1,460,996 matches
-
s-a născut fără păcat. Mai mult, așa cum mireasa a devenit neagră prin expunerea la soare, sufletul devine păcătos prin cedarea în fața tentației sau ispitei. „Cauza întunecimii nu este atribuită Creatorului, ci originea sa este atribuită liberei voințe a fiecărei persoane”<footnote Ibidem, 62. footnote>. Rezultă că întunecimea nu pare a fi „naturală” sau ontologică, nici spiritual vorbind, nici fizic. Sfântul Grigorie se concentrează nu pe nivelul literal, ci pe implicațiile spirituale care decurg din fenomen, anume antropologia teologică pe care
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
la filosofie și cunoașterea lui Dumnezeu”<footnote Ibidem, 44.9-10. footnote>. Exteriorul Cântării Cântărilor este reprezentat de cuvintele și expresiile erotice care suscită dorință prin descrieri de lucruri frumoase, chiar și de membre expuse cu îndrăzneală. Interiorul Cântării Cântărilor: o Persoană în lumină puternică, plină de taine<footnote Ibidem, 44.16-17. footnote>, adică, Preaiubitul, Dumnezeu Cuvântul. Mai grăitor este faptul că atunci când Sfântul Grigorie desemnează obstacolul în fața pătrunderii în Cântarea Cântărilor pentru comuniunea cu Dumnezeu, el trece de la metafora dorinței la
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Cuvântului<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 517. footnote>. În orice întâlnire apofatică din In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie subliniază, uneori destul de subtil, modul în care persoana care a experimentat uniunea (Sfântul Pavel, Tecla, Preaiubitul Discipol, mireasa) este transformată și devine un vehicul al Cuvântului, permițând Cuvântului însuși să vorbească prin cuvintele și acțiunile persoanei în cauză; de aici, termenul „logo-phasis”, vorbirea Cuvântului<footnote Această temă a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie subliniază, uneori destul de subtil, modul în care persoana care a experimentat uniunea (Sfântul Pavel, Tecla, Preaiubitul Discipol, mireasa) este transformată și devine un vehicul al Cuvântului, permițând Cuvântului însuși să vorbească prin cuvintele și acțiunile persoanei în cauză; de aici, termenul „logo-phasis”, vorbirea Cuvântului<footnote Această temă a fost dezvoltată judicios de Martin Laird, în „Apophasis și logophasis in Gregory of Nisa”, Studia Patristica, 37, 2001, p. 126-132. footnote>. În această instanță, mireasa aflată la zenitul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
gurii lui”. footnote>. Ca rezultat al acestei uniuni, gura miresei este umplută cu cuvintele vieții veșnice și astfel, în uniune cu fântâna Cuvântului, mireasa însăși este transformată într-o fântână de cuvinte, „dorind tuturor să fie salvați și dorind fiecărei persoane să se împărtășească de acest sărut”<footnote Ibidem, I, GNO, 33.2-4. footnote>. Același motiv reapare în omilia a noua, în care o vedem pe mireasă umplută încă o dată cu discursul ca rezultat al contactului cu Cuvântul. Sânii săi sunt descriși
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
trio. Muzicieni de rasă, interpreți desăvârșiți, reușiră să emoționeze adânc auditorii. Rar, poate niciodată nu s-a auzit așa o interpretare a marelui trio în LA minor de Tschaikowsky. Eu nu mă mai dezlipeam de dânșii, care asemena găsiră în persoana meape cineva care îi aprecia cu tot sufletul. Pornirăm împreună într-o mașină încărcată cu violoncel, vioară, pupitre și condusei până la hotel, unde violoncelistul Iosef, un omulț de trei șchioape, cu greu se putu despărți, asigurându-mă că „îi sunt
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
pe urmă n-am să-ți mai dau voie”, zise augusta sa mamă. Prințul are talent, dar e preocupat cu prea multe alte gânduri, de exemplu grozav îl preocupătot ce este mecanică. Primește în dar un mic automobil de două persoane, pe care însuși, deja de pe atunci, îl conduce admirabil. După fiecare lecție trebuia să cedez rugăminților sale, de a mă conduce cu mașina până la cupeul regal, care trebuia să mă ducă acasă, trimițând cupeul să mă aștepte la podul din
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
lieduri de Schumann. Acolo am cunoscut pe un domn Djuvara, viitor ministru al țării la Bruxelles(fost elev al tatălui meu), pe pianistul Piaggio, un argentinian, muzician bun, prins de împrejurările războinice din România. Nu pot să uit pe excelenta persoană - Miss L. Wilm, educatoarea tinerelor prințese și una din cele mai devotate ființe față de persoana mea, dându-mi întotdeauna cele mai sincere dovezi de prietenie, cu toată marea diferență de vârstă, dânsa fiind în etate. Vești bune primesc de la fratele
