3,461 matches
-
a avut un sol ușor nisipos, pe care germanii l-au transformat într-un timp record. Revăd „Înalta Școală de Agricultură” de pe Invalidenstrasse. Aici domnește încă spiritul marelui profesor de economie agrară, Friedrich Aereboe, acum ieșit la pensie. Secretul succesului politehnicilor germane stă în faptul că pe atunci mulți profesori proveneau din rândurile celor care au lucrat la început în viața practică, în ferme, în mine, în fabrici. Până la 40 de ani Aereboe a lucrat în fermă. Apoi a trecut și
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Richard Wagner. Mergem la un restaurant românesc. Proprietarul un transilvănean. Se simte însă influența artei culinare americane. Puternic centru industrial, în care comerțul lemnului, grație portului, are un loc însemnat. Cleveland e și un important centru universitar, are o frumoasă politehnică, academie de arte și științe, teatre, biblioteci. Orașul a dat și un mare cunoscut președinte, pe Stephen Cleveland, al 22-lea președinte al Statelor Unite (1885-1889). Noaptea rămânem în orașul Elyria. Acesta e unul din avantajele automobilului. Vizitezi ziua un oraș
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
iar apoi trecem podul în statul Wisconsin, în orașul La Crosse. Printre fermierii elvețieni din Wisconsin De numele Wisconsin mă leagă o dulce amintire din Elveția. După ce mi-am luat doctoratul în 1925 la Viena, am venit pentru specializare la politehnica din Zürich și la Uniunea plugarilor elvețieni de sub conducerea distinsului prof. Ernest Laur. În cursul său se referea foarte des la viața plugarilor elvețieni colonizați în alte țări. Menționa elvețienii de la Saba în Antilele Olandeze, viticultori minunați. Mulți erau însă în
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
și valoare alimentară, celui de măsline. Restul de porumb, fără embrion, e dat la porci. Fermierul are grijă să întregească hrana porcilor cu alte cereale, sau cu porumb integral și verdețuri. O nepoată de a mea, Mariana Munteanu, studentă la politehnică, a avut ca teză de diplomă obținerea uleiului din porumb, cu rezultate destul de încurajatoare. A fost, după câte știu, prima lucrare de acest fel. Față de floarea soarelui, porumbul dă producție dublă, uneori triplă. Încă ceva. De pe urma porumbului rămâne o imensă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
tăind la simpla lui sugestie, exact ca o debutantă, la cincizeci de ani după ce citise sarcasmele cu care în tinerețea lor bucureșteană, ca tânăr publicist, Virgil Untaru, pe atunci, ridiculiza proza "fetei lui Lovinescu" sfătuind-o să se apuce de politehnică sau de medicină. Am văzut-o uluită de splendidele lui calambururi, râzând admirativ și mândră în același timp de umorul cu totul special al lui Virgil.Un umor lipsit de emfază, participativ, de licean, rămas tânăr, rămas intact până acum
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Dragomir. Un șef de asociație care a reușit să supraliciteze imaginea primei divizii. Și, iată, i-a mers! Probabil că Dragomir și-a asigurat, astfel, respectul și voturile tuturor celor aflați în coordonarea sa, din moment ce un club discret cum e Politehnica Iași va încasa, pe sezon, cam 1,5 milioane de euro din afacerea asta. Adică își va fi acoperit măcar trei sferturi din buget numai din vinderea imaginii sale pe sticlă. Da, Dumitru Dragomir își poate revendica succesul. Dar numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
echipamente de lectură se fac din ce în ce mai rar. Pentru a revedea benzi înregistrate cu 40 de ani în urmă, inițiatorii proiectului de salvare a arhivei festivalului au utilizat un laborator Sony din sudul Franței. Benzile foarte vechi, declară un profesor de la Politehnica din Lausanne, au fost încălzite într-un cuptor special și abia ulterior au putut fi vizionate. Atât patronul Festivalului de la Montreux, cât și grupul de profesori și asistenți de la Politehnică implicați în proiect au căzut de acord că este imperativ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
din sudul Franței. Benzile foarte vechi, declară un profesor de la Politehnica din Lausanne, au fost încălzite într-un cuptor special și abia ulterior au putut fi vizionate. Atât patronul Festivalului de la Montreux, cât și grupul de profesori și asistenți de la Politehnică implicați în proiect au căzut de acord că este imperativ ca materialele de arhivă să fie salvate și stocate pe un suport viabil, de înaltă tehnologie. „Toate originalele vor fi stocate pe benzi în tehnologia de definiție hiper-înaltă, la o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
