2,367 matches
-
de poezii Pe scurt publicat de E. Frunză în revista Uniunii Scriitorilor, poetul clujean descoperă în noua modă a „versificației scurte” o serie de lipsuri, prozaism, locuri comune, sărăcie de idei, șabloane și clișee, producând „în ciuda dimensiunilor lor modeste o plictiseală cu totul remarcabilă”. Pentru ca cititorul să se convingă dacă aceste afirmații și altele își au acoperire, vom reproduce în note53 o parte din ciclul liric incriminat. „A fost la noi o perioadă - începe A.E. Baconsky 54 - de intensă creație
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în acest domeniu s-au scris unele poezii frumoase pe care cititorii le-au întâlnit adeseori în paginile revistelor, însăși faptul pare destul de ciudat - mulți poeți au reușit să demonstreze că poeziile scurte, în ciuda dimensiunilor lor modeste, pot prilejui o plictiseală cu totul remarcabilă. Ori în această privință este totuși foarte greu să-l contrazici pe Voltaire care spune că: Toate genurile de poezie sunt bune în afară de cel plictisitor». Și atunci poetul s-ar putea întreba pe drept cuvânt, care este
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nimic la îndemână... Liviu Antonesei: Ah, desigur, în România mori de cancer, de alunecat pe coajă de banană, îți poate cădea o cărămidă în cap, ori poți primi un glonț în inimă, dar nici într-un caz nu mori de plictiseală! De asta nici n-am putut pleca vreodată de aici, deși la început am avut și niște oferte tentante, că România era la modă! Sigur, atunci, era ceva interesant, amestecat însă cu speranțe, acum e interesant, dar cuplat cu un
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
educativ în toate comportamentele lor public - educative. Profesia didactică, mai mult decât oricare altele cere ca practicantul să joace mereu același rol, cu care să se identifice pe toată durata vieții active. În cazul asumării mecanice a acestui rol intervine plictiseala, rutina, suprasaturarea care nu pot fi eliminate decât prin adoptare unor stiluri de muncă eficiente; * competența managerială asigură eficiența organizării și conducerii activităților pe care le presupune profesia didactică (L. Antonesei, 2002, p. 109). Neculau și Ș. Boncu reduc numărul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
perspectivă psihologică, sociologică, religioasă etc. S-a generalizat credința că agresivitatea are doar forme active, Însă nu mai puțin distructivă este cea pasivă, manifestată prin refuzul de a vorbi, refuzul de a se conforma regulilor, de a elibera spațiul, indiferența, plictiseala. De asemenea, i s-a acordat o importanță minoră agresivității indirecte, des Întâlnită În rândurile fetelor: bârfa, denigrarea unei persoane În absența ei etc. Septimiu Chelcea definește agresivitatea ca fiind orice formă de comportament care are ca scop vătămarea sau
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
are nevoie de cel puțin trei ore pentru a fi pregătit. Sunt 10 ore, În condițiile În care un adult lucrează, În medie, 8 ore/zi. Pe lângă orarul supraîncărcat, intervine și accentul pus de mulți profesori pe latura informală, intervenind plictiseala, lipsa de motivație, premise pentru dezvoltarea unui comportament agresiv. Deficiențele de comunicare Între profesor și elev pot reprezenta și ele cauze ale agresivității. Un profesor slab pregătit, cu dificultăți În prezentarea mesajului, care utilizează metode de predare exclusiv expozitive, care
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
pot reprezenta și ele cauze ale agresivității. Un profesor slab pregătit, cu dificultăți În prezentarea mesajului, care utilizează metode de predare exclusiv expozitive, care admonestează elevii, Îi ironizează și ridiculizează, care nu comunică eficient poate obosi elevii, poate induce acestora plictiseală, ori reacții agresive. Cercetările de tip psihologic au demonstrat că la baza agresivității poate sta o subapreciere a eului, o autoevaluare scăzută. Intervenții Pentru a avea șanse de reușită, intervențiile trebuie inițiate de la vârste fragede, dacă se observă la copilul
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
pe care vrea să-l redea oamenilor... Care e rolul femeii? Farmecul figurii, grațiile persoanei. Numai femeile le posedă în gradul suprem și prin aceste calități ele sunt destinate să vă facă fericiți... Femeile s-au însărcinat să vă risipească plictiseala prin veselia, prin farmecul ce-l pun în galanteria lor; o bucurie nebunească, un delir amabil, o beție delicioasă sunt singurele capabile să deștepte atenția voastră și să vă dați seama că sunteți în adevăr fericiți... Epistolele conturează un cod
