2,514 matches
-
tradusă în latină sub titlul de Civitas Solis idea republicae philosoficae (n.t.) 7 San Francesco di Paola (1416-1507), figură religioasă italiană, proclamat sfânt de papa Leon X la anul 1519. Este patron al Calabriei (n. t.) 8 Re Marcone, porecla brigandului calabrez Marco Berardi (a doua jumătate a sec.XVI), născut la Cosenza. A fost răpus de viceregele de Napoli (n.t.) 9 Apologia pro Galileo, opera a lui Campanella, scrisă în limba latină în 1616 (n.t.) 10 în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
bagaj cultural francez: i-a uitat forma, În orice caz. Libelula Să zicem că locuiți la Paris și că vecina dumneavoastră, pe nume Fiona Régale, une sorte d’Amélie Poulain en négatif (n-o scriu eu, ci www.gensheureux.com) - poreclă, nume de buletin? - vă povestește, Într-o seară, la o clătită despachetată Într-o clătitărie de cartier, pe ducă, despre ea: jitană, descinde dintr-o femeie și un bărbat care s-au căsătorit În Închisoare, prin telefon (erau cazați În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
beliți", versuri în care apare și tragicul, ca în poemul "Fusul". Moara amintește sătenilor de moartea morăresei, femeie tânără și frumoasă. Numele personajelor au sonorități stranii, și ele se potrivesc cu firea lor. În zilele de sărbătoare oamenii nu au poreclă și numele lor este șters, "nume de pomelnic". Oamenii se nasc, fac nunți, sufăr de arșiță și mor, prilej pentru poet de a ne prezenta obiceiuri din moși-strămoși. Poemul "A bătut clopotul" dezvăluie ținuta folclorică de seninătate în fața durerii și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
este sărbătoarea morților și a prânzului. "Niciunde nu mănânci o varză cu carne/ Mai gustoasă ca în cimitir". Marin Sorescu topește lumea reală în substratul lumii fantastice a satului, a misterului, a spiritualității, printr-o transcriere exactă a limbii, a poreclelor, este satul de duminică dimineața: " Când cântă păsărelele" și e "un miros de lilieci înfloriți/ Cum trebuie să fi mirosit raiul din dreapta de la intrare" ("La Lilieci"). Marin Sorescu rămâne poet în ciuda multor neajunsuri semnalate de critici, el vine cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pic, la povestea despre fenomenalul extraterestru cu numărul trei. Nu știu de unde avea atâta vigoare, dar vă puteți gândi la el ca la monumentul amantului necunoscut. Credeți-mă pe cuvânt, eu îl cunosc. O prietenă calculatoristă îi și găsise o poreclă greu de pronunțat, dar care i se potrivea ca o mănușă: „Ctrl Y“... Bănuiesc că vă dați seama și de ce m-am mutat de la bloc în perioada numărului trei; nu mai suportam să-mi tot sune poliția la ușă în
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
față de beneficiari, să le recunoască cu onestitate, să își impună o limită profesională și să caute supervizare și/sau consiliere profesională. De asemenea, practicienii ar trebui: să nu permită comportamente agresive între beneficiari; să nu accepte sau să folosească etichete, porecle sau stigmatizări între beneficiari; să nu folosească violența ca modalitate de rezolvare a diferendelor (pedepse precum excluderea copilului de la activități); să nu ignore manifestările copiilor ce pot duce la situații conflictuale ce vor fi rezolvate prin violență; să lucreze cu
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de aceea mă izolați, însă la o adică - îi avertizează el -, să știți, chiar pot deveni violent: „Și-n lumea voastră-abia încap. Dar am să dau curînd la cap”. Teoria violenței proletare era în vogă. Intărîtat, el îi întoarce „burghezului” porecla: „O, dormi în noaptea infinită,/ Burghez cu aer triumfal,/ Dar preistoric animal/ în rațiunea aurită”. Conflictul dintre ei e un conflict între mentalități, între nepăsare și nemulțumire. Satisfăcut de sine, mediocru intelectual („rațiunea aurită” nu-i altceva decît o traducere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
edulcora sentimentele reale ale majorității romînilor; muzică ilustrativă, cu intonații tari, pentru serbări, parăzi, „potemkinade”. Personaj anecdotic, el ajunsese un producător de veselie la comandă,2) cît și un paratrăsnet pentru nemulțumirile contemporanilor față de patronul său, Regele, iar numele - o poreclă. Ironic, Romînia, Țara lui Carol I, era numită, prin metonimie, „Țara lui Hübsch”, expresie devenită proverbială, folosită pînă și în titlul unei publicații. „Țara lui Hübsch” era una a contrastelor, a capriciului, a arbitrariului, a pseudocivilizației și pseudodemocrației; „țara tuturor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o fixare a lor, o adaptare, chiar dacă temporară pentru unii, la realitățile locale. Mulți dintre ei fac prima jumătate de pas în direcția romînizării luîndu-și nume noi formate din combinarea prenumelor evreiești cu denumirile autohtone ale unor ocupații