8,290 matches
-
ca boabe de piper, Potop înaripat și negru-n zori. Mut se-mpleticeau sălcii bătrâne Șoptind bizar, sub cer capitonat. Toamna și Iarna tot zâne bune, Îmi bat la geam jilav, anticipat. Pogoane-i risipit un gând sub nori, Sorb patima din somnul abisal. Tăceri de plumb și timpi apăsători, Rod tărăgănat un destin total. Nu vii! Doar tu nu vii s-auzi în ploi Rece, sacră muzica expresă Fierbând în aluatul de noroi, Și-uneori cum plâng fără adresă. 16
ROMANŢĂ FĂRĂ PORTATIV de STELIAN PLATON în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/368395_a_369724]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > PRIBEAG Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Pribeag Iubitule, să vin la tine? Mă vrei în lumea fără lume? Mă vrei în lumea fără patimi, fără-nceput și fără nume? E poarta lumii descuiată, se-ajunge greu, ușor, la stele? Ții amintirile-ntr-un sipet, sau în șirag, ca pe mărgele? Iubitule, la tine-n suflet mai plânge dorul cu iubire Ori lacrimile-au inundat
PRIBEAG de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368409_a_369738]
-
minte. Pe pajiști verzi, văd pete mari de soare Cum dogorăsc și crudul din viile culori, Iar țărâna de pe șesuri cum absoarbe Răniții pași desculți, din care curg sudori. Prin căutări de veșnicii când mă revăd, Mi se-nnegresc în patimi imagini parjolite De focul dorului nestins mereu căutător Și de-acel jar ce-l las să ardă în cuvinte. Aș vrea culoare-n pretutindeni să presar, Dar fără tine niciodată n-am să pot, iubite, Căci numai tu îmi porți
LAS PANA TIMPULUI... CA SĂ TE SCRIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368412_a_369741]
-
nu există copac care să iasă din pământ cu frunze și fructe.” Voltaire A trecut mult timp de la cel de al doilea război mondial și unii tineri sunt impasibili la cuvântul război, alții vorbesc cu o anumită încântare, alții cu patimă. Puțini sunt cei îngrijorați. Este adevărat, timpul își așterne uitarea. Trecutul se uită repede și se învață prea puțin din greșelile lui. Atrocitățile războiului sunt date uitării sau nici nu au fost îndeajuns cunoscute, așa încât unii tineri văd acum în
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU TINERETUL ZILELOR NOASTRE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368420_a_369749]
-
Acasa > Strofe > Valori > ȘI-NȚELEG Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2234 din 11 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Merg grăbit, însă nu înainte, ci mă-ntorc bucuros în trecut așteptând să-mi apară, fierbinte, plin de patimă,-ntâiul sărut. Vreau să-ajung în poiana frumoasă unde tu ochii dragi i-ai închis și-am simțit gura ta de crăiasă preschimbânduse-ncet într-un vis. Ne-am iubit în tăcere deplină fiindcă-n ceasul acela intim eram două făpturi de
ŞI-NŢELEG de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368480_a_369809]
-
îmi sunt dați Să m-aline când ochiul mi-e cărunt! Acum știu că lecțiile mai importante Le-nvățăm cu inima-n genunchi și ochii-n lacrimi Suferim prea mult pentru lucruri aberante Și ne lăsăm prea des conduși de...patimi. Referință Bibliografică: ACUM ȘTIU! / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2325, Anul VII, 13 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ACUM ȘTIU! de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368483_a_369812]
-
la nebunie și că nu a putut să mă uite. L-am crezut, când mi-a spus că a ieșit din cercul acela obscur al drogurilor, că a făcut cure și acum e bine, că nu a mai recăzut în patima drogurilor de câțiva ani. Eu l-am crezut orbește, ca o idioată și am făcut la rândul meu o pasiune pentru el. Îl iubeam mult, însă de această dată am ținut secret față de ai mei totul. Ei nu au habar
PETRECERE NEFASTĂ(4) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368498_a_369827]
-
le crapă smalțul oaselor tot mai reci [50] Și-un fel de umezeală de mucegai albit crescând ca buruienile ca lichenii pe munți crește în lumea asta acoperind orașe podișurile stinse ale acestor frunți [51] Și dacă din adâncuri de patimi și de vremuri Calul Troian e visul înalt din viitor Steaua ce duce lumea prin noapte luminând-o Idealul de care în veci de veci ți-e dor [52] El numai ni se-arată în visuri și credințe și ne
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
