3,039 matches
-
cu secretarul Popacostea sau alt cadru didactic să nu se fi implicat În sprijinirea Învățământului particular organizat de Comunitatea Evreească În Iași ... Aceasta sumara trecere În revistă ... e un sincer și lucid apel a tuturor celor născuți pe aceste minunate plaiuri ... că nici un moment să nu se uite că indiferent din ce seminție se trag, fiindcă s-au născut aici, sunt români, fiindcă această țară le-a fost leagăn, fiindcă aceasta țară Îi hrănește și-i ocrotește În egală măsură ca
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
expun: dr. I. Agrigoroaie, Prof. M. Timofte. S-a decernat Diploma de membru de onoare „Ginta Latină” Prof. Valentin Harega. Vitrine cu cărți și documente referitoare la unirea Basarabiei (Muz. Maria Voicu), program de cântece și poezii susținut de ansamblul Plaiuri Moldave, vernisarea expoziției de pictură a plasticianului basarabean Tudor Macarie, pelerinaj la Casa Inculeț și casa Stere. S-a inaugurat casa memorială de la Bârnova Ion Inculț, s-a oficiat Te Deum În memoria marelui luptător, a fost dezvelit un bust
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și organizațiilor neguvernamentale și ai unor partide. 31 august Continuarea Simpozionului la Chișinău. Depunere de flori În Piața Marii Adunări Naționale, și la busturile de pe aeleea Clasicilor. Sărbătoarea LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ. 26 septembrie Participare la Reuniunea organizată de Societatea PLAI MIORITIC. Luări de poziție referitor la Tratatul Româno - Ucrainean. 27 septembrie Întâlnire cu Ion Iovcev directorul Școlii nr. 20 din Tiraspol la Inspectoratul Școlar Județean. 11 octombrie Cooperare cu Fundația creată pentru ridicarea unei statui reprezentând pe marele Voievod Mihai
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Instituția", care le-a permis câștigarea de bătălii, dobândirea de faimă și averi și "scurtarea de cap" a adversarilor. Și ce a fost util la chinezi, la egipteni, la babilonieni, romani... a fost și pentru trăitorii "pe-un picior de plai, pe-o gură de rai", în "grădina Maicii Domnului", cum numea Papa Ioan Paul al II-lea binecuvântata noastră țară. Se spune că străbunul Decebal avea "oameni" la Roma, atenți la toate mișcările străbunului Traian și că au continuat tradiția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și la marele Moise, parându-i pe cei șase "fii ai lui Israel" pentru blasfemie. I-am iertat însă repede, gândindu-mă că vin dintr-o țară aflată permanent în război și că poate doar aici, "pe-un picior de plai, pe-o gură de rai", și-au găsit puțină liniște. În grup se afla și corespondentul unui post de radio din Tel Aviv, născut în România. Cu o zi înainte de plecare, m-a rugat să-l ajut să cumpere o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
români ori a unor indicii de folosire a legăturii impresionale (?). Concluzia mea felicitări tov. mr. Stănescu Nic.! Cu asemenea plan de măsuri nici celebrul 007 James Bond n-ar fi avut nici o șansă să scape "neterminat" "pe-un picior de plai, pe-o gură de rai" numită R.S. România. Și o altă concluzie ce se impune în noianul de patroni, agenți de turism și turiști străini cu care colaboram și intram în contact, mulți dintre ei "cadre ale organelor austriece de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte ! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți ! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!” În urma acestui ordin dat de conducătorul României, Armatele a 3 a și a 4 a în frunte cu generalii Petre Dumitrescu și Neculae Ciupercă, alături de flota maritimă militară și cele 670 de avioane, cu un efectiv total de peste 325
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte ! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți ! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!” În urma acestui ordin dat de conducătorul României, Armatele a 3 a și a 4 a în frunte cu generalii Petre Dumitrescu și Neculae Ciupercă, alături de flota maritimă militară și cele 670 de avioane, cu un efectiv total de peste 325
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în acest domeniu, menținerea unui conservatorism stabil: ce-i mare (pensia) să rămână, ce-i mic poate fi și mai mic. Nu știi de unde sare iepurele infracțional! O politică adecvată în domeniul populației vârstnice trebuie să respecte realitatea stabilită pe plaiurile noastre. Povești de tipul bătrânilor care, la nevoie, trebuie cumpărați exprimă, desigur, potențialul nostru poetic prea bine cunoscut; dar tot atât de bine cunoscuta incapacitate practică a noastră. Văzut-ați undeva, la noi, magazine care să vândă bătrâni înțelepți? Tot așa și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
