4,267 matches
-
în noua cultură și despre capacitatea de a se adapta la noile condiții materiale și spirituale. De asemenea, am expus problema solidarității intelectualilor din exil și din țară, așa cum este consemnată de autoare, deoarece reprezintă un punct de acces spre polemici și campanii de discreditare. În această lucrare, am oferit un tip de comentariu situat pe o altă gamă decât cea unanimă, despărțind opera Monicăi Lovinescu de cea a lui Virgil Ierunca. Interpreții contemporani îi citesc în paralel, însă cei doi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
acceptării acordurilor comerciale, prezintă un dosar cu încălcările drepturilor omului. Scandalul început în martie 1982, se termină pe 12 septembrie, când Tănase reapare, lucru consemnat fugitiv, fără prea multe explicații, ca și cum nu s-ar fi făcut prea multă gălăgie sau polemică pe tema dispariției lui. Monica Lovinescu o receptează ca pe o farsă, ca pe-o greșeală, motiv pentru care nu mai analizează apariția subită a acestuia. Mai mult, afacerea se dovedește a fi dăunătoare, deoarece Tănase se transformă într-un
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
enigmă, o prorocire stranie. Pe 4 iunie 1970, vorbind despre evazionismul din literatura română, autoarea avertizează asupra consecințelor asumării generale a acestui stil: "reînghețul ce amenință din nou tărâmul literaturii, și nu numai al literaturii, riscă să facă tardivă și polemica dintre evazionism și literatura de reacție și de conștiință"77. Evazionismul se află pe terenul politicii de înfruntare a comunismului, manifestat în prima perioadă de liberalizare. Dar într-o perioadă de liberalizare, scriitorii nu ar trebui să folosească imaginarul, metafora
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
europenizează, fără a renunța la protestul anticomunism. Obligația majoră a exilaților, nu constă în reconstruirea identității naționale în țara gazdă, rezultând o pseudo-națiune, ci în păstrarea ei în limitele occidentale. Monica Lovinescu recomandă scriitorilor din exil să se abțină de la polemici inutile și să-și canalizeze energiile creatoare spre cultura românească. Veleitarismul, concurența, calomnia, denunțul, "vadimita" (termen folosit de autoare pentru a caracteriza atitudinea lui Corneliu Vadim Tudor) și "spionita" transferă scena politico-culturală românească în mijlocul exilului. În ierarhia culturii comuniste, se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de radio "Europa Liberă" și "Vocea Americii": "De-a lungul întregii perioade a dictaturii ele au jucat probabil cel mai important rol în acest sens, fiind singurul mediu care pătrundea mereu în casele compatrioților din România cu analize, comentarii și polemici legate de evenimente și probleme politice, economice și culturale"134. În America, la inițiativa lui George F. Kennan, Secretarul de Stat Dean Acheson îl responsabilizează pe Joseph C. Crew și pe DeWitt C. Poole cu înființarea unei organizații private, cu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
poate exprima părerea, cât timp este sobră și necomandată. Amintim aici de renumitul articol "Cățeaua" a lui Ion Lăncrănjan, o parabolă plină de insulte: "Cățeaua aceasta e o simplă și cam abjectă sterpăciune sterpăciune fiziologică, sterpăciune filozofică, sterpăciune ideologică"144. Polemicile deschise cu revista "Luceafărul" au calitatea de a populariza activitatea din exil, prin simplu fapt că o aduce în atenția publicului din țară. Obiectivitatea și răceala de care dă dovadă scriitoarea contrazic atacurile. Invectivele vin din România și nu invers
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care dovedesc un caracter cameleonic: La apa Vavilonului conține un șir al decepțiilor, început de Adrian Păunescu în urma alterării interviului cu Mircea Eliade, și continuat de Ion Caraion, Virgil Tănase, Paul Goma. Cu cei din urmă, autoarea nu intră în polemică, dedicând jurnalului orice nemulțumire, deoarece consideră că se află, aparent, pe aceleași baricade. În 1982, revista "Săptămâna" prezintă în serial pasaje din așa zis-ul jurnal al lui Ion Caraion. Autoarea presupune că sunt depoziții din timpul anchetelor, dar Caraion
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
gândită sau negândită problemă este aceea a mijloacelor pecuniare. Occidentul promite un tărâm în care orice vis este destinat împlinirii, dar adesea exilul se transformă într-o luptă pentru supraviețuire. Monica Lovinescu contrazice viziunea paradisiacă a exilului, locul fără de suferință, polemici sau maladii: "E probabil inevitabil ca trăind în ceea ce consideri a fi un infern să-ți închipui spațiul exterior ca un rai. [...] Sacul de iluzii, proaspete, adolescentine, înșelătoare, cântărea tone"155. Mircea Eliade amintește de teama de a nu provoca
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
