48,874 matches
-
viața. Este adevărat că mă pot substrage acestei probleme, o pot amâna sau suprima, pot trăi zilnic evitând anumite consecințe. Din punct de vedere psihologic sunt multe posibilități, dar din perspectivă filozofică există doar alternativa de fond între o opțiune pozitivă și una negativă. Și eu am experimentat pe propria persoană cât este de folositor a reflecta cu atenție asupra acestor două posibilități raportate la viață, care survin cu o insistență accentuată în crizele existențiale. Există posibilitatea unei substanțiale neîncrederi în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Fără frică de adâncul apelor Această experiență unică mă umpluse de o bucurie nemăsurată. Spunând într-adevăr "da", îndrăznind încrederea de fond, riscând încrederea în viață: astfel și doar astfel îmi pot continua cursul vieții, asumând un comportament de fond pozitiv și mergând drept înainte. Acea încredere de bază dobândită de mic, păstrată pe durata pubertății și adolescenței, la care nu renunțasem ca student, acum o asumam conștient. Iar bucuria nemăsurată pe care o simțeam era asemănătoare celei simțite de mic
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
însă irațională încrederea în apă fără demonstrații, în ciuda numeroaselor exemple? Nu, eu experimentez raționalitatea a ceea ce fac chiar în momentul în care înot. La fel și încrederea mea în viață nu este deloc irațională sau de neexplicat. Desigur, perspectiva mea pozitivă în principiu, comportamentul meu de fond antinihilist și constructiv în raport cu viața și realitatea în general nu se pot dovedi din afară în mod obiectiv. Nu se poate dovedi de la început ca evident sau rațional ceva ce după aceea ar putea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
general, pe care o fac Nietzsche și alții, o studiasem deja în profunzime. De aceea intenția mea era să dezvolt o etică optimistă care să completeze preceptele morale, în mod curent exprimate sub formă negativă, cu imperative etice în formă pozitivă, fără să le înlocuiască absolut deloc. Totuși îmi părea exagerat a reinventa roata roata eticii. Mă interesa mai curând să reîmprospătez minții acele norme etice care făceau parte din moștenirea spirituală milenară a umanității așa cum le aprofundasem eu. Nu ar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
acea zi, la München, avusesem o discuție foarte aprinsă despre definiția primatului și infailibilității în cadrul Conciliului Vatican I (1870) cu dogmaticul catolic de vârf al Germaniei, iezuitul Karl Rahner, pe care îl veneram. Eu însă aveam nevoie de o părere pozitivă din partea lui pentru a putea să o public la editura catolică Herder, dar și pentru a obține imprimatur-ul ecleziastic necesar pentru editare. Atunci, încrederea și credința au permis ca rațiunea să predomine asupra emoțiilor. În cele din urmă, contrastul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
din timpul școlii elementare, anumite modele de comportament pentru a putea stăpâni mai bine situațiile dificile: caută să te integrezi mediului tău; dedică-te obiectivelor tale; fii determinat, cultivă toate posibilitățile pentru a-ți dezvolta propriile capacități. Dezvoltă o imagine pozitivă despre tine însăți, observă lucrurile dintr-un unghi realist și menține o atitudine încrezătoare. Gândește-te la tine însuți și fii atent... Mă întreb însă dacă, pentru a trăi viața pe deplin, copiii, dincolo de un training psihologic pentru a ajunge
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de o educație etică, educație care astăzi ar trebuie să fie construită pe principiul umanității și regulii de aur a reciprocității, respectul față de viață, solidaritate, iubirea pentru adevăr și colaborare. După părerea mea, chiar și regulile fundamentale pentru o educație "pozitivă", precum aceea realizată de părinții care stabilesc cerințe clare, care pun limite și care acționează în consecință, pot fi eficiente doar pe baza unui fundament etic. Același lucru este valabil și pentru adulți: autoafirmarea reclamă uneori efortul dominării de sine
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
când sunt mulțumit...? Qui vivra verra. Și totuși ceva nu este în regulă. Nu este vorba de a distruge buna-dispoziție a cuiva făcându-i morală. Nu este vorba de ruinarea succesului unei persoane. Mai degrabă de faptul că această gândire pozitivă și starea de spirit fără griji adesea își găsește pereche în indiferență, aroganță și superficialitate. Nu privește dimensiunea adâncă a existenței noastre. Ignoră conștiința faptului că a gândi are legătură cu recunoștința. Cine se oprește fie doar pentru o clipă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
