34,654 matches
-
teatrale, realizând în colaborare regia câtorva piese de avangardă; lucrează totodată pentru o agenție literară, încercând să promoveze editorial literatura română în Franța. Temându-se pentru soarta mamei ei, rămasă ostatică în țară, apoi încarcerată și lăsată să moară în penitenciar, publică, sub pseudonim; semnează Stepan Lighton, cartea Amérique n’a pas encore parlé (1949), scrisă în colaborare cu Virgil Ierunca, Monique Saint-Côme traducerea în limba franceză a romanului lui Constantin Virgil Gheorghiu, Ora 25 (1949), și Claude Pascal versiunea franceză
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
poate acționa, gândi sau crea independent. Este individul subordonat În totalitate unor circumstanțe de viață sau voinței unor alte persoane sau instituții cărora nu li se poate opune. Cele mai frecvente exemple de persoană-limită sunt date de transformarea indivizilor din penitenciare, lagărele de prizonieri, persoanele izolate social (emigranți, șomeri, delincvenți etcă. Privațiunea de libertate, care Închide persoana, o va transforma În ceea ce privește manifestările sale exterioare. Ea nu va avea Însă nici măcar posibilitatea de a protesta. Orice abatere de la normele restrictiv-limitative se pedepsește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
căderea în prizonierat, sau Asediul cetății fără turnuri, despre regimul din lagărele Oranki-Mânăstârca și teroarea recrutărilor pentru divizia „Tudor Vladimirescu”, ori Ultima întoarcere acasă, Tărâmul ochelarilor orbi și Strașnicul inchizitor ating cote remarcabile ca proză de război și a lumii penitenciare. SCRIERI: Drumul crucii, pref. Remus Radina, Freiburg, 1983; ed. I-II, București, 1993. Traduceri: Hans Magnus Enzensberger, Sfârșitul bufnițelor, București, 1974 (în colaborare cu Ileana Mălăncioiu); Ciabua Amiredjibi, Data Tutashia, Iași, 1981 (în colaborare cu Marcel Petrișor și Adina Niculescu
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
cele întâlnite la prizonierii de război sau la persoanele internate în lagăre de concentrare sau de muncă forțată (D. Rousset, E. Minkowski, H. Baruk). A treia situație specială o constituie alterarea stării de sănătate mintală la persoanele internate în mediul penitenciar (Baillarger, E. Kraepelin, K. Bonhoeffer, Costedoat). Aceste aspecte menționate trebuie tratate cu deosebită atenție de către igiena mintală. Sănătatea mintală și situațiile de război. Toți specialiștii sunt de acord că războaiele duc la importante răsturnări ale vieții comunităților umane, în plan
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anestezie afectivă”, manifestată prin incapacitatea individului de a mai percepe emoțional-afectiv situațiile vieții, de care acesta este perfect conștient. Targowla descrie un sindrom de hipermnezie emoțională paroxistică tardivă la vechii prizonieri sau persoanele deportate. Sănătatea mintală la persoanele din mediul penitenciar. Tulburările psihice în mediul penitenciar au fost semnalate de multă vreme de specialiști (Baillarger, Delbruck, Kraepelin, Bonhoffer, Costedoat, Heuyer și Fouquet), care au arătat că ele fie se datorează constituției psihologice de tip deviant-caracteriopatic a acestor indivizi, fie este vorba
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individului de a mai percepe emoțional-afectiv situațiile vieții, de care acesta este perfect conștient. Targowla descrie un sindrom de hipermnezie emoțională paroxistică tardivă la vechii prizonieri sau persoanele deportate. Sănătatea mintală la persoanele din mediul penitenciar. Tulburările psihice în mediul penitenciar au fost semnalate de multă vreme de specialiști (Baillarger, Delbruck, Kraepelin, Bonhoffer, Costedoat, Heuyer și Fouquet), care au arătat că ele fie se datorează constituției psihologice de tip deviant-caracteriopatic a acestor indivizi, fie este vorba de psihoze reactive ce apar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vreme de specialiști (Baillarger, Delbruck, Kraepelin, Bonhoffer, Costedoat, Heuyer și Fouquet), care au arătat că ele fie se datorează constituției psihologice de tip deviant-caracteriopatic a acestor indivizi, fie este vorba de psihoze reactive ce apar ca urmare a regimului de penitenciar. Manifestările de natură constituțională implică tarele ereditare, constituția perversă sau hiperemotivă și cazurile de intelect de limită. Deținuții din penitenciare, în majoritatea lor devianți sociopatici, „aduc” cu ei această încărcătură caracterial-constituțională, pe care se grefează, în condițiile de carceralitate, psihoze
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihologice de tip deviant-caracteriopatic a acestor indivizi, fie este vorba de psihoze reactive ce apar ca urmare a regimului de penitenciar. Manifestările de natură constituțională implică tarele ereditare, constituția perversă sau hiperemotivă și cazurile de intelect de limită. Deținuții din penitenciare, în majoritatea lor devianți sociopatici, „aduc” cu ei această încărcătură caracterial-constituțională, pe care se grefează, în condițiile de carceralitate, psihoze de tip carceral. Psihozele carcerale se datorează condițiilor de claustrare penitenciară a acestei categorii de indivizi tarați social, moral sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