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Bruxelles(fost elev al tatălui meu), pe pianistul Piaggio, un argentinian, muzician bun, prins de împrejurările războinice din România. Nu pot să uit pe excelenta persoană - Miss L. Wilm, educatoarea tinerelor prințese și una din cele mai devotate ființe față de persoana mea, dându-mi întotdeauna cele mai sincere dovezi de prietenie, cu toată marea diferență de vârstă, dânsa fiind în etate. Vești bune primesc de la fratele meu Romulus din Berlin, care e pe drum de a-și termina studiile acolo. Maestrul
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
secret, care mă va însoți pînă la Brașov, cu ordin de a nu mă pierde din vedere un minut măcar! Și într-adevăr bietul om mă urmărește pas cu pas, ca nu cumva să se întâmple ceva neplăcut simandicoasei mele persoane, atât de prețioase curții regale. La Brașov suntem întâmpinați la gară de președinta Uniunii femeilor române - vrednica doamna Maria Baiulescu și apoi conduși la hotelul „Coroana”, unde mi se pun la dispoziție două elegante camere. Concertul este anunțat în imensa
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
clopotele mobilizarea generală! Tot satul era în picioare și vizitatorii asemenea. Nimeni nu se mai gândea la culcare. Într-adevăr știrea veni mai târziu că armata română a trecut granița și ar fi ajuns pe neașteptate la Brașov. Trenurile de persoane fură suspendate, iar noi toți nevoiți a rămâne pe loc, așteptând o ocazie de a ne reîntoarce acasa. Începură să bubuie tunurile pe la graniță, noi deslușeam foarte bine glasurile lor de fier. Se părea că aici se apropie, aici se
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
După un timp îndelungat, bieții copii, Mărioara și cu Babi sunt copleșiți de somn, mai ales că amândoi au căpătat în ultimul timptuse convulsivă și tușesc fără încetare. Vidi se ține bine, ca un cercetaș voinic! Am uitat încă o persoană: servitoarea unguroaică plină de teamă, cu un coș mare cu pui și ouă și cu vioara fratelui meu, un ansamblu hilariant, cu toată tragedia momentului. Cocoșul îi cânta îmtr-una cucurigu, tot timpul voiajului. În fine, iată trenul. Suntem îmbarcați cu
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
ridicat și dus, ca alți nesupuși, în vreun lagăr. Când interesându-se cineva din partea mareșalului v. Mackensen la magazinul de muzică Jean Feder, cine ar fi dintre muzicanții de frunte care n-au plecat din București, se găsi acolo o persoană care din preamare zel îmi indică numele și calitatea de „grösste Pianistin des landes”. Și așa mă pomenii chemată de urgență, spre a-mi da concursul. Pe un frig strașnic fui condusă într-o trăsură deschisă la spital, unde mă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
sub conducerea muzicantuluiSkohutil, scăpat din lagăre, grație intervenției lui G. Enescu și a mea. În concertele acestea simfonicesunt rugată și eu să cânt, și publicul nostru amator rămas în București își face apariția regulat, asemenea și o mare majoritate de persoane din trupele ocupante. Printre aceștia, dr. Prof. Hammer e nelipsit, și unul din cei mai entuziaști admiratori ai muzicii mele. Se spune chiar, că sentimente de natură mai delicată îl fac să nu lipsească niciodată când cânt. Cu toată vârsta
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cu un oarecare profesor de muzică, spre a putea fi odată „elevul d-șoarei Cionca” - idealul neatins de altfel! Tot pe atunci, după un concert, d-l Freiher von Konranshein, însărcinat de afaceri al Austriei, rămâne impresionat în chip nemaipomenit de persoana și arta mea. D-na Zoe Sturdzamă cheamă să-mi comunice acest lucru, deoarece sus-numitul domn o rugă să-i facă posibilă cunoștința mea Însă nu știu ce teamă mă oprește de a-l cunoaște, date fiind împrejurările neobișnuite, așa că nu pot
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cunoaște, date fiind împrejurările neobișnuite, așa că nu pot fi înduplecată de a-i face cunoștința. Și pot să spun că nici până azi nu-l știu și nu l-am văzut, cu toate sforțările sale de a se apropia de persoana mea. Probabil că mai târziu nenorocirile Austriei l-a făcut să-și uite impresiile de ordin sentimental ce le-a încercat în țara ocupată. Acasă o ducem cu grijile zilei de mâine, în curând nu mai sunt lemne de încălzit
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cai zburdalnici care ne-au dus val-vârtej până la stația trenului. Acolo însă răbdarea ne-a fost pusă la grea încercare, deoarece nu se știa precis la ce oră vine trenul, date fiind împrejurările grele și nereglementarea încă a trenurilor de persoane. Treceau șiruri de trenuri de marfă, însă de tren de persoane nici urmă. Pe la 11, în sfârșit, am putut porni într-un tren ticsit, că ședea lumea și pe jos pe culoare. Ca sa-și alunge urâtul și greul drumului, o
