproape de literatura biblică sapiențială decât de cea profetică. Soluția pe care el o dă - unica posibilă în așteptarea revelației depline, în Isus - îl plasează pe urmele lui Abraham, strămoșul poporului evreu, care - conform apostolului Paul - datorează paternitatea sa mai mult credinței decât cărnii, pentru că „a crezut împotriva oricărei speranțe”. Miezul doctrinei lui Habacuc este în versetul 4 din capitolul 2, unde - repetatelor lamentări ale profetului, împotriva nedreptăților și infidelităților - Dumnezeu îi răspunde: „iată că acela care nu
Habacuc () [Corola-website/Science/303396_a_304725]
-
la București la 5 ianuarie 1909, ca fiica cea mică a reginei Maria a României și a regelui Ferdinand I al României. Deși au existat zvonuri că tatăl adevărat al Ilenei este de fapt Prințul Barbu Știrbei, regele a admis paternitatea, scrisorile prințului Știrbei către regină nelăsând nimic de înțeles în acest sens, el păstrând față de Ileana aceeași atitudine pe care o avea față de ceilalți copii ai cuplului princiar Ferdinand-Maria. Ileana a avut patru frați mai mari: Carol, Elisabeta - mai târziu
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
cunoscut ca "Louis-Napoléon" înainte să devină împărat, a fost nepotul de frate al împăratului Napoleon I, fiul fratelui său, Louis Bonaparte, care s-a căsătorit cu Hortense de Beauharnais, fiica din prima căsătorie a soției lui Napoleon, Joséphine de Beauharnais. Paternitatea lui Louis-Napoléon a fost adusă în discuție. Louis-Napoléon însuși avea suspiciuni legate de legitimitatea sa, deși mulți istorici au ajuns la concluzia că a fost conceput de Louis Bonaparte și Hortense. În timpul domniei lui Napoleon, părinții lui Louis-Napoléon au fost
Napoleon al III-lea al Franței () [Corola-website/Science/304256_a_305585]
-
albe cu bârne groase de lemn, malurile Avon-ului, cu lebedele sale grațioase și verdele ierbii și al pomilor, nicăieri atât de strălucitor ca în această țară cețoasă, păstrează nealterat farmecul acelei Marry England care ni l-a dăruit pe Shakespeare. Paternitatea pieselor iscălite de William Shakespe-are a fost pe rând atribuită lui William Stanley, conte de Derby, contelui de Ruthland, Cristopher Marlowe, Francis Bacon. Lăsăm disputa pe seama filologilor... Opera este genială și va înfrunta Eternitatea. Mulțumesc cerului că mi-a oferit
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
care susținea că tronul englez i se cuvine, pretinzând că este fiul lui Eduard, Richard de Shrewsbury, duce la speculații neconfirmate că acesta ar fi putut fi un alt copil nelegitim a lui Eduard. Au fost ridicate întrebări legate de paternitatea lui Eduard în timpul domniei sale (spre exemplu de către Richard Neville, Conte de Warwick în 1469, și repetate de George cu puțin timp înainte de execuția sa din 1478), și din nou de suporterii lui Richard de Gloucester în timpul scurtei domnii a lui
Eduard al IV-lea al Angliei () [Corola-website/Science/312608_a_313937]
-
Nicolaescu. Titus Popovici a scris nuvela care a fost bine primită de critica literară, obținând și un premiu al Academiei Române. El n-a menționat cele promise, dar i-a scris pe exemplarul dăruit regizorului că-l consideră coautor al nuvelei. Paternitatea ideei care a stat la baza scrierii nuvelei este menționată și în alte articole. Cea mai veche afirmație în acest sens datează dintr-un interviu acordat lui Valerian Sava și publicat în noiembrie 1971 în revista „Cinema”. „De pildă, pentru
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
filmul a fost lansat în primăvara anului 1968, înaintea finalizării cărții. Cartea a fost considerată în întregime opera lui Clarke, ceea ce a creat impresia că romanul era o novelizare a filmului de care Kubrick ar fi profitat pentru a submina paternitatea lui Clarke asupra subiectului. Acesta este unul dintre motivele pentru care o serie de detalii diferă între film și carte. Dacă filmul conține puține explicații ale evenimentelor, Clarke a oferit în roman explicații ale cauzelor și efectelor acestora. James Randi
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
desen și în general convenționalism. Spre deosebire de pictură, arta grafică este mai detailată insistând pe realizarea detaliului în vestimentație, fie orientală sau occidentală. Lucrările realizate în această perioadă erau în mare parte anonime deoarece, autorii nu își puneau semnătura neavând conștiința paternității artistice. Se fac remarcați la începutul secolului al XIX-lea pictori ca Nicolae Polcovnicul(„Autoportret”), Ion Baromir, Eustatie Altini îmbrățișând neoclasicismul vienez și având calități de colorist, Giovanni Schiavoni stabilit o perioadă la Iași realizează chipul unui personaj, cum este