și orice alt′ mai poate Să-mi împlinească sufletul, sau poate Ce duc spre infinit ori nemurire, Și să iubesc cu-ndeajuns iubire, Flămând sau blând ca cel care socoate Că a primi târziu serenitate Este îndeajuns dumnezeire. Nicicând fi-i-va-mi patima pierdută! Sub clătinări sau sub credința care, Cu mine zămislită și născută, Eu o trăiesc nu-n ziua care doare, Ci-n viitor, în clipa neavută Și-am să iubesc în moarte și mai tare! „(povestea mea ...)” Dezamăgirea actuală a
CRISTALUL OGLINZII ÎN MOIRATE APE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368556_a_369885]
-
fără să-și ia pedeapsa meritată! Așa să-mi ajute Dumnezeu!“ Jurământul acela, cu sine însăși, la făcut, dominată de o ură teribilă și rece, contra dușmanilor săi și în mod ciudat, sentimentul acesta pe care-l simțea ca o patimă ce-i răscolise sufletul, la fel de intensă precum patima iubirii, i-a dat o energie și o forță interioară care simțea că o vor conduce să înlăture orice obstacole și să împlinească orice lucru, oricât de greu, pentru ași putea atinge
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
-mi ajute Dumnezeu!“ Jurământul acela, cu sine însăși, la făcut, dominată de o ură teribilă și rece, contra dușmanilor săi și în mod ciudat, sentimentul acesta pe care-l simțea ca o patimă ce-i răscolise sufletul, la fel de intensă precum patima iubirii, i-a dat o energie și o forță interioară care simțea că o vor conduce să înlăture orice obstacole și să împlinească orice lucru, oricât de greu, pentru ași putea atinge scopul final și ași stinge, acea răscolitoare dorință
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
Își zicea Vilma cu obidă în suflet: ,,Dumnezeule! Maxim, fiul meu a devenit o mare pacoste pe capul meu. Mă distruge și pe mine și pe sine, cu dependența sa de droguri. Nu mai am un pic de liniște din cauza patimii lui, mi-a furat destui bani din încasările de la restaurant, e capabil să mă și bată și să mă ucidă în momentele de abstinență, dacă nu-i dau atunci când îmi cere, căci parcă devine nebun și nu mai judecă deloc
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
odihneau. Fă-mă Doamne foc pe lume să țin chinul prins la pântec, să usc lacrima de mume jarului să-i fiu eu cântec! ... Auzea ca prin vis, versurile cântate de draga lui, de câte ori îi pândise urgia. Strângea în mâini, patimile suflecate de viață, de pe obrajii florilor, mugind insistente în jugul potopului ce le jertfise, haotic. Floricică de pe șes colea-n drum de codrul des, odihnește talpa-mi ciuntă și-mi alină vorba-mi multă... ... Îi veneau în minte doinele dragei
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
au topit în timp, cu regrete, pânsu-mi-se și de zeii din olimp, erau serile stelare ce-ncercau să ne adune, sub lumini de felinare, tu crăiasă, eu un june, aveam dragostea în inimi și vorbeam mereu șoptit, eram bântuiți de patimi, ca orice îndrăgostit. pasărea iubirii noastre spânzurat-a fost de vânt, a căzut în zări albastre și-a rămas doar în cuvânt. te iubeam și te uram, veneai pe cărări divine, când ades’ te căutam, tu făceai parte din mine
PASĂREA IUBIRII NOASTRE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367893_a_369222]
-
nestrânși în zăbale, liberi, frumoși, zguduind nu pământul sub copite ci văzduhul sub care e aninată scena, nevârstnici, tineri cu toții în suflet, năpădind în iureș viața spectatorilor, alinând-o, îmbucurând-o, îmbogățind-o. Cu toate că fiecare duce în adâncul sufletesc o patimă, o nedreptate, o suferință, o tristețe... Cine, de pildă, poate fi în sufletul actorului Alexandru Arșinel?! Câtă durere a răbdat și câtă rabdă, dar spectatorul nu-i vede decât fața bonomă și zâmbetul cald, pentru că la cabină rămâne chinul, acolo
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
lor ecouri, Sensurile ce nu se răsfrâng în doruri, Inimi respinse de frica c-or să doară, Instigabile.. îngreunând să nu zboare.. Zorul de prea ‘încet’ a strânge mâini Zoriții grăbiți să stranguleze inimi, Nu de a împărtăși dorul între patimi, Ci de-al ‘împărți’ în minime pătrimi.. Când omul pe el singur se mai și minte, Iar dintr-un cuvânt nimic nu mai simte, Contează prea mult ‘victoriile-i false, Fără ‘profunzimiile' ce nu sunt bănoase.. Dezvățul de n-ar
SINGURĂTĂŢI.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367916_a_369245]
-
bei în vas de lut Din al țării vechi pământ, Să-mi faci hram cu busuioc La fete să am noroc. Să-mi dai viers de Mioriță Ca să zic din fluieraș De dor a mea doiniță Pentr-un suflet pătimaș. Patimă de mamă dragă, De strămoși și de pământ... Patimă de-o viață-ntreagă: De locul de unde sunt! Ioan Adrian Trifan Referință Bibliografică: DOINĂ / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1490, Anul V, 29 ianuarie 2015. Drepturi de
DOINĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367981_a_369310]
-
pământ, Să-mi faci hram cu busuioc La fete să am noroc. Să-mi dai viers de Mioriță Ca să zic din fluieraș De dor a mea doiniță Pentr-un suflet pătimaș. Patimă de mamă dragă, De strămoși și de pământ... Patimă de-o viață-ntreagă: De locul de unde sunt! Ioan Adrian Trifan Referință Bibliografică: DOINĂ / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1490, Anul V, 29 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Adrian Trifan : Toate Drepturile Rezervate
DOINĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367981_a_369310]
-
aduna din ele în cristale de mir, răscolind deșerturi începute și sfârșite în inima unui Crist ! VĂD, DOAMNE... Acum, văd, Doamne, văd prin negura luminii liliecii cu aripi lipiciose, ce vor să se agațe de mine, cum s-a agățat patima durerii nebune... Văd, Doamne cum arzi aripi negre ce fâlfâie-mprejurul meu în vârtejuri. Și... văd, Doamne, acum văd ! cum le preschimbi în petala luminii, pe care mă așterni în boare de rouă cu miros de primăvară. OBOSEALĂ TÂRZIE Am venit
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > IUBITUL CE MĂ APĂRĂ DE FRIG Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1591 din 10 mai 2015 Toate Articolele Autorului Hoinărești peste ogoare, strigi cu patimă la porți Că ți-ai fi pierdut cărarea și-a căzut pradă la hoți; Treci de pe un rug pe altul. După tine vin și eu. Nu mă vezi că-s îmbrăcată cu veșminte de ateu?! Te zăresc flămând pe creste
IUBITUL CE MĂ APĂRĂ DE FRIG de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368013_a_369342]
-
Câmpul face loc pădurii Bunătatea-n locul urii, Ochi profetic și deschis Ce se naște dintr-un vis Căutând mereu pe unde Dragostea ni se ascunde Printre vrăjile de mai Pe potecile din rai, În lume nu prea se poate Patimă fără păcate, În noi se năruiesc statui Și rămânând ai nimănui Ne rătăcim mereu pe drum Făcând iluziile scrum... sâmbătă, 9 mai 2015 Referință Bibliografică: dragoste fără păcate... Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1590, Anul V
DRAGOSTE FĂRĂ PĂCATE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368025_a_369354]
-
Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1591 din 10 mai 2015 Toate Articolele Autorului femeia lebădă se înserează peste tot noaptea când mor stelele femeia miroase a râu ea vine fără să vie. înfășurat în susurul brațelor ei voi blestema cu patimă clipa când trecerea ei va fi cântec de pasăre rătăcită prădându-mi somnul cu gura și umbra ei de lebedă. joi, 3 octombrie 2013 Referință Bibliografică: femeia lebedă / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1591, Anul V
FEMEIA LEBEDĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368044_a_369373]
-
de zăpadă mai jos albiți de pietre semențe mai toți acoperiți cu păduri neatinse de timp sau cu pășuni țesute din ierburi multicolore dacă urci printre ape găsești izvorul înălțimilor numai de acolo poți să privești ȚARA MEA întinsă peste patimă lumii că o culoare rotundă peste imensitatea cerului sub care stă neclintita de AZED Anghel Zamfir Dan Referință Bibliografica: ROMÂNIA / Anghel Zamfir Dan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1591, Anul V, 10 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
ROMANIA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368042_a_369371]
-
cu păsări ce alergau în întunecimea zborului cu pleoape ce nu-mi inchideau ochii spre un infinit ce nu-l mai găseam printre semnele zilei prelungite în sfarșitul agoniei ultimei pete dintr-un februarie agonizant mugure trist oprește plesnitura de patimi din cântecul tău și lasă clipa din mine semn pentru alte anotimpuri. de AZED Anghel Zamfir Dan Referință Bibliografică: alergare de pasăre / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1599, Anul V, 18 mai 2015. Drepturi de Autor
ALERGARE DE PASĂRE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368055_a_369384]
-
adus [lui Ionesco] doar neajunsuri, din care nu se-alege cu nici o bucurie adevărată: o tortură, o pedeapsă, o veritabilă agonie, de care însă nu s-ar putea lipsi. Alcoolul și celebritatea sunt lucrări ale diavolului. Să nu cazi în patima celui dintâi, să n-o cauți pe cea de-a doua. Două primejdii care nu mă pândesc, chiar dacă în tinerețe am trecut foarte aproape de prima”. Uitarea de sine De regulă, se știe despre alcoolofilia lui Eugène Ionesco. În dimineața de
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]