2,957 matches
-
cu care ai trăit bine ște-ai înțeles bine - n.n.ț” (agricultor, 36 de ani). Sprijinul sătenilor față de această sărbătoare se manifestă în implicarea lor financiară: „Oamenii plătesc o sumă. Care-i mai avut plătește mai mult, care nu, mai puțin” (pensionară, 60 de ani); „Strâng bani după situația materială a familiei... Două, trei sute de mii. Există și care nu dau.... Nu dau toți” (elev, 16 ani). La căminul cultural se organizează o reuniune a sătenilor pentru a asculta formațiile pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai cred în spiritul comunitar: „Dacă n-ar fi amenințați de primărie să-i deie amendă, nu” (poștaș, 45 de ani) sau: „Nu se mai duce nimeni, nu lucră nimeni de pomană. Vecinii au întins piatra... Dacă-i obligă primăria” (pensionară, 57 de ani). Strategii de consum media Toți cei intervievați declară că citesc ziare. Astfel, ziarul cel mai citit în sat este Renașterea Bănățeană, dar: „Mai există aproximativ zece abonați la ziare centrale precum: Libertatea (abonații tineri), România liberă și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
preferat în special (ca să nu spun în exclusivitate) de către bărbați, pe când curtea bisericii este menționată de către persoanele care sunt sau care vor să pară ortodocși practicanți: „La noi, la țară, vecinii se adună și mai discută... Când ieșim din biserică” (pensionară, 63 de ani). Tinerii se întâlnesc în special la discotecă (sâmbătă seara): „Tinerii se duc la discotecă... Acuma că s-o făcut discotecă... Nu-i cu băutură” (pensionară, 63 de ani). Pentru femei, locul de discuție este băncuța din fața porții
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la țară, vecinii se adună și mai discută... Când ieșim din biserică” (pensionară, 63 de ani). Tinerii se întâlnesc în special la discotecă (sâmbătă seara): „Tinerii se duc la discotecă... Acuma că s-o făcut discotecă... Nu-i cu băutură” (pensionară, 63 de ani). Pentru femei, locul de discuție este băncuța din fața porții unde se adună patru, cinci persoane și „dezbat”. Dacă barul are rolul de a racorda individul-bărbat la opinia satului, băncuța „rupe”, „diferențiază”, deoarece, prin spațiul restrâns, exclude: „Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
discuție este băncuța din fața porții unde se adună patru, cinci persoane și „dezbat”. Dacă barul are rolul de a racorda individul-bărbat la opinia satului, băncuța „rupe”, „diferențiază”, deoarece, prin spațiul restrâns, exclude: „Mai vorbim, duminica, stând în stradă... pe bancă” (pensionară, 61 de ani). Se poate observa că femeile indică preotul drept persoană importantă, în timp ce bărbații consideră că vocea primarul este cea mai ascultată: „Popa-i foarte bun... Dacă ai o problemă, umblă atâta să ajute oamenii” (pensionară, 61 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
stradă... pe bancă” (pensionară, 61 de ani). Se poate observa că femeile indică preotul drept persoană importantă, în timp ce bărbații consideră că vocea primarul este cea mai ascultată: „Popa-i foarte bun... Dacă ai o problemă, umblă atâta să ajute oamenii” (pensionară, 61 de ani); „Primarul... pentru că-i cunoscut în sat... Alții nu au timpul necesar” (viceprimar). Primarul este apreciat pentru faptul că este bun gospodar. Totuși se menționează că ar trebui să fie mai diplomat, să știe să pună anumite probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ai Bisericii (responsabilă pentru Școlile catehetice din Alexandria, Antiohia sau Ierusalimul primelor veacuri) s-a risipit cu totul. Mai recent, modernitatea a făcut din învățătorii Bisericii niște simpli salariați ai statului secular, așa cum cinul văduvelor se confundă astăzi cu asociația pensionarelor... De ce cred că trebuie să existe un loc pentru „învățători” sau „cărturari” în Biserică? De ce cred că aceștia nu se confundă cu „intelectualii” veleitari ai Academiei? Pentru că mărturisim Crezul într-o Biserică universală, în sânul căreia am primit credința (abia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de tehnicile reflexogene. Repetați procesul asupra degetului mare de la mâna dreaptă. Deja ar trebui să simțiți cum mușchii gâtului se relaxează ca prin minune, iar corpul își recapătă energia. Efectul reflexologiei asupra unui gât înțepenit. O prietenă de-a mea, pensionară, avea obiceiul să adoarmă citind și se trezea de fiecare dată cu gâtul înțepenit, din cauza poziției incomode. Am învățat-o imediat cum să-și stimuleze punctele reflexe din zona degetului mare, pentru a-și detensiona gâtul și pentru a scăpa
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