zile cu Monica Lovinescu 169, volum scris într-un stil mult prea personal, pe alocuri patetic. Capitolele conțin grupaje de informații preluate din jurnalul personal, din convorbiri, din corespondență, dar și din materialul memorialistic al Monicăi Lovinescu. Cartea trezește adevărate polemici, autoarea ei fiind învinuită de trecerea unor bariere care ar fi trebuit să rămână închise, de repeziciune în exploatarea unor evenimente dezolante, de expunerea intimității. Monica Lovinescu, cea care distruge jurnalele din tinerețe și prozele nemulțumitoare, fiind de o autocritică
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
e o boală care de la Heliade încoace n-a contenit a face ravagii" continuă: Nu se arată care e legătura cu Heliade, dar ce importanță are? E dată sentința? E dată. Totul e să încerci a lichida un dușman"236. Polemica, particulară și impersonală, este calea de pătrundere a adevărului și fără ea cronicile ar fi private de vitalitate. Dar ceea ce contează în final este că activitatea interpretativă a Monicăi Lovinescu educă receptorul în spiritul culturii adevărate. III.1.2. În
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pentru că deține date biografice (nu e metoda biografică, atât de respinsă de noile școli de critică, ci doar confirmarea influenței societății reale asupra literaturii). Critica biografică presupune dovedirea operei prin autor, suplinirea interpretării cu prezentarea autorului devenit mască. Metoda atrage polemici, deoarece se crede că autorul nu interesează ca om real; spațiul din care emite el e situat în interiorul operei literare, inclus în ea, remarcat doar în documente ce-i probează existența. Preocupările de arhivare a documentelor despre creator și creație
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fapt aproape imposibil în România. Cu toate acestea, pe pragul unde se termină ideologia, apar critici reprezentativi pentru cultura bucureșteană. Unul dintre ei este Nicolae Manolescu, apreciat de ambele părți ale cortinei de fier. Cu el, Monica Lovinescu găsește atractive polemicile: "E totdeauna interesant să nu fi de acord cu cineva pus la adăpost de clișee prin îmbinarea fericită dintre conștiința estetică și cea profesională, deoarece un asemenea dezacord te obligă să-ți verifici la temelia lor de adevăr contraargumentele. Așa
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sinceritatea ei tranșantă, cu atât mai puțin dacă este influent, nici nu i se pare că inteligența compromite. Oare din ce alt motiv este atât de des atacată în presa din țară? Oare din ce alt motiv se angajează în polemicile mediatice? Jurnalele conțin o sumedenie de informații despre calomniile la adresa sa: "Cade cum nu se poate mai bine ultimul atac din Luceafărul (Arthur Silvestri), îl numește pe V[irgil] "papă al exilului""336; "Atacurile lui E.B. de la radio nu mai
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Martha Bibescu, Ovidiu Codruș, Ion Vinea sunt numai câteva dintre personalitățile evocate pe calea undelor. Informațiile sunt preponderent biografice, cu referiri apreciative asupra valorilor culturale și sociale. Discursul însă este de o altă factură, comparativ cu celelalte cronici: lipsesc sarcasmul, polemica, judecata aspră, limbajul concret, clar. Ele sunt înlocuite de metafore, comparații, descrieri emoționale. Autoarea nu mai interpretează texte, ci urmărește evoluția și moartea personalității evocate. Judecățile nu-și mai găsesc rostul. Rămâne amintirea oamenilor care au fost. După cum se remarcă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
modificările culturii, politicii și societății. Atitudinea morală a Monicăi Lovinescu, și, desigur a tuturor scriitorilor, indiferent de timpul și locul în care trăiesc, este foarte importantă, deoarece presiunea politicului transformă ținuta literară în ținută etică. De aceea, textele sale expun polemicile și caracterele cameleonice, cu riscul acutizării tensiunii dintre ea și intelectualii nominalizați. În lucrare, ne-am limitat doar a le reproduce, a le descoperi cauzele și urmările, păstrând obiectivitatea necesară demersului științific. În schimb, am legitimat actul creator ca o
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
manachis (426), De conceptione et gratia (426-427), De praedestinatione sancturum (427), De domo perverentiae (428-429). Prin cea de-a treia eroare dogmatică se respinge sinergia, colaborarea personală la lucrarea harului dumnezeiesc în vederea mântuirii, eroare reluată mai târziu de Luther în polemica sa contra scolasticii tomiste. Pe lângă aceste erori, suntem nevoiți să mai semnalăm și pe aceea de a fi crezut (împreună cu Fericitul Ieronim) că Dumnezeu este vizibil spiritual în esența Lui, greșeală reluată, printre alții, și de Varlaam calabrezul în disputa
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
tot ce au prins ,,Dăinuirile...“ sînt oglindiri ale unor fapte petrecute pe viu. Greșește cine desparte muzeul de cartea noastră “. (în carte sunt multe pagini de mare erudiție, precum sînt multe care vădesc real talent literar. Plină de farmec este polemica, necontenită, neobosită, mereu proaspătă, purtată cu grăbiți autori de dicționare, etnografi, cu istorici, cu scriitori. Unii sînt dojeniți, alții sînt certați. Ar fi interesant: se continuă polemica și în muzeu?) ,, Nouă ne-a plăcut să spunem adevărul, atunci cînd am