sau cu porecle (cognomene): Ștrul Croitoru, Herșcu Cojocaru, Leea Bucătărița, Leibu Apariu, Ițic Ciurariu, Moise Chitariu, Alter Harabagiu, Solomon Steclariu, Ițic Rabinu, Haim Cîntărețu („cîntăreț la școala israilită”), Ușie Hahamu, Avram Cioară (birjar), Herșcu Prisecariu, Avram Apotecheru. însă, în copilăria și adolescența lui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Femeie independentă, Eliza Mustea îl descoperea pe pedant și în „societate”, sub figura antipatică, plictisitoare, a celui care se prezintă „ca la conferință”, împiedicînd lumea „să se distreze și să vorbească fiecare de ceea ce poate pricepe oricine”2). De regulă, porecla de „pedant” emană de la tineri sau de la cei deprinși să se manifeste firesc, neconvențional. Lucrurile se verifică la scara întregii culturi. Atitudinile pedante nu se potrivesc cu începuturile și, prin urmare, sînt combătute. Oameni tineri, patruzecioptiștii se ridică, inevitabil, împotriva
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
26 septembrie 1937, p. 1) Unui alt gazetar, Emil Mititelu, fost director al „Tribunei Bacăului”, i se recunoșteau, într-o epigramă semnată Saru (Sandu Russu), aptitudini similare: „Mulți, punînd în joc statura, socot numele d-lui avocat Mititelu, drept o... poreclă// Cum să nu cred și eu la fel, / Cînd faptul desmințire n-are... / Căci Mititelu, mic e el,/ Dar văd că bea cît unul mare”. („Curentul Bacăului”, 7, nr. 310, 21 august 1939, p. 1) în 1938, după așa-numita
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
servească ca paznic permanent și sfetnic neclintit al locului lor de refugiu. A organizat rutina zilnică a Margueritei, dându-i acesteia posibilitatea de a face față intransigențelor vieții, ghidând-o prin banala ei logistică. De asemenea, Grace tolera bolile Madamei (poreclă pe care Yourcenar o încuraja). Iubita ei era o ipohondră de bună-credință, bolnavă curent, cu dureri de cap, suferind de febre și dureri. Momentele maxime de activitate maniacă erau de obicei urmate de stări de depresie. Toanele Margueritei erau cu
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
valahul Mircea cel Bătrân. Ca să-l deosebească pe tânărul Vlad de tatăl său, Vlad Dracul, oamenii l-au numit Draculea, care în limba română înseamnă "fiul Dragonului", sau "fiul Dracului". De aici se trage pro-babil Dracula, numele devenit legendă. Practica poreclelor, a utilizării unor denumiri ce descriau foarte bine personalitatea celor cărora le erau atribuite, și care rămâneau astfel în memoria colectivă a românilor sau în documentele istorice, era un obicei curent în perioada medievală în țările românești. Vlad Draculea, de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
poreclit Radu cel Frumos și un frate vitreg numit Vlad Călugărul, iar unul dintre fiii săi era cunoscut drept Mihnea cel Rău. Legătura dintre nume și înfățișarea fizică ori comportament este evidentă. În plus, Vlad Draculea a mai primit o poreclă în timpul vieții, din cauza cruzimii sale față de supuși și a plăcerii sadice de a-i tortura pe trădători și pe dușmani: Țepeș. Sub această denumire este cu-noscut în istoria românilor, aceștia respingând cu tenacitate identificarea figurii istorice cu vampirul Dracula. Se
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a plăcerii sadice de a-i tortura pe trădători și pe dușmani: Țepeș. Sub această denumire este cu-noscut în istoria românilor, aceștia respingând cu tenacitate identificarea figurii istorice cu vampirul Dracula. Se pare că Țepeș și Draculea nu sunt singurele porecle ale prințului Vlad, sau, cel puțin, nu au o singură interpretare. În mărturiile de călătorie ale lui Antonio Verancsics în principatele române în vre-mea domniei lui Vlad (De Situ Transylvannae, Moldaviae et Transalpine), porecla și numele "Dracula" sunt interpretate
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și Draculea nu sunt singurele porecle ale prințului Vlad, sau, cel puțin, nu au o singură interpretare. În mărturiile de călătorie ale lui Antonio Verancsics în principatele române în vre-mea domniei lui Vlad (De Situ Transylvannae, Moldaviae et Transalpine), porecla și numele "Dracula" sunt interpretate diferit. Verancsics face o distincție între moldoveni, cunoscuți sub numele de "dani", și valahi, care se presupunea că purtau numele de "draguli", de la curajosul lor prinț Dragula. "Dragula" ar fi un diminutiv de la "drago", în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