războaielor prezentului. Însă Noul Testament? Evanghelia după Ioan, redactată mai târziu decât celelalte, conține afirmații cristologice constant citate de fundamentaliști și care, înțelese în sens exclusiv, ar putea conduce foarte ușor la condamnarea necreștinilor. Trebuie să se sublinieze și un fapt pozitiv: Biblia, de la Cain și Abel până la Apocalipsă nu ascunde violența, ci o tematizează punând astfel, fără echivoc, oamenii în fața naturii lor violente. Violența rămâne și astăzi o problemă în orice societate modernă. La New York, în fața sediului Națiunilor Unite, se găsește
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ce marchează procesele naturii, a diverselor vârste ale lumii și ale vieții omului (prin reîncarnare). Aș crede că "atitudinea" mea morală (în sanscrită karma) dreaptă sau greșită în viețile mele precedente ar fi determinat viața mea actuală, iar comportamentul meu pozitiv sau negativ, aici și acum, va determina condiția mea în cea viitoare. Așadar, o viziune ciclică a naturii și istoriei. Aș fi studiat foarte probabil vechile scripturi, Vedele (știința sacră) și scrierile care le interpretează. Dar chiar dacă nu aș fi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în orice perioadă a vieții nu încetează deloc să dea sens, energie și bucurie existenței. Îmi dezvăluie, în cele din urmă, un orizont și un scop ultim al vieții, ceea ce mă ajută să trăiesc, cu aceeași dagajare, atât "partea" ei pozitivă, cât și pe cea negativă. Despre bucurie și suferință vom avea ocazia să reflectăm în profunzime în capitolul următor. În calitate de creștin, în acest capitol am acordat mai mult spațiu spiritualității mele creștine. Însă nu trebuie să uităm că în istoria
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
baza, ca să spunem așa, a gândirii mele universale. Dar ca creștin pot profesa un umanism autentic "radical", care ajunge la "rădăcină", un umanism capabil să integreze și depășească lipsa adevărului, a binelui și a umanului: nu doar tot ceea ce este pozitiv, dar și tot ceea ce este negativ, suferința, vina, moartea și lipsa oricărui sens. Iată un concept pe care l-am exprimat într-o frază în concluzia cărții mele A fi creștin, ca rezumat a șase sute de pagini de reflecții aprofundate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
-i ajuta pe ceilalți". Totuși, pentru mine își menține importanța sa această frază din introducerea cărții citate mai sus: "Autorul a scris această carte nu pentru că se consideră un bun creștin, ci fiindcă vede în a fi creștin o valoare pozitivă deosebită". În acest context, din perspectiva tuturor sarcinilor și grijilor vieții, rămâne încă de pus o întrebare fundamentală: Cum rezistăm? Cum rezistăm? Deseori mă întreb: "Cum a făcut să reziste?". Acum, este nevoie de mult pentru a rezista și nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cu totul altul: pentru ca niciodată, chiar și în situații-limită, sau într-o mare dificultate și cu un sentiment apăsător de vină, să nu disper, să nu mă las cuprins de disperare, niciodată! Sau, pentru a formula același concept în sens pozitiv, ca să mențină totdeauna încrederea fermă: o încredere neclintită, necondiționată, alimentată de credință sau o credință încrezătoare în harul lui Dumnezeu. Este același criteriu determinant al lui Avraam și al patriarhilor: "Avraam a crezut în Dumnezeu și i s-a socotit
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
regulei de aur " Nu face altora ceea ce vrei ca alții să nu îți facă ție". Precept valabil și între echipe adverse, suporteri adversari și națiuni diferite. Privită din perspectiva Predicii de pe munte, poate să devină chiar și o regulă declinată pozitiv: Tot ce doriți ca oamenii să facă pentru voi, faceți de asemenea și voi pentru ei" (Mt., 7, 12). Fotbalul poate face o serioasă concurență religiei, poate deveni o religie substitutivă. Se vorbește despre "cultul" și "zeul fotbalului". Ritualurile de pe
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
din clipa în care diversele interese sunt în cele din urmă satisfăcute, conviețuind și împărtășind aceleași interese, este posibilă o politică în afara oricărui joc cu o sumă negativă în care unul învinge în detrimentul altuia, dar un joc cu o sumă pozitivă unde toți ies învingători. Desigur, odată cu această nouă paradigmă a face politică nu a devenit mai ușor: politica rămâne mereu "arta posibilității", dar cel puțin acum este eliberată de violență. Pentru a funcționa, nu se poate baza pe un pluralism
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
