4,442 matches
-
cu biomassa lichenică descompusă, formează un strat de sol la locul atacului [83], care va facilita instalarea altor plante și implicit biocenoze foulingogene. Este vorba deci de o consecință importantă pentru subiectul în discuție, având în vedere faptul că ei populează pereții din beton ai turnurilor de răcire. Iar un al doilea aspect rezidă în extrapolarea acestui comportament la nivelul biocenozei propriu-zise, cum este aceea a foulingului biologic care, chiar dacă ar avea drept producător primar un organism fotoautotrof, iar nu unul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fixarea pe substrat, mai rar pentru a extrage apa din substrat. Pun însă, ca o consecință, condiția unor medii umede, atât pentru asigurarea apei atmosferice, cât și pentru înmulțire, care are loc exclusiv prin intermediul apei. Sunt și ei plante pionier, populând primele substraturi virgine, naturale (roci) sau antropogene (construcții). Condițiile oferite de pereții turnurilor de răcire le sunt suficiente pentru instalare și proliferare. Și ei generează sol, prin atacul cu acizii secretați și prin dislocarea rocii/betonului prin rizoizi, condiție pentru
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
amintește moluște, brahipode, crustacee sesile (Cirripeda), spongieri, briozoare. Un aspect deosebit de interesant din punct de vedere corosiv este faptul că acum straturile profunde ale foulingului biologic în formare devin preponderent anaerobe [85] adică, prin rH-ul reducător obținut astfel, se populează cu organisme heterotrofe, cele mai active din punct de vedere biocorosiv; suprafața externă a biofilmului devenind preponderent autotrofă. Formarea biofilmelor și nu numai este stimulată de chiar fizica prezență a suprafeței suport [104], bacteriile aderente prezentând o creștere mai intensă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
85]. 2.3.3.1. Aspecte concretizante ale biocenozei foulingului biologic Sistemul de răcire, concretizat în turnul de răcire, utilajul deservit și circuitele de transport ale apei de răcire, trebuie recunoscut ca un ecosistem, adică un segment de mediu (biotop) populat de o biocenoză, adică de o asociație de organisme care alcătuiesc - obligatoriu - un lanț trofic. Acesta începe cu un producător primar, una sau mai multe specii de organisme autotrofe (fotosau chemo-) care servesc ca hrană pentru consumatorii primari (bacterii sau
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
funcțiile vitale, materializate nu în organe, ci în organite celulare batracian - reprezentant al unei clase de vertebrate intermediară evolutiv între pești și reptile; de exemplu, broasca, salamandra biocenoză - componenta biotică a unui ecosistem, o asociație de organisme, autoși heterotrofe, care populează/exploatează un biotop; acțiunea lor asupra biotopului este complementară, astfel încât biocenoza se poate conserva indefinit, mai mult evolua, în detrimentul biotopului, care suferă un proces de degradare; include trei funcții: producătorul primar, care fixează chimic, prin reducere, în substanțe macroergice, energia
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
neapărat heterotrof - de a folosi ca suport material al energiei (hrană) mai multe forme, vii, nevii sau din ambele polimorf - calitatea unor specii de a se prezenta în mai multe variante morfologice populație - totalitatea indivizilor reprezentanți ai unei specii care populează un biotop dat; a nu se confunda cu specia, care populează mai multe biotopuri, adică arealul predator - (fenomen) faptul de a obține energie prin vânarea și ingerarea altui organism procariot - organism cel mult unicelular (poate fi și virus) primitiv, la
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mai multe forme, vii, nevii sau din ambele polimorf - calitatea unor specii de a se prezenta în mai multe variante morfologice populație - totalitatea indivizilor reprezentanți ai unei specii care populează un biotop dat; a nu se confunda cu specia, care populează mai multe biotopuri, adică arealul predator - (fenomen) faptul de a obține energie prin vânarea și ingerarea altui organism procariot - organism cel mult unicelular (poate fi și virus) primitiv, la care materialul genetic nu este organizat într’un nucleu; poate fi
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de Uniunea Sovietică la 26 iunie 1940, În care se afirmă că În 1918 România, profitînd de slăbiciunea militară a Rusiei, a despărțit de Uniunea Sovietică (Rusia) o aparte din teritoriul său (Basarabia), atentînd astfel la unitatea seculară a Basarabiei populată În principal de ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană. Ar fi demn de Caragiale, dacă n-ar fi cutremurător. S-ar putea vorbi de secular dacă s ar avea În vedere Încercările mai vechi ale rușilor de a ocupa teritoriile românești
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