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
erudiție, precum sînt multe care vădesc real talent literar. Plină de farmec este polemica, necontenită, neobosită, mereu proaspătă, purtată cu grăbiți autori de dicționare, etnografi, cu istorici, cu scriitori. Unii sînt dojeniți, alții sînt certați. Ar fi interesant: se continuă polemica și în muzeu?) ,, Nouă ne-a plăcut să spunem adevărul, atunci cînd am crezut în el. Și l-am spus. Am afirmat că unii înșiră verzi și uscate. în cartea noastră am spus, de un exemplu, că durlige se cheamă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
intensificat criticile la adresa Moscovei. Domnul Murgescu, redactor-șef la "Viața economică", principalul ziar economic al României, a publicat un articol intitulat Concepții contrare principiilor de bază ale relațiilor economice dintre statele socialiste. Tratatul de 12.000 de cuvinte era o polemică "suprasaturată de un sarcasm violent și jignitor" la adresa economiștilor sovietici și în special a geografului E.B. Valev. În februarie, Valev publicase în ziarul "Vestnik" al Universității din Moscova un articol intitulat Probleme ale dezvoltării economice cu regiunile de deltă din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un an. Fără derogarea anuală, președintele nu putea prelungi "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. Nesiguranța produsă de această situație l-a determinat pe Ceaușescu să fie mai practic în relațiile cu Moscova. În iunie, el a pus capăt polemicii dintre istoricii români și cei sovietici cu privire la istoria Basarabiei și la structura etnică a locuitorilor săi. Ceaușescu a anunțat că "anumite probleme moștenite din trecut... nu trebuie să afecteze cooperarea și solidaritatea" dintre partidele și popoarele român și sovietic 1830
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au primit și au crezut Sfinții Apostoli și ucenicii lor. Metoda folosită de Sfântul Niceta în discuțiile cu ereticii are un pronunțat caracter de actualitate, gândindu-ne la situația de azi din Consiliul Ecumenic al Bisericilor unde toți creștinii evită polemica și încearcă să înțeleagă punctul de vedere al celorlalți. Pentru Sfântul Niceta de Remesiana „Dumnezeu este nevăzut, pe care nu poate să-L vadă nici o privire trupească, Dumnezeu de necuprins cu mintea, care însă cuprinde toate, Dumnezeu neschimbat, care nu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
adevărat urmaș al Sfinților Apostoli. Owen Chadwick înregistrează două personalități care l-au dominat: Fericitul Augustin și Sfântul Ioan Cassian. Stăpânit de duhul invincibil al smereniei evanghelice, deci fără voia și intenția lui, Sfântul Cassian va fi implicat într-o polemică dogmatică, la care nu va replica absolut nimic, deși ea va continua ani la rând. Se vor amesteca alte personalități, ucenicii săi și ai Fericitului Augustin - pro și contra - uneori chiar de-ai săi contra sa, dar el nu. A
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și anglicani ca profesorul Owen Chadwick și alții, fără să țină seama de faptul că predestinaționismul Fericitului Augustin n-a fost acceptat oficial decât de Biserica reformată, au susținut acest predestinaționism mai departe de-a lungul istoriei Sfântului Cassian. Această polemică n-a putut să umbrească autoritatea sa duhovnicească, care a rămas neștirbită. Iar în vremea noastră, problema importanței operei Sfântului Cassian pentru spiritualitatea creștină i-a dat un nou avânt, discuțiile asupra originii sale arătând o activitate absolută a spiritualității
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și faimoasa dispută dintre Antici și Moderni "la querelle des Anciens et des Modernes" care, deși se subsumează unor repere spațiale și temporale concrete Franța, a doua jumătate a secolului al XVII-lea proiectează, în fapt, prin problematica abordată, eterna polemică dintre tradiție și inovație. In nuce, disputa a vizat, în primul rând, raportarea la Antichitate și repunerea în discuție a principiului imitației. "Cei vechi" susțineau ideea de model, luând drept etalon absolut scrierile greco-latinilor, pe când "cei moderni" respingeau acest tip
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
război civil nu îl alarmează deoarece "este vorba de o chestiune în care fiecare își poate urma în mod liber gustul și ideile. Această emulație ar putea fi de folos literaturii."46 Fénelon intuiește pe deplin fertilitatea unei astfel de polemici. În acest sens, repercusiunile Disputei dintre Antici și Moderni au vizat deschiderea către un nou tip de ideologie cea iluministă. Dincolo însă de trecerea spre o nouă etapă literară pe care o marchează invariabil astfel de conflicte, acestea au totodată
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]