IGM, comandamentele de armă, direcțiile generale sau unități, precum și la Direcția Personal a MAI. Alte documente prezente În dosare: fotografii, carnete de muncă, certificate de moralitate (caziere), copii după acte de stare civilă, diplome de studii, certificate medicale, fișe de pensionare, tabele nominale cu toate rudele ofițerului (unele tabele având și câte 50-60 de nume consemnate), certificate emise de sfaturile populare/consiliile populare prin care se autentificau tipurile (arabil, fânețe, vii, curți etc. pe baza acestor date se făcea și Încadrarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și prozator. Absolvent, în 1921, al Școlii Normale din Galați și, în 1930, al Facultății de Litere și Filosofie din București, B. este un timp inspector în județele Ismail și Cetatea Albă, apoi profesor la Bolgrad și, din 1939 până la pensionare, la Galați. Debutează cu versuri în suplimentul ziarului „România nouă” (1921). Va colabora și la „Licăriri”, „Luminișuri”, „Răsăritul”, „Freamătul literar”, „Ramuri”, „Albina”, „Familia noastră” (la care este redactor), „Convorbiri critice”, „Bugeacul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Orizonturi”. La Bolgrad își tipărește în
BUJOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285924_a_287253]
-
Szó” din Târgu Mureș, apoi funcționar la Biblioteca Universitară din Cluj. A făcut parte dintre fondatorii și redactorii revistei clujene „Termés” (1942-1944). După 1944, devine muzeograf la Cluj, apoi contabil la diferite cooperative și întreprinderi de stat. Din 1957 până la pensionare (1975), funcționează în calitate de cercetător științific la Centrul de Istorie din Târgu Mureș al Academiei Române. Primele sale nuvele și poezii apar în 1932, în suplimentul literar al ziarului „Keleti Újság”. Colaborează la revistele „Pásztortűz”, „Erdélyi Helikon”, „Korunk”, „Hitel”, „Kelet Népe”. În
BÖZÖDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285848_a_287177]
-
ale Principatelor Române cu Croația (1903), mai multe studii și articole. În 1905 i se încredințează Catedră de slavistica, nou înființată, la Universitatea din Iași, la care B. va funcționa mai întâi că suplinitor, apoi ca profesor titular (1909) până la pensionare (1938). Îi succedă fostul său student Petru Caraman. Raporturilor româno-slave privite din perspectiva actualității le va consacră numeroase studii și articole de istorie politică, sintetizate în Relations des Roumains avec leș Serbes, leș Bulgares, leș Grecs et la Croație en
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
în condiții deosebite de muncă au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1. Tabelul nr. 1 Stagiul de cotizare în condiții deosebite de munca (ani împliniți) Reducerea vârstelor standard de pensionare (ani împliniți) 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 35 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 5,5 6,0 6
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
22 24 26 28 30 32 35 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 5,5 6,0 6,5 7,0 7,5 8,0 (2) Vârstele de pensionare reduse, conform prevederilor alin. (1), nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei și de 55 de ani pentru bărbați. Art. 43. - (1) Asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
femei și 35 de ani pentru bărbați: a) persoanele care au desfășurat activități încadrate prin prezenta lege în condiții deosebite de muncă beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 42, în raport cu vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3; b) persoanele care au desfășurat activități încadrate prin prezenta lege în condiții speciale de muncă beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare în condițiile prevăzute în anexele nr. 4 și 5. Art. 168. - (1) Guvernul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cu două: „Sigur stai pe barba firmei, nu cumva mă duci cu zăhărelul?“, o chestiona. Mașa răspundea: „Doar știți că mă plătește domnul Rubel...“. „Domnul Rubel e și el o bucățică bună, caută să-și vâre nasul peste tot“, replica pensionara, după careadăuga: „Dragă Petea, să știi că trântorii nu-mi plac. Trebuie să ai bun-simț și să nu-mi umbli prin frigider...“. Mașa o cunoștea acum foarte bine. Bertha nu suporta să fie contrazisă. Trebuia să faci și să zici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ea nu ar fi făcut vilă și nu i-ar fi dat fata, el „și-ar fi mâncat zilele într-un cămin de nefamiliști, ca toți derbedeii și proștii ăia cu facultate”. Tipa asta avea vreo 65 de ani, era pensionară, dar se purta ca o fetișcană; avea părul vopsit în roșu, umbla cu fuste crăpate, păstrase orgoliul unei foste funcționare de la Consiliul Județean și încerca să împrumute cât mai mult din vocabularul fistichiu al lui Mircea Breaz, să-și dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cele din urmă. Pînă la jumătatea lunii, cînd se deschidea școala, n-aveam alta de făcut decît să mă învîrt prin sat. Informațiile curgeau gîrlă. Surîzînd ironic pe sub ochelari și dezvelind o dantură încă albă, doamna Tomulescu își exprima, ca pensionară, părerea în chip nestînjenit. „Fărocoastă o face acuma pe învățătorul, dar numai din milă i-am dat eu certificat de patru clase. Mai are, la profesionala din Oniceni, încă un an de meserie. Cînd să zică Doamne-ajută c-a trecut