să provină în mare parte din surse private și s-au făcut deja primii pași încurajatori. „Este o investiție de viitor și este urgent ca patrimoniul audiovizual să fie salvat, fiindcă vechile suporturi se degradează“ - insistă unul dintre profesorii de la Politehnica din Lausanne, intervievat de agențiile de presă elvețiene. Pentru Politehnică, proiectul este unul prioritar și se consideră că în viitor el va deveni și profitabil, grație punerii la punct a unei tehnologii și a unui proiect de arhivare ce va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
au făcut deja primii pași încurajatori. „Este o investiție de viitor și este urgent ca patrimoniul audiovizual să fie salvat, fiindcă vechile suporturi se degradează“ - insistă unul dintre profesorii de la Politehnica din Lausanne, intervievat de agențiile de presă elvețiene. Pentru Politehnică, proiectul este unul prioritar și se consideră că în viitor el va deveni și profitabil, grație punerii la punct a unei tehnologii și a unui proiect de arhivare ce va putea fi oferit la cheie altor instituții, nu numai culturale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
cu generalul Militaru atunci când s-a pus la cale o adevărată conspirație militară de către generalul Ioniță Ion, dar Iliescu s-a pronunțat la acea vreme împotriva conspirației și a încercat să o descurajeze. Petre Roman își vedea de cursurile de la Politehnică și nici unul dintre autorii care au îmbrățișat tema loviturii de stat n-a fost în stare să detecteze în ceea ce-l privește vreo urmă de activitate politică. Silviu Brucan era exilat în Dămăroaia, într-o căsuță de pe strada Izbiceni, supravegheată
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
anul 1978, s-a înscris la cursurile serale liceale din cadrul Colegiului Bănățean unde a făcut două clase, iar clasa a-XIII-a a terminat-o la Liceul Ion Creangă din București. Activitatea sportivă a început-o în anul 1977 la Clubul sportiv Politehnica Timișoara sub îndrumarea antrenorului Ladislau Wilemsz. în anul 1978 s-a transferat la Clubul sportiv Voința din Timișoara, unde a avut antrenoare pe Doina Benedek (Bardaș), continuându-și activitatea până la încetarea activității sportive de performanță. La primul concurs, la care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
studii. Cișman susține doctoratul sub conducerea prof. Petru Bogdan și construiește la Iași primul post de radioemisie din România. Devenind conferențiar, în 1929, i se încredințează Cursul de Fizică industrială. Predă și disciplina Fizică, până în 1939, când, la nou înființata Politehnică ieșeană, predă un curs de radiotehnică. Mai târziu se transferă la Timișoara unde își încheie activitatea. Perioada 1920-1940 este una de mare avânt pentru fizica universitară ieșeană. De la Paris se întorc tineri doctori: Theodor V. Ionescu (1920), Ștefan Procopiu (1925
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
devine și conducătorul său de doctorat. Este momentul de început al stabilizării drumului său în domeniul didactic și științific. Liceul urmat, școala militară, participarea la operațiunile de război, contactul cu învățământul liceal ca profesor și primii ani în calitate de asistent la Politehnica din Iași au contribuit la definitivarea personalității tânărului Ilie Bursuc, l-au disciplinat, întărindu-i convingerea că numai munca asiduă poate să conducă la realizări durabile. Profesorul Procopiu, în preajma căruia a „crescut“ profesional, i-a fost mentorul de la care a
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Generațiile de absolvenți ale diferitelor facultăți ale Politehnicii din Iași, care au făcut studiile în timpul celui de al II-lea război mondial, sunt în prezent persoane de peste 80 de ani și numărul lor, conform legilor naturii, se reduce treptat. Ca martor a peste 60 ani, din 1943 când
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
Copoului un local falnic și mândru care să fie podoaba capitalei Moldovei lui Ștefan cel Mare" ( se avea în vedere terenul pe care acum este construită Agronomia) [2]. Peste câteva zile după deschiderea cursurilor, la 4.11.1938, secțiile noii Politehnici sunt transformate în facultăți, una dintre acestea fiind Facultatea de Electrotehnică [2]. Deci, la începutul războiului Facultatea de electrotehnică împlinea un an de funcționare. Autorul acestor rânduri, la 1 septembrie 1939, era elev în clasa a VI-a (nou a
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
Lege din 17 octombrie 1941 se hotărăște mutarea Școlii politehnice "Gh. Asachi" din Iași la Cernăuți, în clădirea fostei Universități de aici, în care, după mutare, se va desfășura procesul didactic. Pentru căminul de studenți a fost pus la dispoziția politehnicii Hotelul "Bristol", figura alăturată, cu întreg inventarul. Acțiunile de mutare au fost organizate de profesorul dr. V. Petrescu, care a preluat și inventarul Universității din Cernăuți, de conf. dr. D. Mangeron, ce a preluat biblioteca de matematică, de prof. dr.
