2,966 matches
-
tip infinitiv și numai unele, pe cea de tip supin (mucegăitul, putrezitul, râncezitul, ruginitul, trecutul, fermentatul, germinatul, încolțitul, înfloritul, înfrunzitul, năpârlitul, răgușitul, aplecatul, apusul, asfințitul, avansatul, cotitul, rămasul, răsăritul, staționatul, trăitul, zăcutul, ajunsul, alunecatul, aterizatul, căzutul, fugitul, ieșitul, intratul, pătrunsul, plecatul, revenitul, sositul, venitul, ivitul, rătăcitul, apărutul, muritul, stagnatul, prelinsul, asudatul, cursul, izvorâtul, explodatul, transpiratul etc.). Ca urmare a faptului că DEX nu este foarte consecvent în înregistrarea formelor nominalizate, am folosit motorul de căutare Google pentru a verifica existența formelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Barbara. E adevărat că nu am avut succes, dar nici nu am avut răbdare, cum aveam să am peste câțiva ani la Paris. Deși mă aflam În patria limbii și a reflexelor culturale ale antecesorilor mei pe linie maternă (unii plecați din Baden-Wurtemberg, alții din Alsacia-Lorenaă, iar fratele meu, Alexandru, se găsea la München, ca și unele rude din partea mamei, precum și Mama mea, iute și Într-un mod „inexplicabil” mi-am pierdut, cum spuneam, răbdarea, și am fugit la Paris. Inexplicabil
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
românesc, București, 2000), ceea ce nu înseamnă că nu am citit și celelalte scrieri ale sale despre Eminescu, între care Modelul ontologic eminescian, pe care o considerăm o adevărată carte de căpătâi. Ne-a scăpat, ce-i drept, volumul de epigrame: Plecat-am nouă din Vaslui, dar bine că le-avem pe celelalte. În Controverse eminesciene găsim o suită de articole și comentarii la temă, eșalonate pe două capitole: unul format din analizele publicate anterior de autor în presa literară, sau inedite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
afectivă, a displăcut lui Eminescu "amarnic supărat" pe Titus. Chiar dacă Titu Maiorescu a fost singurul editor în timpul vieții poetului (V.G Morțun doar intenționând o "ediție curățită" eliminând "schimbările întâiului editor"); ulterior "debarcării" și internării, criticul voia a-l ști plecat "așezat în Iași" (6/18 aprilie 1884), sechestrându-i manuscrisele și asigurând tutela asupra ultimului Eminescu, pe baza unei înțelegeri verbale cu tatăl său. E limpede că gazetarul a plătit pentru un "delict politic", fiind sacrificat. Războindu-se cu teza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
am să ți-l ofer de ziua ta, alături de tatăl meu, nașu Lae, Gabi, Titel, Mara și Dan, dar și pentru Mia. Să ne trăiești întru La mulți ani!, alături de cei dragi ai tăi, dar și în amintirea celei, celor, plecate, e vorba și de mama mea. La mulți ani, Mariana, de Ziua Sfintei Marii ! Poate la anul vei veni, totuși, aici. Și să dea bunul Dumnezeu împreună cu conu Alecu, cu Liliana, cu cine vrei tu. Fie ca toate să rămână
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și Brașov), Cluj, Oradea și Satu-Mare. Una din primele măsuri ale autorităților ungare în Transilvania primită prin Dictatul de la Viena a fost întocmirea de situații despre starea materială a refugiaților români care și-au părăsit domiciliile. După identificarea rudelor celor plecați, serviciul de informații a reușit ca „foarte mulți dintre aceștia” să fie cooptați pentru semnalarea mișcărilor din rândurile elementului românesc. Ulterior, au fost convinși, prin măsuri de recompensare, valorificare a averilor și alte avantaje, de a-și spiona conaționalii prin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și cu atîta secundă grafică, mai iute decît a trenului pe roți!... singurul angajament ferm din dreapta, recurgi la varianta mimetică, scrii, răspunsul posibil, te încredințez din context, geamul de vizavi clasica oglindă a scriitorilor, căutînd ochii cît înțelegi, dar ochii plecați, răspuns scris-cititul pe circuit alternativ, completez o integramă, adică respectă regula, nu căuta cu ei, răspunsul n-o să-l ai! Sîrca Stațiunea de cercetare pomicolă Iași vagonabil tunel non-vegetal, mere de vagon, mere din vremea culesului și ploaia din picături
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