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
rug... locatara, pisicile, pumnii, bătaia... geamurile sparte, incendiul... femeia legată, pisicile arse... cuvinte care doar pronunțate se și întruchipau... realitatea lor viguroasă și netă: duminică, 8 martie, ora 9,30, asaltul apartamentului din strada cutare, incendiul, maltratarea pisicilor și a pensionarei. Viața de o clipă a ziarului, viața de o clipă a lumii. Un instantaneu din asaltul primăverii. Descătușare? Întâlnire oarecare într-o zi oarecare într-un tramvai oarecare, explozie de dejecții și arome, hipnoza numită Primăvara. Izbuti cu greu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în jurul chioșcului închis, unde se vindeau cândva țigări și biscuiți. După aproape o oră de așteptare, apăru, în sfârșit, cu farurile mijite, Bătrâna. Sforăia, clătinându-se, zornăia din șuruburi, ușile se bălăbăneau, roțile pufneau în obositele anvelope. Piciorul pe scară. Pensionara abia de putea căra atâta amar de lume. Avansa greu, pe drumuri cotite, noroioase. Bătrâna trecu podul, începu să urce, epuizată, șoseaua cu plopi. Aici, la cotitura drumului, la intrarea în oraș, simțea întoarcerea acasă. În primii ani de studenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
trezit intrigată, într-o seară când și-a găsit patul ei improvizat ocupat de sacii doamnei. Dimineața la șapte, zgomotul toacelor pe care doamna coboară treptele de ciment, zorind spre un fel de serviciu misterios (că doar și dumneai e pensionară), marchează clar, în casa îngustă a scărilor, intervalele pașilor de femeie ajunsă la „o anumită vârstă“, care nu renunța totuși la pantoful elegant, omorâtor de picioare (ce boal-or avea femeile ăstea să se urce pe cațalige, vorba Zinei, care ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
etajul superior, de când a auzit că mă solicitase s-o ajut la mutat mobilele și strâns covoarele prin casa ei pentru curățenia de sărbători. Domnu’ Tudor, zisese - nu ți-e frică să te-ncui cu mine-n casă? chicotise răsfățată pensionara (din niște dinți distanțați destul de siniștri, adâncindu-și urmele de laba-gâștii de la coada ochilor negri), după ce zăvorâse bine ușa cu lanț de siguranță. Doamna cu meșe scăpate din părul moale, ce trebuie să fi fost frumos cu niște zeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
stocare pe timp îndelungat a ceea ce are de transmis creatorul din diferite domenii de activitate: literar, științific sau de altă natură. O astfel de carte din sfera literară este PENSIONARIADA, autor fiind Corneliu Văleanu, profesor de limba și literatura română (pensionară, care, după o perioadă îndelungată de publicistică, a editat și tipărit, în ultimii zace ani, alte trei volume, fiind prezent și în multe culegeri, respectiv, antologii literare. Volumul de față conține douăzeci de capitole distincte, unele dintre ele fiind publicate
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
din carne, dar rar cumpăr câte ceva. Apoi colind magazinele mai mari și supermarket-urile și fac același lucru. Aflu când se scot produse la promoție, adică așa-zisele oferte și când mă întorc acasă, mă întâlnesc cu 19 unele doamne pensionare mai în vârstă ca mine și unele din ele văduve pe care le cunosc și după ce le salut, mă adresez: - Stimată doamnă, Catrinel, știți că la supermarket-ul cutare, diseară vor scoate niște produse la promoție? Chilipir, nu alta! La
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
solidaritate (chiar dacă adesea demagogică) : fraților, sîntem cu toții în aceeași oală, împreună vom reuși să ieșim ! Or, după cum rezuma excelent Corina Drăgotescu într-o emisiune, „cuvîntul «împreună» a dispărut din vocabularul puterii în ultimii doi ani”. În alți termeni, o respectabilă pensionară exclama conster nată în Piața Universității : „Omul ăsta nu ne-a iubit niciodată !”. Ceea ce îmi aduce aminte de un vechi banc decoltat, din care pot să reproduc însă morala : viol, viol, dar barem uită-te în ochii ei !... Mai era
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]