3,550 matches
-
Tot mișcă, Încîntă a noastră gîndire; Tot are farmec, tot este mister...”. Valea mai apare o dată În poemul Viața cîmpenească, sub forma spațiului (pierdut) al copilăriei: „Cu gîndul mă Întorceam La locurile dorite, În valea ce-atît iubeam Vedeam livada, grădina, Poteca ce des călcam, Părul Înalt și tulpina Unde copil mă jucam...” Într-un loc asemănător petrece poetul, invitat de D.V.G.C., Într-o casă clădită pe muchea unui deal, dominînd cîmpul mănos: „Este un cîmp lat, ce are De vechi și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
muștelor și al viespilor grase; când încercam să beau oleacă de apă, trebuia să mă feresc de tot felul de vipere. Zile-n șir n-am reușit să găsesc nici măcar o pară ca să mestec ceva, nici țipenie de om pe poteci. Pustiul, iată ce mi s-a arătat mereu înaintea ochilor, simțeam pur și simplu că mi se taie respirația. Chiar n-ai văzut pe nimeni? Călători, ciobani, vagabonzi, pustnici, cerșetori, smintiți? Acele povârnișuri nu sunt ca străzile din Napoli. Sunt
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
oale sparte înfipte în ele. Poarta era prinsă de stâlpul gardului, ca totdeauna, cu un cerc de sârmă. Îl trase în sus, cercul sări, lăsând poarta slobodă, îi căzu la picioare și se rostogoli, ca o vietate scăpată din lanț. Poteca era acoperită de ierburi și de tot felul de flori colorate, creasta-cocoșului, portolaci, coada-șoricelului, maci, margarete. Ce fel de anotimp o fi ăsta, ar fi trebuit să întrebe, văzând florile de primăvară deschizându- se alături de cele de toamnă. Dar în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
loc de prăznuire. — Să mă chemi ! strigă omul după el. Să bat clopotul ăl’ mare când simți că ăștia pun laba pe tine și nu mai ai scăpare. Așa o să fac, încuviință Maca, dar palma de ascultat era departe. O potecă ducea spre baracă. Acolo unde pașii nu bătătoriseră pământul, creșteau portolaci, petunii și reginanopții. Peste tot era liniște, ceasul clopotarului mergea, firește, fără să ticăie, iar popa, cu potcapul pe ceafă, se îmbăta pe tăcute. Altminteri, era trist, clătina din
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
moduri practice, dacă și noi vom face eforturi în această direcție; atacurile unilateraliste asupra organizației vor eșua într-un mod care poate submina puterea noastră blândă. Americanii încă încearcă să se regăsească după evenimentele de pe 11 septembrie. Bâjbâim după o potecă sigură prin peisajul nou și straniu creat de tehnologie și globalizare, ale căror aspecte sumbre au fost viu luminate în acele circumstanțe traumatizante. Administrația Bush a identificat corect natura noii provocări pe care o înfruntă acum națiunea și a reorientat
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
căratul, realizat de femei pe trasee de multe ori dificile, adevărate mocirle în anotimpul ploilor, necesită uneori mai multe zile de mers. Șirurile de femei care, purtând fiecare coșuri cu o greutate între 50 și 60 kg, înaintează încet pe potecile strâmte reprezintă unul din elementele cele mai banale ale acestui Congo al anilor 1930. Orarul precis și calcularea timpului de lucru sunt imposibil de determinat. Cui îi păsa, în perioada respectivă, de munca sătească? Numai producția conta, numai ea era
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sânt propuse - toate, forme de anexare la "întîmplările" climatului cultural) reprezintă calea curentă a neîmplinirilor noastre. Mă uit fascinat la tabloul risipirii de-o viață a lui P., omul tuturor putințelor și tuturor nevrozelor în sfera culturii umaniste; zeci de poteci, părăsite de îndată ce au fost încercate, cel mai adesea deschise de câte o mică comandă socială sau de către un impetus necontrolat. În condiții de forță interioară, tentația unei asemenea risipiri ar fi dat naștere la o poikilie de tip renascentist. Și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spaniolească, ci și decât cea italienească de acum; ba și decât cea latină, ce iaste în cărți și cumcă aceasta din limba românească, ce o vorbea poporul român cel vechi au luat începutul său. Preacinstitul și cucernicul ieromonah Efrosin Dimitrie Poteca, învățătoriu școalelor domnești, au dat la lumină "Mai înainte gătire spre cunoștința de D-zeu", ce cu aurite cuvinte grăiește adevărul întru înaintea cuvântării (? ) tălmăcită, din limba grecească. Mult prea învățatul și de bun neam născutul marele postelnic Alexandru Beldiman
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