condițiilor de claustrare penitenciară a acestei categorii de indivizi tarați social, moral sau psihologic. Acest grup de tulburări psihice se caracterizează prin următoarele (A. Porot): survin, de regulă, la delincvenții primari; apar imediat sau la scurt timp după internarea în penitenciar; au un caracter tranzitoriu și sunt reversibile prin tratamentul de specialitate. Din punct de vedere clinic se observă stări depresive, stări anxioase, episoade confuzionale, decompensări ale psihopaților, stări delirante cu caracter sistematizat de persecuție sau temă mistică. Din cele de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mistică. Din cele de mai sus, se constată marele polimorfism al tulburărilor stării de sănătate mintală, legate de situațiile-limită datorate războaielor, precum și deportărilor sau internărilor forțate în lagărele de muncă, prizonieratului de război, dar și detenției indivizilor sociopați delincvenți din penitenciare. Toate acestea pun serioase probleme de sănătate mintală, pe care acțiunea de igienă mintală și societatea trebuie să le rezolve. 7. Politica sănătății mintale Față de aspectele mai sus menționate se impune adoptarea unor măsuri speciale de igienă mintală comunitară, menite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din instituții cu caracter închis, supravegheate, izolate de societate, familie, cu un regim de viață strict controlat și impus de norme interioare; spitalele de bolnavi cronici, spitalele de psihiatrie, căminele de bătrâni, căminele de persoane cu handicap sever sau polihandicap, penitenciarele, instituțiile militare, școlile-internate etc.; școlile, căminele de copii școlari, care pot constitui obiective de interes pentru acțiunea de igienă mintală privind următoarele aspecte: durata timpului de studiu, încărcarea programelor de învățământ, motivarea elevilor, relațiile profesori/educatori - elevi / familiile acestora, timpul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care face ca tânărul să se izoleze de lume; j) familia și refugiul celular; pentru adolescent familia este prima închisoare pe care acesta trebuie să o dărâme și din care caută permanent să evadeze; A. Gide o asemuiește cu „regimul penitenciar”; pentru Ch. Bühler aceasta reprezintă o perioadă de negație, cu un pronunțat caracter negativist în ceea ce privește valorile; ea se manifestă prin revoltă, fugă, metamorfoza sentimentelor, ca în cazul parabolei „fiului rătăcitor”; aceste manifestări sunt imperios corelate cu nevoia de a se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt reprezentate de următoarele: a) situații de dezastre naturale sau determinate de către om; b) situații speciale legate de grupele populaționale persecutate și ale persoanelor refugiate; c) situația persoanelor supuse torturilor; d) situațiile de violență și răpire; e) situația persoanelor din penitenciare; f) situația persoanelor lipsite de locuință. Toate aceste situații de criză mai sus enumerate reprezintă probleme majore pentru starea de echilibru psihosocial, dar dincolo de aspectele sociale, economice, politice se ridică probleme deosebit de serioase de ordin medical, psihiatric, psihosocial. Acestea din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
socio-familial de origine. Psihoprofilaxia violenței constă din măsuri de educație preventivă, asigurarea unei securități existențiale de bază, acordarea unui suport material și social pozitiv și protector, evitarea expunerii la situațiile de risc, servicii medicale de urgență. 6. Psihoigiena persoanelor din penitenciare Persoanele internate în penitenciare suferă sub influența mediului carceral importante și variate schimbări de factură emoțională, comportamentală, de comunicare, cu implicații asupra personalității lor. Acestea se datorează următorilor factori: - izolarea de mediul familial, social, profesional; - impunerea unor restricții disciplinare; - pierderea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
violenței constă din măsuri de educație preventivă, asigurarea unei securități existențiale de bază, acordarea unui suport material și social pozitiv și protector, evitarea expunerii la situațiile de risc, servicii medicale de urgență. 6. Psihoigiena persoanelor din penitenciare Persoanele internate în penitenciare suferă sub influența mediului carceral importante și variate schimbări de factură emoțională, comportamentală, de comunicare, cu implicații asupra personalității lor. Acestea se datorează următorilor factori: - izolarea de mediul familial, social, profesional; - impunerea unor restricții disciplinare; - pierderea libertății de mișcare și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se face nici o distincție, nu se observă nuanțele, întrucât spitalul de psihiatrie este în primul rând o „instituție terapeutică”, având un caracter și o organizare medicale și nu un regim carceral. Bolnavii psihic internați nu sunt supuși unui regim de penitenciar, ci unui regim medical de tratament sub supraveghere. Cu toate acestea, faptele de mai sus nu pot fi neglijate, ele confirmând apariția unor tulburări specifice legate de internarea în spitalul de psihiatrie: regresiunea afectivă, cronicizarea bolii, adaptarea patologică, ruperea bruscă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bătrâni sau pentru persoane handicapate abandonate de familiile lor sau cei lipsiți de familii personale, căminele-spital de bolnavi cronici