2,429 matches
-
însemnătatea Restaurației etc., omagiind personalitatea regelui. Bacovia (care rămăsese cu gîndul la pomelnicul de la începutul mesei - n. m.), în tot timpul cît a vorbit D.Mareș, aprinzînd lumînarea înfiptă în colăcelul din fața sa, a rostit în surdină, sacadat, «Veșnica lui pomenire!» La plecare, șeful de secție Gheorghe Antohi, care îl fixase cu privirea fără întrerupere, m-a întrebat: -Cine-i nebărbieritul și posomorîtul ăla care a stat lîngă dvoastră și care tot timpul cît a vorbit d-l Mareș despre Majestatea Sa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Gheorghe Antohi, care îl fixase cu privirea fără întrerupere, m-a întrebat: -Cine-i nebărbieritul și posomorîtul ăla care a stat lîngă dvoastră și care tot timpul cît a vorbit d-l Mareș despre Majestatea Sa, aprinzînd lumînarea, a îngînat «Veșnica pomenire!»? Cine l-a adus aici?... Bacovia mergea spre casă la brațul lui N. Anghel. Eu mergeam cu magistratul Aurel Teodorescu și cu avocatul N. P. Roșu. -E poetul Bacovia, prietenul lui N. Anghel. -Ce poet!... Este un bolșevic. Am să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dresez acte țapăne și am să-l vîr la zdup. Clădirea Secției de jandarmi era aproape. -Nu este bolșevic, domnule șef! Este un poet, om cumsecade, om de onoare... -Dacă-i om de onoare, atunci de ce tot timpul zîcea «Veșnica lui pomenire!», ca preoții la moartea cuiva? Cine murise la masa unde am ospătat așa de bine și unde d-l Mareș a vorbit așa de patriotic despre Majestatea Sa? -Crede-mă că-i om cinstit, romîn cu inimă bună și doritor de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
civilă, în evidența Secției de jandarmi a fost trecut Anghelov! - n. aut.). Bulgarii și rușii sînt bolșevici, și noi avem ordine să-i prindem pe toți bolșevicii și să-i trimitem acolo unde să li se cînte și lor «Veșnica pomenire!». -Dacă Bacovia a rostit «Veșnica pomenire!» n-a făcut-o pentru că ar fi bulgar și bolșevic. Dînsul fiind o fire duioasă și sentimentală, a fost pătruns de rostirea cîntării «Veșnica lui pomenire!» de la începutul mesei, apoi cam toropit de vinul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a fost trecut Anghelov! - n. aut.). Bulgarii și rușii sînt bolșevici, și noi avem ordine să-i prindem pe toți bolșevicii și să-i trimitem acolo unde să li se cînte și lor «Veșnica pomenire!». -Dacă Bacovia a rostit «Veșnica pomenire!» n-a făcut-o pentru că ar fi bulgar și bolșevic. Dînsul fiind o fire duioasă și sentimentală, a fost pătruns de rostirea cîntării «Veșnica lui pomenire!» de la începutul mesei, apoi cam toropit de vinul așa bun, servit de noi toți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
unde să li se cînte și lor «Veșnica pomenire!». -Dacă Bacovia a rostit «Veșnica pomenire!» n-a făcut-o pentru că ar fi bulgar și bolșevic. Dînsul fiind o fire duioasă și sentimentală, a fost pătruns de rostirea cîntării «Veșnica lui pomenire!» de la începutul mesei, apoi cam toropit de vinul așa bun, servit de noi toți, a absentat de la cele vorbite cu atît însuflețire de d-l Mareș și a rămas în cugetul său la pomenirea celor adormiți; de aceea a tot
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pătruns de rostirea cîntării «Veșnica lui pomenire!» de la începutul mesei, apoi cam toropit de vinul așa bun, servit de noi toți, a absentat de la cele vorbite cu atît însuflețire de d-l Mareș și a rămas în cugetul său la pomenirea celor adormiți; de aceea a tot rostit «Veșnica pomenire!». Ai observat că la sfîrșitul cuvîntării d-lui Mareș, eu l-am trezit pe d-l Bacovia din visarea lui, spunîndu-i că sîntem gata de plecare. Și, d-le șef de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mesei, apoi cam toropit de vinul așa bun, servit de noi toți, a absentat de la cele vorbite cu atît însuflețire de d-l Mareș și a rămas în cugetul său la pomenirea celor adormiți; de aceea a tot rostit «Veșnica pomenire!». Ai observat că la sfîrșitul cuvîntării d-lui Mareș, eu l-am trezit pe d-l Bacovia din visarea lui, spunîndu-i că sîntem gata de plecare. Și, d-le șef de secție, să nu uiți niciodată că în opera sa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a desfășurat următoarea donație: "Aceasta (rîndul e tăiat de legător)... fiind drept al nostru, l-am dăruit la sfînta mănăstire a noastră, care este zidită de moșii noștri Ionașcu... vel. med. și Alexandra și am dat-o ca să fie pentru pomenirea sufletelor noastre și pentru pomenirea moșilor noștri, în care scriind veleatul m-am și iscălit. 1771 mai 22". Semnătura donatorului, pusă pe fila 15, a fost ștearsă, dar nu de tot. Dacă s-ar folosi lampa de cuarț cu mercur