caminariul Enache Dann, Mihail Grigorie Suțu V V., mitropolitul Veniamin Gherasim, episcop de Roman. În Valahia: Alexandru Suțu V V. și mitropolitul Dionisie. Afară de aceea se notează cumcă, pentru "folosul de obște", mitropolitul a trimis în Italia pe părintele Efrosin Poteca cu alți trei tineri români "ca să învețe cele mai multe învățături, întorcîndu - se să dea rodul cel mai bun patriei. - Ba și școale mari naționale românești s-au făcut, întru care se învață: Cuvântarea de D-zeu, filozofia, retorica, metodica, poezia și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lor au folosit cu ingeniozitate mijloacele ce le-au avut pentru apărarea și propășirea lor, în condițiile deosebit de vitrege, cauzate de prea numeroasele și îndelungatele ocupații ale „oaspeților” nepoftiți și nedoriți, condiții ce, uneori, impuneau localnicilor să ia calea și potecile codrilor, unde găseau adăpost și cele necesare supraviețuirii, vetrele rămânând, în asemenea cazuri, pustii, motiv pentru străinii în trecere pe la noi de a face afirmații aparent verosimile despre slaba populare a localităților din zona noastră. Cercetarea mai în amănunt a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarele despărțitoare și tot până foarte recent auzeam vorbindu-se de „drumul hotarului” între Torcești și Slobozia (vechii Boziești), între Bozieștii de Jos și cei de Sus, între aceștia și Tămășeni, dar care drumuri acum nu erau altceva decât simple poteci de mers cu piciorul. La fel, termenul uliță, cu sensul la noi de drum foarte îngust, s-a păstrat în vorbirea oamenilor, pentru unele segmente de teren ce deveniseră, între timp, loc inclus în grădini ori în îngrăditura unor ogrăzi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceste locuri, la început străine lor. Oameni voinici, viguroși și îndrăzneți, au continuat lupta cu toate greutățile ivite, au întemeiat așezări într-un loc ferit de primejdii, între aceste dealuri împădurite. În acest ținut au țesut cu piciorul păinjeniș de poteci sau au lucrat poduri și punți peste pâraie și râpe. Multe și grele au fost încercările prin care au trecut cele câteva generații de clăcași. Despre originea de munteni (dorneni - de la munte) ai primilor locuitori vorbesc costumele naționale pe care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
întâlnite frecvent și prin comuna noastră. PĂDUREA. În copilărie, destinul m-a purtat în localitatea unde părinții mei încercau să ia viața de la început. Locuiam la bunicii din partea mamei, a căror gospodărie se afla exact lângă locul din care pornea poteca ce străbătea în curmeziș delnița și dădea în drumul ce ducea în pădure. La marginea ei se aflau câțiva stejari uriași, dar mai în adânc, existau arbori fascinanți și misterioși, pe care nu-i cunoșteam. În preajma lor, lumina părea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la foc și se băga într-o moșoaică cu apă neîncepută, adusă de la fântânâ. În timp ce se stingea trestia în apă se spunea următorul descântec: „Plecatu Tincuța pe cale, pe cărare,/ Pe drumul cel mare/ Și s-a întâlnit cu diochitorii/ Pociturile, poteca poteilor, gios a trântit-o,/ Sânge din fața băutu-i-o / Și ie s- o văicărit, s-o căinat./ Nimeni n-o văzut-o,/ Nimeni n-o auzit-o/ Numai Maica Sfântă Maria/ Din poarta cerului/ O văzut-o și-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cel Bătrân, iar Ministerul Educației și Învățământului sub girul căruia este tipărit devine Ministerul Învățământului și Științei. 37 Cronica nu insista pe detaliile jenante, consemnând pe scurt că "însuși craiul, rănitu de săgeată foarte rău, de abiia au hălăduit pre poteci, de au ieșit la Ardeal" (Grigore Ureche, op. cit., p. 85). 38 Idem, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991, p. 51. 39 Ibidem, p. 54. 40 Ibidem, p. 55. 41 Ibidem. 42 Ibidem
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la mașină mormane de corespondență adresată avocaților și editorilor referitoare la drepturile sale de autor. Viața în Maine cu lungile ei luni de iarnă, când nu era de făcut mai nimic, se preta la asta. Prin anii '60 hoinărea prin potecile mai puțin bătătorite ale istoriei. În contrast cu tenacitatea îndărătnică cu care scrisese și revizuise Memoriile lui Hadrian, în cei trei ani dinainte de publicare (1948-1951) renunțând la orice destindere, în anii '60 putea să se abată de la rutina strictă cu lunile. Dar
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