senină de toamnă, cu stelele veghind deasupra gropilor, ca în balada „Mioriței”, n-am mai revăzut sutele de cruci din curtea Mănăstirii Predeal, aliniate ca pentru a da ultima dată „onorul” Legiunii și Căpitanului, străjuind mormintele camarazilor uciși pe diferite plaiuri ale țării - și mă întreb dacă n-au fost smulse [219] de ticăloșia acelor ce s-au ridicat pe prestigiul morților noștri și cu sprijinul acelor rămași, pentru ca apoi să-și îndrepte armele împotriva noastră. Numele camarazilor eroi au răsunat
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
bunicul său a fost preot în Palanca. Acel popă Toader din Palanca s-a născut dintrun hainal picat de peste munte. Cuvântul unguresc hainal (pronunțat hoinol) înseamnă în românește luceafăr. Era porecla pe care o căpătau fugarii care traversau munții pe plai, călăuziți noaptea de stele iar ziua ascunzânduse printre stânci. În secuime există numele Hainal iar, la românii din Ghimeș, Hăineală. Deci tatăl popii din Palanca era un hainal din Dămuc, sat de dincolo, din ungurime. Fiind flăcău, el fugise de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
l-au crescut pe copilul lor în frică de Dumnezeu, ducându-l la Biserică și învățându-l încă de mic să cânte și să citească psalmi lui Dumnezeu, dovedind înclinație spre cele duhovnicești. Pr. Teodor Moroșan, născut și crescut pe plaiuri stulpicănene, bun cunoscător al imaginii publice lăsate de către mitropolitul Nectarie în satul natal și care a putut aduna informații chiar din gura bătrânilor săteni spunea despre „dăscălița Ioana” și educația care i-o dădea aceasta fiului ei: „pe vremea când
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Vasile Posteuca Bucovina, Bucovina, Plai de basme și de stele, Te-a scris dorul cu lumina Pe cerul inimii mele... Cu penel de vis subțire Crești în patru zări: grădină, Prag sfințit de mănăstire, Bucovina, Bucovina... Mă adun în amintire Și te-aud plângând străină
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93267]
-
comisioane. Asta e lumea în care ne învîrtim: fraierul n-are cum să devină șmecher, în vreme ce șmecherul genetic, dacă nu profită la timp, riscă să se transforme în fraier. Are prostul bani, are negustorul tîrg. Așa sună un proverb de pe plaiurile Ardealului. Dar care-i tîrgul? Negustorul îl știm, e producătorul de lame, spray-uri și smacuri de dat pe față după bărbierit. Însă el cîștigă bani în mod arheologic, storcînd 50 de milioane de dolari din chelia unei relicve. Fotbalistul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
tîrgurilor. Mai îngrijorător e că n-o să fim în stare să-l facem, așa după cum, de vreo 15 ani încoace, nu reușim să avem un gazon ca lumea. Și dacă o să se înfăptuiască minunea să-l vedem măcar început pe plaiurile pe care paște astăzi legendara vacă federală, să-i zicem Cîmp Nou. Asta ne va reliefa ginta latină și va dovedi că ni s-a acrit de cîmpuri vechi, de bălării și de abureala șefilor din sport. noiembrie 2004 Egalii
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ciobănești: Caii poartă în spinare Corturi, paturi, așternut, Toată casa, Toată masa, Și veșminte de-mbrăcare, Tot ce au, tot ce-au avut. Mumele în glugi pe spate Poartă prunci cu păr bălai Sau mioare Lîncezioare. Clopotele, legănate, Sună depărtat pe plai. Turma beagă, câinii latră, Caii nechează ușor; Mai departe, La o parte. Sub o măgură de piatră, Cîntă-n fluier un păstor. Basmele sunt propriu-zis niște balade în felul Bürger și Uhland, cu acțiunea într-un ev cețos sau fabulos, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-nchină un cumplit negru popor. Călătoare scumpe mie!... Au lăsat în a lor cale Asia cu-a sale râuri, Cașemirul cu-a sa vale, Au lăsat chiar Ceylanul, mândra insulă din rai, Și revin cu fericire pe al țării dulce plai! Alecsandri a presimțit parnasianismul (și nu s-ar putea ști în ce măsură l-a cunoscut), mergând instinctiv în sensul contemporanilor lui Gautier și Ménard. Impasibilitatea asiată a mandarinilor printre lacuri placide și plante exotice l-a încîntat (recunoștea și acolo euforia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