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
rîndul e tăiat de legător)... fiind drept al nostru, l-am dăruit la sfînta mănăstire a noastră, care este zidită de moșii noștri Ionașcu... vel. med. și Alexandra și am dat-o ca să fie pentru pomenirea sufletelor noastre și pentru pomenirea moșilor noștri, în care scriind veleatul m-am și iscălit. 1771 mai 22". Semnătura donatorului, pusă pe fila 15, a fost ștearsă, dar nu de tot. Dacă s-ar folosi lampa de cuarț cu mercur, s-ar putea colora viu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Interne, a tăiat din bugetul județului Botoșani su ma prevăzută pentru ajutorarea lui Eminescu 285. Scipione Bădescu considera aceasta "o regretabilă nebăgare de seamă. Ar fi și dureros și rușinos, ca istoria contimporană să fie silită a transmite viitorului trista pomenire, că țara românească a fost osîndită să străbată o epocă de-atîta cruzime, încît cugetători iluștri, ca Eminescu, cărora generațiunile viitoare le vor ridica desigur monu mente să fie lăsați a pieri de... foame!"286. În ultimele cuvinte, trebuie să recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
albă a Revoluției, propusă la un moment dat, rămâne o pioasă dorință, ca și istoria acestei paranteze tragice care a fost pentru noi regimul comunist. Ne plângem deocamdată morții din Decembrie, lumânările gratitudinii mai pâlpâie pe altare improvizate, slujbe de pomenire se mai fac pentru cei dispăruți în încleștarea cu monstrul, dar e nevoie de mai mult încă. E nevoie de studiul sistematic al faptelor și împrejurărilor, pentru ca acestea să fie livrate istoriei în termeni de precizie și relevanță. Cuvintele scrise
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
apotropaică, împotriva vrăjitoarelor și a strigoilor. "În tradiția mito-poetică e legat de somn și de moarte; e un atribut a lui Hypnos, divinitatea somnului la greci, frate geamăn cu Thanatos-zeul morții. [...] Semințele de mac sunt prezente în unele culte de pomenire a morților sau în actele magice de stimulare a ploii." Într-o altă poveste, Lumânările de cununie (Poveste). Omul de flori cu barba de busuioc (Niculiță-Voronca, II], un împărat avea o fată care nu putea să se mărite. Într-o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
binecuvântării după cină, care cuprindea trei etape: binecuvântarea, mulțumirea și cererea, etape care definesc astăzi cele trei tipuri de rugăciune. Anaforaua liturgică În perioada apostolică Partea centrală a Sfintei Liturghii e constituită din Împlinirea poruncii Mântuitorului: „aceasta să faceți Întru pomenirea Mea”, Început care reprezintă de fapt centrul cultului creștin, și anume frângerea pâinii sau Sfânta Euharistie. După pogorârea Duhului Sfânt, primii creștini, urmând porunca Mântuitorului, „stăruiau În Învățătura Apostolilor și În Împărtășire, În frângerea pâinii și În rugăciuni” (FA 2
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
agonie. După vârsta și starea civilă a persoanei decedate, b. poate fi: de mamă, de tată, de soție, de soț, de frate, de soră, de flăcău, de fată mare, de copil, de moș. În funcție de context, se intonează la înmormântări și pomeniri, iar locul performării poate fi în casă, pe drum, la poarta cimitirului, la groapă etc. Acestea sunt b. propriu-zise. Pe lângă ele, însă, în zona sud-vestică a țării (Oltenia subcarpatică, Banat și Hunedoara), ritualul înmormântării cuprinde și unele cântece funerare, cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
și un ofițer al armatei române. Suntem în 1959, după retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României, și acesta este primul film despre insurecția armată din august 1944. Nici un cuvânt despre rolul Armatei Roșii în „eliberarea României de sub jugul fascist” - singura pomenire este replica plată a unui personaj episodic : „Rușii au intrat în Odessa”. Cu numai câțiva ani în urmă, în Răsare soarele, regia Dinu Negreanu, domnea frăția de arme sovieto-română... Valurile Dunării este Casablanca filmului românesc. Cei doi bărbați, unul încadrat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
primează. Vedem, în premieră absolută, două tinere în furou, interpretate de frumoasele Irina Petrescu și Carmen Galin. Avem și o secvență „de pat” între Dan Nuțu și Mariana Mihuț. Asistăm, iarăși în premieră, la o înmormântare cu preot și „Veșnica pomenire”. Era mult pentru vremurile acelea. Însă toate aceste libertăți pe care filmul le capătă față de schema propagandistică standard conduc la o rezolvare scenaristică mai nocivă chiar decât în primitivele Mândrie sau Omul de lângă tine. Romache (Ion Caramitru), tânărul moale, incapabil