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
a preluat și inventarul Universității din Cernăuți, de conf. dr. D. Mangeron, ce a preluat biblioteca de matematică, de prof. dr. Al. Cișman și șef de lucrări dr. T. Câmpan, ultimii având ca sarcină să organizeze laboratoarele și căminele. Cursurile Politehnicii, după mutare, se deschid, în noua reședință, la 12 ianuarie 1942. De ce s-a hotărât mutarea Politehnicii din Iași la Cernăuți ? N am găsit motivații scrise. Cred însă că existau o serie de motive obiective care au dus în mod
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
matematică, de prof. dr. Al. Cișman și șef de lucrări dr. T. Câmpan, ultimii având ca sarcină să organizeze laboratoarele și căminele. Cursurile Politehnicii, după mutare, se deschid, în noua reședință, la 12 ianuarie 1942. De ce s-a hotărât mutarea Politehnicii din Iași la Cernăuți ? N am găsit motivații scrise. Cred însă că existau o serie de motive obiective care au dus în mod logic la adoptarea acestei soluții. În primul rând, așa cum am menționat, Cernăuțiul a fost eliberat în 1941
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
din zona ocupată. În felul acesta, Cernăuțiul era un oraș cu mult spațiu locativ liber și în CENTENARUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR ELECTROTEHNIC 68 special, permitea utilizarea clădirilor fostei Universități. Evident, prin aceasta se renunța, cel puțin vremelnic, la visul ieșean al „Politehnicii din dealul Copou”. Era nevoie, totodată, să se completeze și dispariția unei instituții de învățământ superior (Universitatea din Cernăuți) cu una similară. Cernăuțiul avea atunci mai multă industrie decât Iașiul. Atragerea tineretului la învățământul tehnic superior din Cernăuți era favorizată
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
nevoie, totodată, să se completeze și dispariția unei instituții de învățământ superior (Universitatea din Cernăuți) cu una similară. Cernăuțiul avea atunci mai multă industrie decât Iașiul. Atragerea tineretului la învățământul tehnic superior din Cernăuți era favorizată și de faptul că Politehnica făcea parte din instituțiile de învățământ superior militarizate, conform dispozițiilor șefului statului de atunci. În consecință, plutoanele studențești în uniformă militară, care traversau în fiecare dimineață Cernăuțiul spre poligonul militar de instruire și retur, cântând cântece de vitejie specifice vremurilor
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
Electrotehnică, din 18 decembrie 1941, se aproba prin Înalt Decret Regal transformarea Facultății de Electrotehnică în Facultate de Electromecanică (deci, încă din primul an de funcționare la Cernăuți). În felul acesta se capătă o organizare identică cu a celorlalte două politehnici, din București și Timișoara. În 1942 în Politehnica din Cernăuți s-a dat examen de admitere la facultățile de Electromecanică, Chimie industrială și de Construcții, ultima înființată chiar în 1941. Autorul acestor rânduri devine student al Facultății de Electromecanică în urma
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
Înalt Decret Regal transformarea Facultății de Electrotehnică în Facultate de Electromecanică (deci, încă din primul an de funcționare la Cernăuți). În felul acesta se capătă o organizare identică cu a celorlalte două politehnici, din București și Timișoara. În 1942 în Politehnica din Cernăuți s-a dat examen de admitere la facultățile de Electromecanică, Chimie industrială și de Construcții, ultima înființată chiar în 1941. Autorul acestor rânduri devine student al Facultății de Electromecanică în urma examenului de admitere din august 1943. Merită precizat
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
chiar în 1941. Autorul acestor rânduri devine student al Facultății de Electromecanică în urma examenului de admitere din august 1943. Merită precizat faptul că, deși nou înființată, concurența la admitere a fost destul de mare. Nepromovarea examenului de admitere la facultățile militarizate (politehnica sau medicina) însemna pe atunci, pentru absolvenții de liceu, înrolarea direct în armată, cu șanse mari de participare la ostilitățile de pe front. Cei din Bucovina, Basarabia și Moldova au preferat această politehnică. Poate totuși și din cauza unor șanse mai mari
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
mare. Nepromovarea examenului de admitere la facultățile militarizate (politehnica sau medicina) însemna pe atunci, pentru absolvenții de liceu, înrolarea direct în armată, cu șanse mari de participare la ostilitățile de pe front. Cei din Bucovina, Basarabia și Moldova au preferat această politehnică. Poate totuși și din cauza unor șanse mai mari de reușită. Decan al facultății era atunci prof. dr. Petrescu Vasile, investit în acest post la 21 februarie 1941, în locul prof. Dr. Stefan Procopiu. Este important sa menționăm că prof. Vasile Petrescu
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]