binecunoscutei Pierre Menard, autorul lui Don Quijote a lui Jorge Luis Borges. "Admirabila ambiție (a lui Pierre Menard, cel care a rescris, literal, în secolul XX pasaje din romanul în cauză în limba secolului de proveniență, n.n.)", scrie Borges în Grădina potecilor care se bifurcă, "era să producă niște pagini care să coincidă cuvânt cu cuvânt și rând cu rând cu cele ale lui Miguel de Cervantes", dar pentru aceasta "niciodată nu a încercat o transcriere mecanică a originalului, nu-și propunea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
încălzească sufletul altor oameni, să dureze în aceștia acea încântare care i face să se ridice p e treapta cea mai înaltă a umanității, sunt singurele cari pot să î nscrie în vecinicia vieții o dâră de lumină care conduce potecile omenirii și luminează zările viitorului. Se acoperise din nou, de promoroacă grea, dealurile și văile Moldovei, când, în 31 Decembrie 1863 Constantin Hamangiu a venit pe lume, pentru ca cu suf letul lui bun, cald și nobil, să înscrie în cartea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dea cineva cu ditamai statul social în cap". De fapt, cam așa se prezintă lucrurile. Românii, obișnuiți cu rezistența pasivă, nici măcar nu mai tresar când se iau măsuri abominabile în legislația acestei țări secătuite. Ei circulă mai departe abulici pe potecile lor, văzându-și de problemele lor curente, departe de orice manifestări de solidaritate, întru apărarea unor drepturi ce par firești, dar de neatins. Nu asta-i doare pe ei acum, și parcă nu-i doare niciunde, că România a încetat
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Bietului Tom i-e frig. (Aparte) Nu pot să-nșel mai mult. GLOUCESTER: Vin' mai aproape. EDGAR: (aparte): Totuși trebuie. (Tare) Să fie binecuvîntați dragi ochii tăi, Ce sîngeră. GLOUCESTER: Știi drumul către Dover? EDGAR: Pîrleaz și gard, drum și poteca. Bietul Tom a fost lipsit de cugetele bune. Fii izbăvit, fiu de cavaler, de necuratul vrăjmaș. Cinci demoni deodată au intrat în bietul Tom: al desfrîului, Obidicut; Hoberdidance, prințul mu ten iei; M a h u , a l hoți ei
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mai veche religie practicată în Japonia. ȘA porțiune mai coborâtă a unei culmi muntoase sau deluroase, situată între două porțiuni imediate mai ridicate, și care pune în legătură două văi opuse sau obârșiile lor; sunt folosite, în mod obișnuit, de poteci sau drumuri; sinonime: înșeuare, curmătură. ȘEPTEL totalitatea animalelor domestice crescute într-o gospodărie, într-o comună, într-o zonă, într-o țară. ȘES întindere de pământ fără diferență de nivel; sinonim: câmp. ȘLEAU pădure de foioase amestecate, cu predominarea unei
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
rondele de cauciuc de la vreo anvelopă uzată de autocamion, bătute gospodărește în cuie. Îmi zise pe un ton gros, rar ca și cum mi-ar fi făcut o confidență: „Rar trec pe aici oameni, toți se duc spre gară, merg pe cealaltă potecă de pe partea mai lină a dealului, pe aici li se pare că dealul ar fi prea pieptiș cu toate că eu cred că doar li se pare. Eu îi văd de aici cum se duc înșirați pe drum ca niște păpuși ce
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cei din Rășchitorești. Pentru a ajunge mai ușor la terenul nostru, foloseam o cărare care tăia în lat pădurea. Într-un loc, sub un mal povârnit, un izvor limpede ca roua zorilor curgea făcând o mică baltă de-a curmezișul potecii, ca apoi apa să se piardă prin frunzișul dinspre vale. Făceam câteva bărcuțe din foi de hârtie și apoi încercam să le scufund cu boabe roșii de căline. Stăteam ceasuri întregi așa tolănit pe o coastă pe iarbă, la umbra
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
E interesant și că Biserica Ortodoxă a fost ca și absentă din spațiul public din Principate în secolul XIX, dincolo de aparițiile decorative, cu excepția unor curés rouges la 1848 și a câtorva excentrici ca acela pe care îl admirăm amândoi, Eufrosin Poteca. V. N.: În Transilvania nu era așa. Acolo Biserica era foarte prezentă. Andrei Șaguna era de fapt conducătorul românilor, chiar și din punct de vedere politic; așa era perceput și la curtea habsburgică de la Viena. Atât ortodocșii, cât și uniții
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
multă vreme, nimeni nui trecuse pragul./ În prag de sărbători, ne amintim de cei dragi. 4. mărci ale eului liric: verbe la persoana I (s aștept, să înțeleg), pronume de persoana I (mine, mi) 5. motive literare: așteptarea, amintirea, pasărea, poteca, noaptea, stelele 6. Dominat de verbe la modul conjunctiv, discursul poetic devine o modalitate ex presivă de formulare a unor neliniști și incertitudini ontologice. În acest context stilistic, conjunctivul are rolul de a institui un plan ipotetic, al probabilității, exprimând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]