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
un succes, formația lansând numeroase șlagăre. În anul 1960, Barry a realizat primele sale coloane sonore. Doi ani mai târziu, a finalizat muzica filmului "Dr. No", abandonată de compozitorul Monty Norman; numele său nu a fost trecut pe generic, iar paternitatea asupra temei James Bond a fost disputată de Norman și Barry în două procese de judecată. Au urmat alte unsprezece filme din seria James Bond și "Zulu" (1964), "Leul în iarnă" (1968), "Cowboy-ul de la miezul nopții" (1969), "Urmărește-mă!" (1972
John Barry (compozitor) () [Corola-website/Science/311637_a_312966]
-
franceză să permită doar descendenți de sex masculin ai lui Hugo Capet pentru succesiunea la tronul Franței. Fără legea salică, după moartea lui Ioan I, coroana ar fi trecut la sora sa vitregă, Joan (mai târziu Joan de Navarra). Oricum, paternitatea Joanei era suspectă din cauza adulterului mamei sale; magnații francezi au adoptat legea salică pentru a împiedicat succesiunea la tron a unui posibil bastard. În 1328, regele Carol al IV-lea al Franței a murit fără a avea moștenitori masculini, frații
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
din bisericile maramureșene; pictura tâmplei și cafasuluisunt opera aceluiași zugrav. Aceluiași pictor îi datorăm și pictura unor icoane, între care și cea de pe masa altarului. În sprijinul acestei afirmații vine inscripția aflată pe spatele icoanei de prestol, inscripție ce atestă paternitatea acesteia, respectiv că a fost pictată de Ștefan Zugravul. Biserica din Plopiș preia elemente arhitectonice ale bisericii din localitatea vecină, Șurdești. Identitatea formelor și a decorului a făcut ca cele două biserici să fie considerate ca realizate de același constructor
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
realitate avea deja alți trei fii de la alte femei, mai mari decât fiii cu Vannozza: Pedro Luìs, Girolama și Isabella, care au avut puține raporturi cu frații vitregi. Rodrigo chiar dacă și-a recunoscut copiii la naștere, ascunde atât de bine paternitatea, încât în 1492 Cesare și Giovanni treceau drept nepoți ai cardinalului. Micuții Borgia au fost foarte influențați de originile lor catalane. Lucreția și Cesare erau foarte legați, uniți de un sentiment reciproc de dragoste și fidelitate. Probabil, în primii ani
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
a mutat la castelul Tuileries. Pentru că se căsătorise cu "Monsieur", Henrietta a devenit "Madame, la duchesse d'Orléans". Căsnicia a început bine, iar Filip părea un soț afectuos. La un an după căsătorie, Henrietta dă naștere unei fetițe, Maria Luiza. Paternitatea fetiței a fost pusă la îndoială la curte, unde s-a insinuat că tatăl ar fi Ludovic al XIV-lea sau Ducele de Guise. Henrietta și Ducele de Guise ar fi început o relație la începutul căsniciei, chiar dacă Guise fusese
Anne Henrietta a Angliei () [Corola-website/Science/312838_a_314167]
-
vitregă, Mărie Anne de Bourbon, fiica recunoscută a lui Ludovic și a Louisei de La Vallière. În actul de recunoaștere, numele mamei n-a fost menționat deoarece Madam de Montespan era căsătorită cu marchizul de Montespan care ar fi putut cere paternitatea copilului. În timpul nașterii sale, relația dintre părinții ei era pe sfârșite din cauza posibilei implicări a Doamnei de Montespan în "Afacerea otrăvurilor". Frații ei mai mari Louis Auguste și Louise Françoise au fost recunoscuți la 19 decembrie 1673 de tatăl lor
Françoise-Marie de Bourbon () [Corola-website/Science/312846_a_314175]
-
rolului matern. Familiile fără copii, în majoritatea cazurilor se caracterizează printr-o intimitate foarte mare, având o legătură emoțională foarte strânsă între parteneri. "Familia cu un singur copil" este foarte des întâlnită fiind tipul de familie care împlinește nevoia de paternitate a partenerilor dar face că să nu fie suprasolicitată economic și psihologic. În cazul în care familia este funcțională, echilibrată, copilul se dezvoltă normal el, simțind nevoia unui frate sau a unei surori. În cazul în care copilul nu va
Psihologia familiei () [Corola-website/Science/312845_a_314174]