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu Dor, Pe Marea Neagră, Amiază de vară), scene de șăgălnicie juvenilă (Stăpâni, Prin livadă, Dor, La coasă-n zori) ori desfășurări epice în cadru rustic (Drică, Muan) lasă loc uneori accentelor de amărăciune și revoltă în fața nedreptății sociale (La prașilă, Pomenire). Pretutindeni apare în cele din urmă schelăria greoaie a unei cugetări ce glosează pe tema divinității, a idealului, a sensului vieții etc. Pătrunderea nu îi lipsește lui N. și nici cultura, destul de bogată, încât atunci când își strunește pornirile retorice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
creștinismului, care a absorbit, spongios, etica ebraică a neuitării. Imperativul aducerii aminte s-a încuibat tocmai în ritualul nodal al cultului creștin. Frângerea pâinii, ce stă la baza tainei împărtășaniei, conține în sine porunca euharistică: "Să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea" (Luca, 22:19). Aceeași centralitate o atribuim memoriei și în conștiința națională. Memoria este la fel de substanțială națiunii - aceasta este teza fundamentală a acestei cărți, o teză ce străbate de la un capăt la altul argumentul lucrării de față. Comemorarea morților
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
numai au început. Omenirea creștină i-a rămas recunoscătoare pentru ceea ce a făcut pentru dânsa: faptele lui cele slăvite sunt trâmbițate în toate părțile; isprăvile lui cele mari împodobesc foile istoriei omenirei și meritele lui s-au învrednicit de o pomenire neuitată! Dar rumânii toți de obște au trebuit cu mai adâncă amărăciune să simtă pierderea lui Mihaiu. El a trăit destul pentru sine, pentru a-și face o slavă, un nume mare care nici o dată nu va peri; dar a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Lancaster. Căsătoria ei, în 1359, cu John of Gaunt a fost deosebit de fericită. La moartea ducesei, ducele a așezat o impresionantă efigie și un monument funerar deasupra mormântului ei din Catedrala Sf. Paul și a rânduit costisitoare slujbe de pomenire la comemorările tragicei despărțiri. Mai mult, deși John of Gaunt s-a căsătorit de două ori ulterior, a lăsat dispoziții testamentare să fie înmormântat alături de prima sa soție.”648 Trecând însă din spațiul istoric în cel ficțional al poemului, sesizăm
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ceasuri, povestite de un martor ocular „Un modest cetățean, mic de stat și cu o bărbuță albă, a suit alaltăeri scările redacției noastre, voind să ne facă o comunicare. Din ziare, știa că se va face un serviciu divin de pomenire a lui Eminescu, și venea să ne spună și el ce știa, personal, despre pomenitul de azi. Modestia acestui om dă o valoare specială datelor furnizate de el, date care nu sunt în nici un caz lipsite de interes. D. Dumitru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Sânzienele), echinocțiile (Ziua Cucuclui, Cârstovul Viilor), fazele lunare (Paștele, Duminicile Tinere) indică timpul bun pentru arat și semănat, pentru formarea și desfacerea turmelor, pentru urcarea și coborârea omului de la munte, pentru culegerea plantelor de leac, pentru pețit și logodit, pentru pomenirea moșilor și strămoșilor, pentru aflarea ursitei: Nunta urzicilor este ziua când înfloresc urzicile și nu mai sunt bune de mâncat; Sânzienele sau Drăgaica marchează ziua când înfloresc plantele, indicând ziua cea mai lungă a anului; Împuiatul urșilor sau Macavei (1
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și în catacombe erau inscripții care arătau încercări de rugăciuni pentru cei adormiți. Toate liturghiile Bisericilor creștine cuprind rugăciuni pentru morți. La rânduiala Sfintei Liturghii, se fac rugăciuni pentru cei răposați și se aduc prinosuri euharistice, cu împărțirea milosteniei întru pomenirea lor. Mai mult, Biserica a rânduit anumite zile din an, pe care le-a numit sărindare, moșii de iarnă și de vară și fiecare sâmbătă ca prilej de pomenire adusă celor adormiți. Sf. Ioan Gură de Aur spune: „Nu degeaba
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cei răposați și se aduc prinosuri euharistice, cu împărțirea milosteniei întru pomenirea lor. Mai mult, Biserica a rânduit anumite zile din an, pe care le-a numit sărindare, moșii de iarnă și de vară și fiecare sâmbătă ca prilej de pomenire adusă celor adormiți. Sf. Ioan Gură de Aur spune: „Nu degeaba au rânduit Apostolii să se facă pomenirea celor plecați.” Știau ce mult folosește rugăciunea poporului și rugăciunea preoțească. Cu mâinile întinse și mai presus de toate este jertfa euharistică
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]