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în provincie. A trebuit să se ascundă de urmările pe care le-ar fi putut avea, refugiindu-se în capitală; și a venit să se instaleze la mine. Într-o zi de spectacol, cum încercam să-mi scap prizonierul de plictiseală, i-am propus să mergem la spectacol. (Nu știu la care din cele trei.) Asta nu are importanță pentru istorisirea mea. Prietenul meu acceptă. Eu îl conduc. Ajungem; dar la vederea gărzilor răspândite, a micilor ghișee obscure care servesc de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de declarațiile abatelui Du Bos care, în Reflecții critice asupra poeziei și picturii (Réflexions critiques sur la poésie et la peinture, în 1719), în capitolul consacrat lui Platon, obiecta că un personaj în întregime virtuos ar fi o capodoperă de plictiseală 20. Pentru el, care stigmatizează, în întreaga sa operă, ravagiile civilizației și care nu concepe fericirea decât în întoarcerea la starea de origine, introducerea teatrului la Geneva ar constitui un flagel redutabil. Cu mult înaintea lui Artaud, el critică locul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
filiație îl unește pe Jarry cu simboliștii. Ca și ei, el mărturisește că s-a plictisit foarte des la teatru, în Conferința despre paiațe, pronunțată la Libre Esthétique de la Bruxelles, la 21 martie 1902. Și el atribuie acest sentiment de plictiseală decepției cauzate de prezența unui actor în carne și oase care distruge imaginea interioară pe care spectatorul o poartă în el și pe care și-a făurit-o pe parcursul lecturilor sale. Nu știm de ce, ne-am plictisit mereu la ceea ce
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Vii, Câmpia Fericită etc.), printre care, sub influență creștină clară, și Pământul Făgăduinței (Tìr tairngire = Terra repromissionis), sunt concepute ca locuri unde nu există nici boală, nici bătrânețe și nici moarte, unde fericirea domnește ca stăpână, fără să provoace vreodată plictiseală, unde mâncarea și băutura nu se Împuținează, oricât s-ar consuma, unde orice dorință este mereu satisfăcută, unde o sută de ani durează mai puțin decât o zi pentru noi. De obicei, o tânără copilă de stirpe divină se apropie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
în sine nu este decât acela a cărui ființă rămâne intactă chiar dacă obiectul stăpânirii lui dispare. Iar cel puternic în sine poate fi, din această pricină, și singur. La el manifestarea puterii este un capriciu sau risipirea unui moment de plictiseală. Puterea lui poate tot atât de bine să nu se manifeste. Deoarece ființa lui nu depinde de nimeni, el poate tot atât de bine să rămână impasibil, să ocrotească sau să nimicească. El poate să se obiectiveze în cel stăpânit sau poate, renunțând la
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
milion de suedezi din centrul și nordul rural al țării, care s-au mutat la oraș În deceniul de după 1945. Mare parte din această mișcare a fost provocată de inegalitățile de venit; dar dorința de a scăpa de privațiuni, izolare, plictiseala vieții de țară și de strictețea ierarhiilor rurale tradiționale au avut și ele un rol, În special pentru tineri. Un folos accidental a fost faptul că, În consecință, salariile celor rămași În urmă și pământul aflat la dispoziția lor au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
țintă politică, dar și una rea, fiindcă starea generală de insatisfacție era mai greu de soluționat. Franța era prosperă și stabilă, iar unii comentatori conservatori au conchis că valul de protest s-a născut nu din nemulțumire, ci din simplă plictiseală. Dar frustrarea era autentică - nu numai În uzinele Renault, unde condițiile de lucru erau de mult nesatisfăcătoare, ci peste tot. A Cincea Republică accentuase vechea tendință franceză de a concentra puterea Într-un singur oraș și În doar câteva instituții
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din restul Europei erau transmise de mass-media dintr-o țară numai dacă puteau șoca sau aveau implicații transcontinentale. Cei mai mulți europeni habar nu aveau ce se Întâmplă În țările Învecinate. Lipsa frapantă de interes față de alegerile UE nu era doar rezultatul plictiselii sau al suspiciunii față de elucubrațiile Bruxelles-ului; era În mare măsură corolarul unui univers mental neeuropean pentru cei mai mulți europeni. Exista, cu toate acestea, o excepție omniprezentă: sportul. Un canal de televiziune prin satelit (Eurosport) transmitea o gamă largă de evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
iar ocurențele izolate pot fi puse pe seama exilului: Arthur Koestler sau Isaiah Berlin). În Europa Centrală și de Est, aspectele care mobilizau cândva intelighenția politică (marxismul, totalitarismul, drepturile omului sau economia de tranziție) stârneau generațiilor mai tinere doar indiferență sau plictiseală. Bătrânii moraliști ca Havel sau eroii politici de altădată ca Michnik erau asociați irevocabil cu un trecut pe care puțini aveau chef să-l răscolească. „Iritarea intelectualilor est-europeni”, cum spunea odată Czes³aw Mi³osz, față de obsesiile materialiste americane viza acum propriii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]