instituție de ocrotire etc. Prin analiza de regresie, autoarea confirmă în propria cercetare enunțurile altor cercetători care indică importanța informării corecte a părinților adoptatori și nevoia acestora de servicii consultative, prezența resurselor informaționale fiind un factor care are o influență pozitivă asupra formării relațiilor afective adoptive. Capitolul 6 a completat analiza strategiilor de coping și de adaptare la stresul specific al adopției pe baza datelor provenite din interviuri narative cu mame adoptatoare. Au fost colectate informații privind factorii de stres, resursele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pionierii în acest demers fiind reprezentanții Children's Service Centre din Montreal, Canada, care au promovat adopțiile transrasiale încă din 1951. Ulterior această practică a fost preluată și de Statele Unite, luând o amploare deosebită între anii 1960-197031. Pe baza rapoartelor pozitive referitoare la adopția transrasială, Child Welfare League of America, promulgă în 1968 Standardele în Adopția Copiilor care sprijină această formă de adopție, subliniind că backgound-ul rasial în sine nu trebuie să influențeze căutarea unei familii pentru un copil. Nu trebuie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
procentul acestora crescând anual în defavoare protecției în instituții. Astfel, dacă în 1997, din totalul copiilor protejați în sistemul de protecție, 77% se aflau în centre de plasament, procentul acestora a scăzut la 35% în 201066. Deși se înregistrează rezultate pozitive în perioada 2005-2010 în domeniul protecției copilului, rezultatele datorate în special măsurilor de prevenire a abandonului copiilor, totuși nu putem să nu ne întrebăm ce se întâmplă în definitiv cu copiii care beneficiază în prezent de protecție specială, fie în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
calitatea relației părinte-copil80, satisfacția maritală și bunăstarea individuală a mamei după adopție 81, satisfacția generală în raport cu adopția 82. Groza 83 constata că, pentru aproximativ 91% dintre părinții adoptatori din România, care au adoptat prin intermediul Holt Internațional, adopția a avut efecte pozitive. Cu toate acestea aproximativ 25% dintre părinții adoptatori s-au gândit cel puțin o dată la desfacerea adopției. 19% dintre părinții adoptatori au refuzat să răspundă la această întrebare. Refuzul de a răspunde a fost justificat de 20% dintre aceștia din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopție din partea membrilor familiei extinse. Cu toate dificultățile întâmpinate nu s-a înregistrat nici un caz de desfacerea adopției, mai mult părinții mărturisesc că nici nu s-au gândit vreodată la această posibilitate. În 84% dintre cazuri s-au raportat schimbări pozitive în familie după adopție. Într-un singur caz schimbările au fost evaluate ca fiind negative. De asemenea s-a înregistrat și un refuz de a răspunde. Succesul adopției în aceste cazuri se pare că a fost determinat de o serie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
De asemenea s-a înregistrat și un refuz de a răspunde. Succesul adopției în aceste cazuri se pare că a fost determinat de o serie de factori dintre care: vârsta mică a copilului, sănătatea bună, originea etnică dezirabilă, istoria pre-plasament pozitivă, o bună colaborare cu Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. Aceste date trebuie însă considerate cu mare precauție. O parte dintre ele sunt rezultatul unor studii transversale, adeseori realizate în anii imediat următori încheierii adopției. Altele se centrează
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
România Căsătoriți 90,13% Necăsătoriți 9,87% O serie de cercetători au încercat să identifice importanța pe care o are durata căsătoriei anterior adopției și compoziția familiei în raport cu rata desfacerii adopției. Westhues și Cohen 88 arătau că există o corelație pozitivă între durata mariajului și stabilitatea adopției. În cazul adopției unui copil cu nevoi speciale s-a constatat o mai mare implicare a ambilor părinți în vedere obținerii succesului adopției. De asemenea, interesant de constatat este faptul că, familiile adoptive au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Când s-au colectat datele (între 1992-1993), adoptații aveau vârste cuprinse între 12 și 18 ani. Numai 11% dintre copiii adoptați au raportat despărțirea prin divorț a părinților adoptatori comparativ cu 28% dintre copiii crescuți de părinții biologici. O corelație pozitivă între stabilitatea căsniciei și stabilitatea adopției a fost semnalată și în cazul adopției copiilor cu nevoi speciale 90. Referitor la familiile adoptive monoparentale, Rosenthal și Groze 91, semnalau rezultate variate în stadii diferite de dezvoltare a familiei adoptive. Astfel, în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
152 au arătat prin studiul lor longitudinal că prezența unei dizabilități în cazul copiilor adoptați nu reprezintă un factor predictibil pentru întreruperea/ desfacerea adopției, ba mai mult, în a doua etapă prezența unei dizabilități a fost asociată cu o evoluție pozitivă a adopției. Relația cu copiii adoptați a fost apreciată de majoritatea părinților ca fiind una favorabilă. De asemenea participarea școlară a copiilor și rezultatele copiilor au fost apreciate pozitiv. 76% dintre copiii cu dizabilități studiați și 29% dintre cei fără
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]