13,684 matches
-
de gesturi și vorbe sensibil sufletul mulțimii, punând stăpânire pe indivizi, ca o stihie, aglutinându-le reprezentările și voințele, contopind reacțiile personale, făurind din ele o furie comună, dezlănțuită cu violența elementelor naturale. Romanul excelează în crearea tensiunii insuportabile care precedă izbucnirea răscoalei și în a da apoi senzația de precipitare amețitoare a faptelor. Impresia e - scrie Eugen Ionescu - „de furtună, de vuiet asurzitor, urmat de o liniște mortuară”. Mulțimea e aici personajul principal. Dar și figurile care o alcătuiesc, inclusiv
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
a celor care vizitează aceste tărâmuri pentru prima oară. Este de mult un far Într-o lume plină de probleme; un loc unde o ființă umană poate deveni ceea ce dorește. Ceea ce separă America de toate celelalte experimente politice care au precedat-o, este speranța și entuziasmul nelimitat, optimismul atât de viguros că te poate răsturna. Aceasta țară este dedicată posibilităților, un loc unde Îmbunătățirea constantă este singura busolă, iar progresul este o certitudine la fel ca răsăritul zilnic al soarelui. Suntem
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
devenit evident destul de repede, că activitățile din ce În ce mai complexe ale vieții urbane și comerciale necesitau o metodă de reglementare și sincronizare pe care numai orologiul o putea furniza. Orologiul și-a găsit prima utilizare În industria textilă. În timp ce producția textilă a precedat restul revoluției industriale cu două secole, a avut multe din atributele esențiale care vor caracteriza noua eră. În primul rând, manufacturile textile aveau nevoie de o forță de muncă numeroasă și centralizată. De asemenea necesită folosirea unor mașinării complexe și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tineri. Thomas Paine, marele lider revoluționar, care a luptat atât În revoluția americană, cât și În cea franceză, a spus: „Fiecare epocă și generație trebuie să fie Întotdeauna la fel de liberă să acționeze, ca și epocile și generațiile care le-au precedat 44. Noul vis european este foarte diferit. Nu Împărtășește pasiunea visului american inițial, cu viziunea unui popor ales, tânăr și destinat măreției. Este mai puțin evanghelic și mai răbdător. Obiectivul lui este armonia, nu hegemonia. Se referă la o lume
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Cercetătorii știau, de la bun Început, că aceste chimicale sunt persistente În mediul Înconjurător, se dispersează ușor și pot deveni omniprezente. Astfel, dacă apar probleme, ar fi mai dificil să fie eliminate 29. Adeseori, evidența din partea publicului, cu privire la efectele dăunătoare potențiale, precede evidența clinică cu ani, chiar decenii, dar este ignorată de către „experți” și de către cei de la putere. Lucrătorii erau conștienți de efectele dăunătoare ale azbetului și PCB-urilor cu mult Înainte ca organele de reglementare să-și Îndrepte atenția către aceste
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
spiritualul. Numărul dă valoare timpului și stabilește raporturile dintre diversele mișcări, așadar trebuie considerat baza oricărei științe. Așa cum unul este etern și imuabil, tot așa sînt eterne și imuabile și numerele. Este posibil ca tratatul despre muzică să fi fost precedat de o serie de tratate despre alte științe din quadrivium (Despre aritmetică, Despre geometrie, Despre astronomie), care nu ne-au parvenit însă. Bibliografie. Ediții: CSEL 79, 1961 (De vera religione: G.M. Green); CChr.Lat 32, 1962 (De vera religione: K.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
creștinism sau, mai degrabă, la neoplatonism: dialogurile scrise la Cassiciacum, așa cum am văzut, ar fi mai degrabă operele unui neoplatonic decît ale unui creștin, iar neoplatonismul ar fi prezent și după botezul din 387, cel puțin în toate operele ce precedă hirotonisirea, care are loc în 390. în această formă alternativă, problema e rău pusă. Eventual, putem să gîndim, asemenea lui Courcelle, că Augustin s-a convertit la creștinismul milanez care era neoplatonic, așa cum erau Ambrozie și Simplicianus -, dar în mod
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
normă pentru Occident. b) Predestinarea și liberul arbitru De mai mare actualitate este în schimb tratatul Despre harul lui Dumnezeu (De gratia Dei), compus din două cărți, unde, așa cum spune Ghenadie, Faustus ne învață că „harul lui Dumnezeu întotdeauna îndeamnă, precedă și ajută voința noastră, iar răsplata pe care și-a obținut-o liberul nostru arbitru pentru pioasa lui osteneală nu e un merit propriu, ci un dar primit prin intermediul harului”. însă această indicație a lui Ghenadie este ambiguă, deoarece dă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