cu tulburări somatice sau psihice, centrele de plasament pentru minori, centrele de reeducare pentru delincvenții minori, unitățile militare, internatele de elevi, penitenciarele etc. Dincolo de aspectele lor funcționale cu o destinație precisă, aceste „instituții” reprezintă un spațiu social, psihologic și moral cu o semnificație simbolică precisă. Ele „separă” din masa de indivizi ai Cetății, ai societății respective, acele „categorii de persoane” care necesită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vorbind câteva limbi europene, nu a avut o situație materială sigură, fiind, după stabilirea la Iași, dragoman la Consulatul Prusiei, proprietar de pension, preceptorul copiilor marelui ban Iordache Ruset din Bacău și, în sfârșit, director aproape douăzeci de ani al penitenciarului din Iași. După ce urmează primele clase la pensionul greco-francez al lui Constantin Athanasiade și la școala de la „Trei Ierarhi” cu învățătorul I. A. Darzeu, X. își continuă studiile la Academie (fosta Academie Mihăileană) și la Institutul Academic, unde îi are
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
Bucureștii de altădată” se publică informații despre Filaret, Turnul Colței, casa mitropolitului Antim, Hanul lui Manuc, precum și articolele Capitala de mâine de Sandu Eliad (sub pseudonimul Ion Bucureșteanu; altă iscălitură e M. Ursu), Hoinărind prin cartierele mărginașe, Fosta reședință domnească - penitenciarul Văcărești de Alexandra Mezincescu, Oameni care dispar: zarafii-bancheri de altădată de A. Preda. Însemnările eseistice de pe prima pagină sunt susținute de G. Spina (care semnează Ion Alexis), Dumitru Almaș, Ion Moldoveanu, B. Iosif, Dinu Dumbravă. De o atenție deosebită beneficiază
ZORILE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
de Istorie și Filologie din Iași. Acuzat că a organizat o manifestare studențească ilegală cu ocazia împlinirii a cinci sute de ani de la înscăunarea lui Ștefan cel Mare, suportă o perioadă de detenție politică (1958-1964), fiind închis în mai multe penitenciare (Iași, Jilava, Gherla, Balta Brăilei). Amnistiat, lucrează mai întâi ca bibliograf la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, iar din 1968 revine în cercetare, ca responsabil al colectivului de istoria culturii la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
sociali. Mediatorii medicali pentru comunitățile de romi reprezintă mai degrabă un paliativ care nu acoperă nevoia unei asistențe medico-sociale comunitare eficiente. Ministerul Justiției nu are nici un asistent social angajat, având un deficit serios în componenta socială a politicii juridice. În penitenciare, școli de reeducare și judecătorii, în mod special cele pentru minori, activitățile de asistență socială sunt încă slab susținute de specialiști în domeniu. Serviciile de probațiune sunt de-abia la începutul lor și nu par a fi o preocupare vizibilă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acestea obiectivate În inadaptarea socială a copilului. Laboratoarele de sănătate mintală și sectoarele de igienă școlară trebuie să-și lărgească sfera de activitate pentru a cuprinde și unele aspecte ale profilaxiei delincventei juvenile. Ancheta acestei lucrări a fost realizată În cadrul Penitenciarului Iași În condiții de maximă obiectivitate pe o perioadă de 8 luni - noiembrie 1999-iulie 2000. Observația participativă exercitata În această perioadă a presupus un contact direct și Îndelungat cu colectivitatea studiată și chiar o participare la unele din activitățile desfășurate
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
agresivitate (cu componentele violență fizică și violență verbală). Iritabilitatea emotivă se asociază destul de frecvent cu agresivitatea ducând al săvârșirea unor infracțiuni prin acte de violență. În mediul carceral, individul dezvoltă o puternică ostilitate față de relațiile cu cei din afară, personalul penitenciarului În special. Comparativ cu lotul martor, În lotul studiat s-a obținut o medie a extremităților mult mai mare. Gradul de ostilitate scăzut se datorează În primul rând mediului dur cu care aceștia vin În contact, iar structura personalității lor
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
datorează În primul rând mediului dur cu care aceștia vin În contact, iar structura personalității lor de bază nu le permit o Înfruntare directă, nu opun rezistență regulilor impuse. În această categorie se include acei infractori care trec neobservați În penitenciar; pentru ei, această perioadă de detenție constituie un motiv serios pentru a nu recidiva. La polul opus se află cei cu ostilitate ridicată și care sunt Într-un număr mult mai mare decât cei din lotul martor.Lotul studiat prezintă
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
și convențiile existente. Aceștia dezvoltă un sentiment de ură și necaz, acuzând pe cei din jurul lor pentru ceea ce li s-a Întâmplat Violența fizică și verbală este prezentă și la populația din grupul martor, dar În condițiile mediului dur din penitenciare aceasta se accentuează și devine o normalitate pentru o mai bună adaptare la mediul respectiv. Această conduită violentă a lotului studiat va rămâne activă și după părăsirea penitenciarului. Mediul carceral nu oferă condiții pentru dezvoltarea capacității de autocontrol a pornirilor
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]