curenți ne conduce la observația verificată de experiență că factorul geografic înrîurește atât de mult asupra organelor de percepție ale rasei, încît acestea continuă a proiecta condițiile locale, ajunse la calitatea unei pseudo-apriorități. Filozoful gândește că orizontul nostru specific este "plaiul" și numește asta "spațiu mioritic" într-un eseu interesant, însă insuficient documentat și deci foarte discutabil. Nae Ionescu a avut o înrîurire orală acută și unii l-au declarat "învățător" ca și Isus, "Socrate" al României. Adevărat este că Nae
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
confirmă această zicere astfel: ,,Cel ce este inițiat în misterele cabirilor, pe care le celebrează samothracienii, primindu-le și dînșii de la pe-lasgi, acela pricepe ceea ce zic”. Așa e coane Herodote, și eu am priceput ce ai zis numai că pe plaiurile noastre mioritice priceperea este un lucru rar! Tot la vremurile foarte îndepărtate se referă și scriitorul roman Servius care în lucrarea Aeneidas spune că zeii aduși de Enea în Italia după ce Troia a fost distrusă de greci pe la mijlocul secolului Xll
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
reprezentînd cam 20-25% ce are ca origine limba filistenilor, sau a geților din Carpați iar cînd cazarii au năvălit peste noi după anul 1860, observînd că limba românilor are cuvinte comune cu limba lor liturgică, au născocit colonizarea ivrită a plaiurilor noastre pe cînd ei erau soldați în armatele romane care cuceriseră o parte din Getia! Sprijinindu-se pe această golănie au pus la cale și planul Poexotto! Misii și geții sînt pomeniți în scrierile grecilor încă din secolul Xlll î.e.n.
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în Nemea că Ahile are o insulă strălucitoare în Pontus adică Marea Neagră. Multe informații venite de la scriitorii antici spun că în Hiperboreea era insula fericiților unde se duceau suflete- le eroilor iar acest ținut era la nord de Istru adică plaiurile noastre mioritice. Eschil și Sofocle au scris Aleadae, Telephus și Mysi, texte pierdute și care puteau să dea informații prețioase despre istoria geților din perioada Troiei. Fragmen- tele păstrate justifică adevărul că neamul geților era vrednic și falnic în acele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
culturile semite și la incași dar și în mitologia populară română avînd ca sursă cultura geților cu Fiul Omului și vîrful Omu din Bucegi. Tacit amintește existența acestui mit în cultura goților care au adăstat cîteva sute de ani pe plaiurile mioritice de un-de au preluat o parte din cultura strămoșilor noștri. Fiul lui Pelasg, Licaon a întemeiat orașul Licosura, a statornicit jocurile Licaiene și i-a dat numele lui Zeus de Licaios. După autorul menționat, oracolul de la Delfi a fost
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
vremurile de demult pe teritoriul nostru, strămoșii geților cunoșteau prelucrarea fierului cel puțin din secolul Xlll î.e.n. fiind primul popor din lume care am prelucrat acest metal, activitate specifică faimo- șilor cabiri! Informațiile de mai sus ne arată că pe plaiurile mioritice a existat o civilizație așezată la vatra ei, cu legi stabile care s-au împrăștiat în lumea grecilor dar și în alte direcții însă memoria colectivă a păstrat originea acestei culturi în munții Carpați sau Caucazul de la nord de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și le-au permis să-și organizeze structuri de apărare împotriva prădătorilor de bunuri dar și de suflete. Iar dacă izvoarele antice nu le-au consemnat asta nu în- seamnă că în jurul Carpaților nu a existat civilizație și pe aceste plaiuri se aciuaseră fel de fel de albinoi turbați cum spune jupînul mincinoșilor, Herodot. Dacă marele Zamolxe a reușit să înduplece neamul geților să renunțe la podoabele și banii din aur, convingîndu-i că este un metal blestemat trimis de draci pentru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ereditară cu implicații majore asupra factorilor de putere din societate. Prin galatul Ilie, istoria ne aduce dovada că nu toți galii au fost păruiți de boero Biseto și alungați, ci unii mai liniștiți la chefuri, au rămas în continuare pe plaiurile mioritice atît în vest cît și în est cum vom constata mai încolo. Bigero - mato , conducător al geților(tăblița 35 necitită) înainte de boero Bisto dar după boero Biseto l, povestește o polojenie din viața neamului Sarmisetuzei unde oștirea a fost
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]