același timp o prezentare și un comentariu al Facerii; conform lui Ghenadie, opera ajungea pînă la moartea lui Avraam, dar nouă nu ne-a parvenit decît o versiune care merge pînă la pieirea Sodomei și a Gomorei. Comentariul propriu-zis este precedat de o invocare a lui Dumnezeu, proslăvit pentru opera sa de creație; Dumnezeu este rugat să-i dea poetului și inspirație, pentru că datoria și scopul său sînt doar didactice: el vrea să prezinte adevărul creștin. După ce expune facerea lumii, avînd
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ar fi stabilit ab initio partea de omenire destinată condamnării și pe cea destinată mîntuirii. Tratatul este respins de autorul anonim în a treia carte a operei; hotărîrea privitoare la soarta omului, susține el, este determinată de liberul arbitru, care precedă harul lui Dumnezeu; în esență, este apărat punctul de vedere al pelagienilor, adică acela al lui Iulian de Eclanum. De aceea, tratatul eretic, al cărui autor ar fi fost Augustin, s-ar părea că este o invenție pelagiană sau chiar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
descrierea revărsării Nilului. Multe alte episoade sînt imitații evidente ale marilor poeți și ale miturilor clasice. S-ar putea vorbi și de parafrază biblică, în maniera lui Iuvencus, însă Avitus își ia mai multe libertăți în raport cu textul sacru. Opera e precedată de o prefață în proză unde poetul, adresîndu-se unui episcop prieten, enunță principiile pe care le-a respectat în timpul compunerii scrierii. Cum nu e vorba de argumente tradiționale și previzibile, s-ar părea că Avitus ține să justifice inițiativa sa
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
au fost transpuse în versuri de acest poet extrem de productiv: Viața Sfîntului Martin, scrisă de Sulpicius Severus, este parafrazată într-un poem alcătuit înainte de 576; acesta se compune din patru cărți în hexametri, îi este dedicat reginei Radegonda și e precedat de o epistolă adresată lui Grigorie de Tours; amintim că, înaintea lui Venantius, Paulinus de Périgueux încercase să facă același lucru (cf. p. 000) și ar fi putut să-i servească drept model poetului nostru. De asemenea, așa cum am spus
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
al lui Isidor. însă, pe de altă parte, capacitatea sa de a ordona și de a clasifica anticipează acele summae medievale, iar cultura sa e mult mai vastă și mai rafinată în comparație cu modestele dovezi lăsate de cei care l-au precedat, inclusiv de Martin de Braga, care trebuise să-și adapteze omiletica pentru un public ignorant și se limitase să alcătuiască o compilație din maximele lui Seneca. Aceste opere ale lui Isidor nu izvorăsc din nevoia de a face paradă de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
183-185; și este depășit în privința comentariilor la Pavel de K. Staab, Pauluskommentare aus der griechiscen Kirche, aus Katenenhandschriften, Aschendorff, Münster, 1983; iar pentru scrierile dogmatice de F. Diekamp, Analecta Patristica, Roma 1938, pp. 73-84, unde ediția fragmentelor (pp. 73-84) este precedată de un studiu global despre Ghenadie (pp. 54-72) și e urmată de un amplu comentariu (pp. 85-108). 12. Vasile de Seleucia Episcop de Seleucia, în Isauria, începînd de la o dată incertă (după 431) pînă la moartea sa în 459, a ieșit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui Acaciu (489), în care respinge hotărîrile conciliului de la Calcedon. 15. Eusebiu de Alexandria O tradiție manuscrisă greacă foarte confuză (bogată în variante și chiar în redactări diferite ale unor texte) conține o serie de 22 de discursuri sau instrucțiuni, precedate de o biografie a presupusului lor autor, Eusebiu de Alexandria, scrise de călugărul Ioan, secretarul său (notarius). Conform biografiei, monahul alexandrin Eusebiu a fost desemnat de Chiril al Alexandriei ca succesor al său; în cei șapte ani cît a fost
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în scris în cadrul operei unui autor; prima dovadă este pentru noi partea finală a Tratatului practic al lui Evagrie Ponticul (cf. vol. II, t. 1, p. 000). Mai sînt apoi colecțiile autonome, organizate în funcție de două tipuri principale de clasificare și precedate de prologuri în care se precizează scopurile lor. Primul tip de clasificare îl constituie seria alfabetico-anonimă, în care maximele sînt distribuite în funcție de Părinții cărora le aparțin, în ordine alfabetică, urmate de sentințele anonime repartizate pe capitole; această a doua parte
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
17 Instrucțiuni (1-14; 15; 22; 23), au considerat învățăturile 16-18 și 20 drept scrisori, adăugîndu-le la cele 8 editate de Galland, iar Instrucțiunea 19 drept o culegere de Sentințe. Toate aceste scrieri îi aparțin lui Dorotei. în manuscrise, ele sînt precedate de o scrisoare a compilatorului necunoscut, care precizează că scrierile lui Dorotei sînt trimise „fratelui care le ceruse”; ni se mai spune că această culegere de texte nu reprezintă decît o mică parte din discursurile lui Dorotei, mai precis cele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