unități distincte, era simplistă rezumarea ca frig, esența lui setea de iubire în păcat, sinteza hainele care înconjură în locul aurei și în general se sintetizează, se dedublează și se înlocuiește totul în mitologia ecuatorială a oamenilor reci! pereche în locul familiei plecate, Viață Conservată, femeie îi zic, se așează și Discurs asupra Metodei, bărbat îi zic, o privește, femeile constată, decît să privească, ori au știut, lăsînd ochii în jos, Ruginoasa pospai de zăpadă, am coborît gătită, mimez impunerea unui discurs de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la nord, vagoane poloneze, reluarea relevmentului local, impunerile CFR și fantoma luncii de Siret, garnitura de călători încuiată, se expediază după reparații de la "Remar" Pașcani, stațiile de domiciliu Ploiești, Tîrgu Mureș, trenul de revizie pe linia a cincea, urmele vagoanelor plecate să nu fie lovite! mișcarea în aparență a deschis orașul, devorant în funcțional, rama etajată Adjud Pașcani, diagonala genții roșii din spinare, omul complet al cavernelor feroviare, firesc de la personaj-persona la eradicarea lui întru adevăr, o arată teatrul de cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
autobuzul Sighetu Marmației Satu Mare, în autogara Sighetu Marmației, lărgimea văii pe soare, stîlp tuturor în ușa autobuzului, tuns la piele, rupe-o și pe ungurește cu femeia, baticul negru nu se mai oprește, ceva legat de hram, motor, două autobuze plecate, șoferul din Republica Moldova se spală pe dinți lîngă camion, marșarier la punerea pe drum, basarabeanul scutură prosopul, se șterge, spre centru Protopopiatul 3 Sighet, zebră, firma cosmică SC "Lunița" SRL, ca și numele farmaciei "Saranda. Parafarmacie", ținută de mînă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Buzău București Basarab, după Ploiești Sud, scutit de serviciul la continuitate, Poienarii Burchii număr de București la barieră, stația Crivina către Periș locul fixat de Goe ca să tragă semnalul de alarmă Caragiale, mijlocul kilometrului 24 sugativă de navetiști, mai e plecați pî la mare! sondele, un vagon de bărbați dintre care navetismul, hei, colegu'! închide geamu', ș-așa sîntem bol-návi! vine cu 7! District Chitila fizionomii "CFR IRLU Reparații", soarele aprinde părți din foi și interior. Ora 7,37, la peronul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
hoardele unei gândiri nedisciplinate și sentimentale. Marea problemă intimă este problema libertății. Cel dintâi pas făcut către soluționare a fost de a muta resorturile libertății din instincte în inteligență. Scopul tuturor filozofiilor și tehnicilor de meditație este eliberarea de suferință. Plecați, tinerilor, ca să ajungeți înțelepți și, fiind înțelepți, să rămâneți tineri. În Europa, munca încleștează și doare. Azi știm că lumea veche s-a schimbat, că mesajul lui Hristos a fost victorios. Seva poeziei este sentimentul profund al inepuizabilului. Dacă am
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3026]
-
prea proști... Mai știm și noi cîte ceva. Sînt în încurcătură și nu vreau să-i supăr pe sătenii care încă se zbuciumă pe acest pămînt minunat. Hai, băi, că am venit degeaba, îndeamnă oamenii unul mai nervos. Stați, nu plecați, mai încercăm o dată, spune moș Tudor. Deci nu umblă cu țîțele goale? Ba da, moș Tudor. Umblă pușcă, da pușcă, pușcă. Ahh... Deci n-au nimic pe ele? Nu, absolut nimic. Doar cîteodată, cîte o frunză, dar nu prea mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
el și îmi era silă de gestul meu de acum. În fond, și ce dacă m-a făcut ipochimen? Ce, am murit din asta? De fapt, în grecește, cuvîntul ăsta nici nu-i o insultă. Merg în tăcere, cu capul plecat, vinovat. Îmi vine să mă întorc și să contramandez kimbisha. Și ce poză urîtă i-am dat lui babalawó! Este aceea pe care am utilizat-o cînd l-am declarat pe finuț "omul negru" al oașului Iași. Seara nici nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Dancul locul mănăstirii Clatii și după cum am aflat cu cale și cu dreptate am hotărât.” Ei, ce spui, mărite Spirit, despre o asemenea zurbă? - Ce să spun? Bănuiesc doar că sfinția sa mitropolitul Nechifor a avut serios de furcă cu prea plecații călugări până să-i liniștească. - Am băgat de seamă, mărite Spirit, că din nou se pomenește despre „meșterșug”(tertip, viclenie, vicleșug) sau stăpânire „cu asupreală” din partea unor fețe bisericești. - Nu mai este o noutate. Iar noi am mai vorbit despre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sunt fixate, începe efortul laborios al nuanțelor, al studiului de caz, al analizei contextuale. Principiile sunt bune câtă vreme „dau drumul“ judecății, câtă vreme nu afectează libertatea desfășurării ei. Ele sunt, dimpotrivă, dizolvante, de îndată ce înlocuiesc judecata printr-o axiomă neîndu plecată. O situație de viață este mai mult decât o ecuație. Legea morală nu seamănă cu legea gravitației, iar mântuirea sufletelor nu e o procedură chirur gicală. Ar fi prea simplu să putem sistematiza destinul fiecăruia dintre noi cu un set