teritoriul romanic occidental, unde onomasticonul latin sau preroman nu s-a prea păstrat. Din păcate, această lipsă de continuitate În antroponimia românească a fost interpretată, cu rea credință, ca o lipsă a continuității poporului român În teritoriile pe care le populează astăzi. În perioada În care Peninsula Balcanică era parte integrantă a Imperiului Roman, asupra populației s-a manifestat influența creștinismului, purtătorii noii credințe reprezentînd și un foarte puternic factor de romanizare. Aderarea la noua credință se făcea prin botez, ritual
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
poate dezvolta flora anaerobă [1]; aplicarea de unguente pe plagă favorizează de asemenea dezvoltarea germenilor anaerobi; drenaj neadecvat; antibioterapie sistemică incorectă; suturi în tensiune care determină necroze. b. Germenii microbieni implicați în determinismul infecțiilor mâinii și degetelor, sunt cei care populează în mod obișnuit tegumentele de la acest nivel. Stafilococii au fost identificați în peste 80% dintre infecțiile mâinii; peste 50% dintre aceștia au fost tulpini penicilinazo-secretante. În rest, se constată streptococi β-hemolitici, E.colli, Proteus, Pseudomonas. Peste 1/3 din infecții
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
multe cazuri (Jugănaru Vasileun desăvârșit oier; Jugănaru Constantin, Jugănaru Ion etc), ceea ce indică descendența lor carpodacică. Expedițiile armatei romane, colonizările efectuate,au îmbogățit fondul autohton cu elemente latine. În acest sens Constantin C.Giurăescu spune că au existat". drumuri strategice populate cu coloni veniți mai ales în Dacia est toto orbe romano « din toată lumea romană»” Tehnica romană înaintată (ex. morile de apă) influența pe planul limbii și al religiei (ca factor civilizator),toate combinate cu dorința de a avea pace la
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
despre situl respectiv, trebuie să spunem că, sub cornișa dealului Podgoria Copou s-au găsit câteva așchii de silex patinate, dovadă în sprijinul ipotezei că, în paleoliticul superior (35.000 10.000 de ani în urmă), aceste locuri au fost populate. Alte dovezi arheologice duc la concluzia că sub panta vestică a Podgoriei Copou s-ar mai putea găsi mărturii de locuire aparțin�nd culturii Criș (mileniile V și IV înaintea erei creștine). Poate că prin cercetări viitoare, bine îndrumate, să
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
se plasează, în acest fel, așa cum am subliniat deja, pe un teritoriu în care orice materialitate este potrivită pentru poveștile lumii. Cercetarea accentuează faptul că pictura românească nu e lipsită de tablouri despre oameni, obiecte și dinamicile lor. Pentru că este populată cu personaje plate sau rotunde, anoste ori surprinzătoare, tipice ori singulare, cu fotolii, covoare, oglinzi, ceasuri, tablouri, cărți, ziare și instrumente muzicale și pentru că asociază toate acestea cu lumina, culorile moderne sau tradiționale, cu formele simbolice sau funcționale și pentru că
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
multe evenimente. Alții le definesc ca pe orice fel de reprezentări de evenimente, inclusiv non-verbale adică gesturi sau o combinații ale acestora, conectate cu imagini statice sau dinamice. Alții susțin că narațiunile trebuie să implice cauzalitatea, că trebuie să fie populate cu ființe individuale și lucruri, că trebuie să fie ancorate în experiența umană, că trebuie să constituie un întreg. Alții nu sunt de acord cu nimic din toate acestea. Definiția lui Prince arată că un obiect este o narațiune, dacă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
relații transnaționale ce leagă sistemele politice, economiile, societățile. În fine, actorii nestatali acționează în așa fel încât să producă mai mult sau mai puțin deliberat consecințe într-unul sau mai multe state sau în organizațiile internaționale. Într-un mediu internațional populat de actori nestatali tot mai influenți, statul-națiune este supus unor presiuni cu care nu se confruntase în trecut. Thomas Biersteker arată că aceste provocări devin mai ușor sesizabile dacă privim suveranitatea ca un construct social (vezi și capitolul Constructivismul în
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
au un metabolism diferit de al celor sănătoase, ele conțin auxină și din acest motiv pot fi cultivate în culturi axenice (culturi pure pe medii nutritive). Agentul patogen Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens (Smith. et Townsend) Kerr, Young et Panagopoulos. Bacteriile populează în cea mai mare parte țesuturile periferice ale tumorii. Ele sunt Gram negative, lofotrihe și formează pe mediu nutritiv după 2-3 zile de la însămânțare colonii albicioase, mici, circulare și lucioase. Unele tulpini bacteriene produc o bacteriocină, numită agrocină. Virulența sau
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de exemplele etnografice (Kent 1999). Chiar și în societățile vânătorești complexe, amplasate de obicei în zonele temperate sau reci, vânătoarea este departe de modelul „recreațional sportiv”, mânat de vânătoarea de trofee și de prestigiu (Jarvenpa & Brumbach 2006: 317), care a populat tenace imaginația antropologilor (și a arheologilor): pentru aceste comunități, în care vânarea speciilor sălbatice reprezintă resursa vitală, vânătoarea nu se rezumă la doborârea unui animal; ea solicită un îndelung efort de pregătire, ca și unul de procesare a prăzii, femeile