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
însă răbdarea ne-a fost pusă la grea încercare, deoarece nu se știa precis la ce oră vine trenul, date fiind împrejurările grele și nereglementarea încă a trenurilor de persoane. Treceau șiruri de trenuri de marfă, însă de tren de persoane nici urmă. Pe la 11, în sfârșit, am putut porni într-un tren ticsit, că ședea lumea și pe jos pe culoare. Ca sa-și alunge urâtul și greul drumului, o ceată de călători și călătoare, toți dascăli și preoți, au început
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
a fi mereu mai doritor, „pentru că Dumnezeu nu are sfârșit. Și astfel, nu există alt rezultat posibil. Dorința celui care participă nu poate avea odihnă (στάσις)” <footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 301AB. footnote>, pentru că o astfel de persoană s-a avântat în nedeterminat și în infinit. Dorința după Dumnezeu este satisfăcută permanent și totuși niciodată satisfăcută, pentru că satisfacerea dorinței duce la o și mai mare sau mai înflăcărată dorință după Dumnezeu. Astfel avem definiția spiritului creat: „Dorința eternă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Lui, îndreptate spre noi, primim pe Duhul Lui cel Sfânt. În cuvântul Lui e prezent Cuvântul dumnezeiesc ca ipostas întrupat plin de iubire față de noi și de putere dumnezeiască. Nu mai auzim numai un glas, care ne cheamă, nelegat de Persoana de unde pornește, ci vedem spiritual fața Celui ce ne vorbește, simțind prezența Lui. Îl simțim pentru că este și sălășluiește în noi, unit cu noi, îndumnezeindu-ne, făcândune capabili de acest dialog<footnote Chișcari Ilie, op. cit., p. 600. footnote>. Atingând acest
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
2001, p. 288-289. footnote>. Această „constantă creștere în perfecțiune” nu are nimic de-a face cu dorința de a te simți frustrat sau necorespunzător (dată fiind o pregătire corespunzătoare) în descoperirea și comunicarea cu Dumnezeu, ci reprezintă doar implicația unirii persoanei finite cu un Dumnezeu infinit. Și Sfântul Apostol Pavel a furnizat cheia biblică la toate acestea. După ce a ascultat tainele de nespus ale paradisului, Apostolul Pavel a continuat să se deplaseze mai sus și nu a încetat să se înalțe
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
teoria platonic-origenistă despre săturarea sufletelor de bine în preajma lui Dumnezeu și despre coborârea de acolo pentru a ieși din plictiseala acelei săturări, ceea ce le pricinuiește o nouă încorporare. Binele este nesfârșit. E nesfârșit pentru că el constă în comuniunea iubitoare dintre persoane și în primul rând între persoana noastră și Persoana dumnezeiască de nesfârșită bunătate și nesfârșit nouă în formele de manifestare ale bunătății Ei dăruitoare” (Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 257, în PSB, vol. 29, p. 284). footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
bine în preajma lui Dumnezeu și despre coborârea de acolo pentru a ieși din plictiseala acelei săturări, ceea ce le pricinuiește o nouă încorporare. Binele este nesfârșit. E nesfârșit pentru că el constă în comuniunea iubitoare dintre persoane și în primul rând între persoana noastră și Persoana dumnezeiască de nesfârșită bunătate și nesfârșit nouă în formele de manifestare ale bunătății Ei dăruitoare” (Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 257, în PSB, vol. 29, p. 284). footnote>. De aceea nu încetează de a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Dumnezeu și despre coborârea de acolo pentru a ieși din plictiseala acelei săturări, ceea ce le pricinuiește o nouă încorporare. Binele este nesfârșit. E nesfârșit pentru că el constă în comuniunea iubitoare dintre persoane și în primul rând între persoana noastră și Persoana dumnezeiască de nesfârșită bunătate și nesfârșit nouă în formele de manifestare ale bunătății Ei dăruitoare” (Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 257, în PSB, vol. 29, p. 284). footnote>. De aceea nu încetează de a se întinde spre
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
C. Mihăilescu. Primejdia cea mare a unor astfel de programe e că dau senzația că ne aflăm mereu în fața capodoperei. Nici la nivel de planetă - darmite în haotica noastră viață editorială - piața nu geme de evenimente editoriale cotidiene. Cunosc suficiente persoane care nu-și încep ziua fără emisiunea lui Dan C. Mihăilescu, dar nici uneia nu-i trece prin minte să alerge imediat la librărie să cumpere unul sau altul din obiectele prezentate cu atâta șarm de ,omul care aduce cartea". E
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]