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sale. Din perspectivă creștină, acest tip de manifestare a moralității este unul din păcatele majore ale omului căzut. Judecata aspră nu-l ajută pe cel judecat (ci, dimpotrivă, îl îndârjește). La rândul lui, judecătorul e erodat lăuntric de exercițiul neîndu plecat și acru al judecății sale. 4. Iertarea. Iertarea e, îndeobște, modul de „a judeca“ al Instanței Supreme, dar e masiv recomandabilă și omului care vrea să o imite. A ierta înseamnă a valorifica virtutea compasiunii, a înțelegerii răbdătoare, a încrederii
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
căruia se afla districtul bucovinean la acea dată, două memorii foarte importante, întocmite de el, cu rugămintea expresă ca acestea să fie prezentate împăratului Iosif al II-lea. Dorințele țării erau înfățișate sintetic autorităților centrale din Viena, într-o Prea plecată Pro-memorie și, mai ales, într-un cuprinzător memorandum, întitulat Descrierea Bucovinei și a situației ei interne 122. Ideile prezente în acest memoriu evidențiază faptul că gândirea politică românească din Bucovina, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, a avut un caracter
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
evoluție nu e doar un drum neted, predestinat, ci o luptă, cu Înaintări și retrageri? Dacă Înaintarea pas cu pas În teritoriul inamicului, adică În potențialitatea viitorului, necesită când și când consolidarea, fortificarea pozițiilor? Sau schimbarea Însăși a tacticii luptei, plecată iarăși și iarăși de pe o poziție nouă, dar și cu mijloace noi? Dacă omul, corolarul - sau coroana - evoluției animale, este de fapt cel condamnat să sape tranșeele de pe care evoluția să declanșeze următorul atac? Dacă omul schimbă tranșeea În cetate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu putem pune mâna, e cel mai negentropic dintre Elemente, deci singurul adecvat spre a realiza legătura cu perfecțiunea divinului, oricum cu transcendentul extrem negentropic, către care să transmită ofranda. Chiar dacă aceasta e doar o lumânare aprinsă pentru sufletele celor plecați. Și care e tot ceva de genul „ale tale dintru ale tale“, căci ceara e o frântură din Soare eufemistic culeasă de albină din corola florii și dosită... À propos: e vorba de cea mai proaspătă „conservă“ de Soare, implicit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e altă treabă. Noi, dimpotrivă, suntem un popor care și a cam restrâns teritoriul, nu și numărul, de la Burebista Încoace; rea ar fi fost extinderea, precum au făcut-o rușii. România va scăpa, chiar dacă a creat, printr’o politică prea plecată când răsăritului, când apusului - servitutea de țară mică! - destule precedente care i se pot Întoarce Împotrivă. Cu România e Însăși Natura, care Îi oferă un mediu unic, singular pe mapamond: esența, adică apa, care udă Întreaga românime, izvorăște din Carpați
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cum nu se poate mai bine pentru tine.” Cred că tata a fost artizanul și formatorul profesional al tuturor nepoților veniți de la țară și școliți la liceele din Brăila. În marea lor majoritate au stat la noi, mama fiind sigura plecată în anii ’60 din obștea Bodaricilor și stabilită prin căsătorie în Brăila. Vlad, un verișor prin alianță, nu prin filiera directă, a stat la noi pe perioada ultimului an de liceu; era la „Nicolae Bălcescu”, la cea mai bună clasă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
politic interior și principalul instrument de afirmare pe fundalul politicii externe. În acest context a fost redactat Ordinul de zi nr.1, din ianuarie 1941, publicat în Monitorul Oastei nr. 19, din 1 ianuarie 1941: „Ostași, Cu fruntea încruntată și plecată, cu sufletul îndurerat și credința nezdruncinată, am ajuns la capăt de an vechi și la început de cale nouă. Și azi ca întotdeauna, în această zi de ispășire pământească și de înviere creștinească, azi mai mult ca altădată, grija mea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
totdeauna. Ostași, Vă ordon: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și MiazăNoapte. Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre. Ostași, Plecați azi pe drumul biruinței lui Ștefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa voastră ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor. Înainte! Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat aici strajă dreptății și zid de apărare creștină. Fiți vrednici de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
aflat, Curte largă și grădină Și casă, numai lumină, În ferești, tot flori domnești, Că de-a dargu să trăiești Nănașu’nostru-i de frunte Ca și bradu de pe munte. Nănașu e om ales Ca și grâul de la șes. Odată plecate sucăcițele, programul lor de strigături se desfășoară în continuare pe drum de întoarcere către casele lor: Să trăiască nănașu’ Că ne-a dat rachiu de-l bun De putem striga pe drum. Și ne-a dat rachiu de-al tare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]