centurii Despre iubire, două Despre teologie și întrupare), de Talasie (patru centurii Despre iubire și despre cumpătare) și așa mai departe. Cele o sută de capitole ale lui Diadoh sînt gîndite ca o introducere globală la viața duhovnicească; ele sînt precedate de zece definiții ale unor virtuți fundamentale (credință: „gînd despre Dumnezeu, departe de orice dorință [apathês]”; speranță; răbdare; lipsa lăcomiei etc.), cărora le urmează un al doilea titlu și o definire a scopului operei, „prin cunoașterea căreia trebuie să încercăm
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o activitate fructuoasă și a combătut păgînismul și nestorianismul. I-a primit cu bunăvoință pe Alexandru și pe ceilalți călugări din mănăstirea Acimiților alungați din Constantinopol. A murit la 30 iunie 446. Ni s-a transmis o Viață a lui, precedată de o dedicație a editorului pentru un diacon pe nume Eutic, din care reiese că autorul este Calinic, un discipol al lui Ipatie; el apare în text ca monah, iar în 426 se găsea deja în mănăstirea din Rufiniane (în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
întîi prin opera lui Bardesan și Harmonios, apoi prin cea a lui Efrem Sirul, autor foarte productiv, ale cărui omilii au fost repede traduse în greacă. în secolul al V-lea, încep să apară și în omiletica greacă forme care precedă kontakion-ul. Astfel este, de exemplu, o omilie care se găsește între cele ale lui Proclus din Constantinopol și care i-a fost atribuită și lui Ioan Hrisostomul, intitulată Laudă (Enkomion) Fecioarei Maria. Opera conține două dialoguri, unul între Maria și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
VI-lea și se definitivează o dată cu opera lui Roman Melodul. Un kontakion e format de obicei din stanțe cu metrică asemănătoare, al căror număr variază de la optsprezece la douăzeci și patru (numite oikoi: un termen folosit în mod analog cu italienescul stanza), precedate de un scurt preludiu numit kukulion, cu o metrică diferită. Stanțele formează de obicei un acrostih și adesea reproduc numele autorului. Ultimul vers al preludiului introduce un refren, repetat apoi cu stanțele care urmează. Stanțele, la rîndul lor, au un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de la autorii anteriori, ci, probabil, din culegeri de scrisori și documente. în ciuda grabei cu care a fost scrisă, pentru toate aceste motive Istoria bisericească a lui Teodoret rămîne o operă istorică de mare utilitate. b) Istoria duhovnicească Istoria bisericească este precedată cu cîțiva ani de Istoria duhovnicească sau felul de viață ascetic, care constă într-o istorie a călugărilor sau într-o culegere de biografii de monahi, după modelul Istoriei Lausiace a lui Palladius (pp. 000 și urm.). însă, în timp ce Palladius
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
S. Leanza) și vrea să spună că textul biblic era divizat în unități mici (stichoi) chiar de către Hesychius, altfel decît este el împărțit acum în Septuaginta, și că pe marginea textului existau glose explicative pentru pasajele complicate. Fiecare pericopă era precedată de un „capitol” sau „sumar” ce expunea pe scurt subiectul pericopei în discuție. Alte scolii ale lui Hesychius, consacrate unui număr de 13 cîntări din Vechiul și Noul Testament, s-au păstrat într-un catenar care conține cîntări biblice. Scoliile lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
păstrat în cea mai mare parte și într-un Catenar despre profetul Ieremia; structura originară a acestui comentariu consta în folosirea Septuagintei ca text de bază, pe margine fiind adăugate lecțiuni extrase din alte traduceri în grecește; fiecare capitol era precedat de un scurt rezumat și, de asemenea, erau inserate explicații cu caracter lexical ce puneau în lumină semnificația literală și alegorică a pasajului. Compilatorul care a alcătuit catenarul a omis aproape cu totul introducerile și a păstrat observațiile privitoare la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui Cristos, și unitatea energiei; Ecumenius se sprijină mai ales pe Chiril al Alexandriei atunci cînd susține că Isus Cristos „provine din două naturi” și nu că „există în două naturi”, așa cum precizase Conciliul de la Calcedon. Comentariul la Apocalipsă este precedat de o prefață în care autorul, invocînd autoritatea Sfinților Părinți dinaintea lui, apără caracterul canonic și autenticitatea Apocalipsei, contestate adesea în Orient. Opera este împărțită în douăsprezece tratate și e structurată ca un comentariu propriu-zis, nu ca un catenar. Observațiile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]