așa este, ne putem lesne da seama urmărind modul în care un prezentator la televiziune își mișcă mîinile fapt evidențiat uneori prin gros-planuri asupra mîinii ce ține stiloul, figurează ideea etc.) sau rememorînd anii școlarității cînd asociam fiecărui profesor o poreclă și un tic verbal sau gestual. De fapt orice mesaj "trece" datorită cuvintelor și gesturilor care îl însoțesc și uneori numai datorită gesturilor ("marile emoții mute", minutul de reculegere în memoria dispăruților, comuniunea îndrăgostiților). Descrierea gestualității în raport cu verbalul pune în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prin autocaracterizare: perspectivă internă, subiectivă; discurs homodiegetic - monolog (interior). Caracterizarea indirectă este o modalitate de sugerare a reliefului moral și psihic al personajului; valorifică tehnica sugestiei spre a confirma sau infirma caracterizarea directă. Modalitățile de caracterizare indirectă sunt: - (pre)numele, porecla (cognomenul) - nivel cu mare potențial de semnificare/de simbolizare - identitatea socială: statutul social, poziționare față de colectivitate (adap tare/inadap tare, revoltă, izolare etc.) - modelul comportamental: fapte, atitudini față de valorile existențiale, reacții fiziologice - caracteristici cognitive: experiențe de cunoaștere, reprezentări, idei, gânduri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
există frumusețe pe lume. Simptomatică este compararea lui Gelu cu revoluționarul francez SaintJust, definit de Penciulescu ca un arhanghel al Dreptății [...], frumos ca un înger, pur ca zăpada, tăios ca un paloș. Simptomatic, numele lui SaintJust - Sfânta dreptate - devine și porecla dată de Penciulescu lui Gelu. Spre deosebire de Saint Just însă, drama lui Ruscanu nu se naște numai din inflexibilitatea cu care acționează în numele idealului de justiție, ci mai ales din luciditatea orgolioasă cu care disecă realitatea: Câtă luciditate atâta existență, deci
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ianuarie 1944, București) Prima femeie care a ajuns la Polul Nord. A fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle. Conform chiar mărturiei sale, pasiunea ei de scriitoare a fost
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
mecanism să se declanșeze. Climatul clasei resimte puternic acest fapt. Oricum, la ce ne-ar folosi, în banalitatea acestor "insulte", o caracterizare penală? să-i trimită pe elevi la tribunal? La fel, elevii anglo-saxoni (Blaya, 2001) sunt foarte sensibili la porecle, considerate o adevărată violență. Se va crede, bineînțeles, că faptele acestea mărunte n-au nici o importanță și că a le înregistra ca violență însemnă o supracalificare a lor, că e vorba de un "etern copilăresc" fără gravitate. Chiar așa este
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ceea ce avea nevoie a fost dat altcuiva; r. 19 20 : „un om de aceia căruia-i mânca cânii din traistă” critica atitudinii delăsătoare, indiferente a unor persoane; simplitatea nu implică în nici un caz naivitate, prostie; r. 2224 : „așa îi era porecla ( Dănilă Prepeleac n.n.), pentru că atâta odor avea și el pe lângă casă făcut de mâna lui” persiflarea reciprocă a oamenilor care își scot în evidență defectele(aici lipsa îndeletnicirilor gospodărești) prin intermediul poreclelor, apelativelor, devenite în multe cazuri chiar nume; r. 25
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
nici un caz naivitate, prostie; r. 2224 : „așa îi era porecla ( Dănilă Prepeleac n.n.), pentru că atâta odor avea și el pe lângă casă făcut de mâna lui” persiflarea reciprocă a oamenilor care își scot în evidență defectele(aici lipsa îndeletnicirilor gospodărești) prin intermediul poreclelor, apelativelor, devenite în multe cazuri chiar nume; r. 25 26 : „Nici nu-i pasă de Năstasă; de Nichita nici atâta”indiferența unor persoane în fața „șfichiuirilor” pe care le primesc din partea semenilor pentru defectele lor; p. 29, r. 24 : „car mi-
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
știință avea Caragiale în derivarea artistică a numelor"; din această perspectivă s-ar putea aprecia că în opera celor doi Caragiale, nomen devine cognomen, supranume aflat într-o indestructibilă relație cu purtătorul său, așa cum în mediul popular-folcloric se întîmplă cu porecla ce reușește să redea chintesența ființei așa cum o receptează colectivitatea. Pentru genialul dramaturg, "un tic, un nume potrivit sau un gest valorează mai mult decît o pagină întreagă de descrieri" (mărturisire către fiica sa, Ecaterina) iar în legătură cu propriul său dicționar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
spin negru dar și mărăcine negru, dacă e apropiat de turcescul cara-ceali; se mai poate aminti că în turcă carîngea înseamnă furnică iar toponimul Carîngeali este echivalentul românescului Furnicești. În familie se mai admitea că numele ar putea fi o poreclă dată bunicului Ștefan care venise în Țara Românească în suita domnitorului Caragea, de unde Caragiali ar semnifica al lui Caragea: Arghezi își amintește că la decesul marelui scriitor, vînzătorii de ziare anunțau moartea lui Caragea; e de amintit și faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]