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Humosu și din "Podișul" Săcrierului și Frasinului (în nord-vestul bazinului hidrografic), întâlnim, uneori, și salamandra (Salamandra salamandra). Spre contactul cu silvostepa din depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, apare și brasca brună de pământ (Pelobates fuscus). Litiera pădurilor, luminișurile, scoartă copacilor, sunt populate de numeroase nevertebrate: gosteropode, miriapode, păianjeni, pseudoscorpionide, etc. Dintre insecte, o contribuției mportantă la igiena pădurilor o au carabidele, furnica roșie (Foenica rufa) care se hrănesc cu larve, omizi și alți dăunători (V. Băcăuanu, 1880). FAUNA SILVOSTEPEI Este mai săracă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
menționa înflorirea artelor și noua viziune asupra rolului artelor și a artiștilor în viața societății. Renașterea a început în Italia deoarece era o țară prosperă din Europa și era posesoarea unei îndelungate tradiții artistice. Aici găsim orașe independente înfloritoare economic, populate cu comercianți și bancheri nerăbdători să‑și vadă numele imortalizat în diferite portrete comandate în palate noi care se construiau sau în capelele somptuoase ale familiilor. Sculptura și pictura se desprind de arhitectură și pe lângă arta monumentală (pictura murală și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Chiar dacă astfel de rețele prind viață ca elemente ale expresiei artistice, se cuvine să fie totuși percepute ca vectori. Gândiți-vă la diferența dintre străzile din Manhattan, dispuse, de dragul ordinii, ca o rețea de căi goale și apoi aceleași căi populate de șiruri de oameni și vehicule îndreptându se fiecare în direcția lui, în toate cele patru direcții. O diferență asemănătoare există între simplele șarpante ordonatoare în compoziția artistică și arterele impulsionate de energia vizuală direcționată. Interacțiunea sistemelor Așadar, întorcându-ne
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
filtrul gândirii. Vederea autocentrată Din punct de vedere perceptiv, o persoană este un privitor care se vede pe sine în centrul lumii care-l înconjoară. Pe măsură ce se mișcă, centrul lumii rămâne cu el. Considerându-se centru primar, el vede lumea populată cu obiecte secundare, excentrice sieși. Privirea către o statuie corespunde trimiterii unui vector către acel obiect; contemplarea devine o manipulare a obiectului de către privitor. Dar aici dinamica oricărui centru operează din nou reciproc atât în direcția externă, cât și în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Pe măsură ce privitorul își ridică capul spre plafonul plat sau boltit, el devine conștient de structura spațială a încăperii. Privind în sus, se așteaptă să vadă în pictură ceea ce se poate vedea în lumea fizică, poate o cupolă sau cerul liber populat de nori și îngeri. Totuși, într-un sens mai restrâns, din câmpul vizual receptat de ochi, tavanul sugerează o mișcare subiectivă sus-jos. La urma urmei, nici nu interesează care este orientarea noastră spațială în vreme ce privim o pictură atât timp cât direcția privirii
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mai ales pentru picturile care par să continue structura arhitectonică prezentând o scenă celestă care ar putea fi zărită prin acoperișul deschis. Schöne observă în astfel de reprezentări o contradicție între tratarea picturală a arhitecturii și figurile umane ce-o populează. Andrea Pozzo, de exemplu, în celebra sa boltă de la San Ignazio din Roma, prezintă arhitectura ca și cum ar fi văzută dintr-un loc de contemplare aflat exact sub centrul picturii, în timp ce figurile sunt reprezentate ca și cum ar apărea la o oarecare distanță
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
călăi se situează ceva mai jos, în vreme ce martirul zace la baza scenei. Această diagramă spațială este o moștenire a picturilor medievale de altar, adăugându-i-se aici redarea unui eveniment fizic ce-i arată pe toți la nivelul solului. Judecătorii populează centrul de echilibru din mijlocul scenei, grupul central trimițând un vector spre scena torturii din prim-plan, care este acum principalul punct de interes. De-a lungul Renașterii și după aceea, proiecția frontală păstrează rareori o simetrie desăvârșit de simplă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pe lumea excelenței, din această lume în care cresc zadarnicele visuri ale omenirii, în care domnește falsul, ignorarea sau minciuna de sine, chinul năprasnic al izbânzilor inaccesibile, nefericirea, sfâșierea, invidia, resentimentul, asuprirea de sine și asuprirea celorlalți - din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine însuți. Ceea ce înseamnă că ratarea nu se poate naște decât într-un univers care este populat de prejudecata faptei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]