4,087 matches
-
plin de mîndrie pentru a îndepărta orice interpretare asupra originii creștinismului: ,,Dumnezeul Legii Vechi și Dumnezeul Evangheliilor este unul singur și același”. Să nu mai fie nici urmă de îndoială, religia iudeilor farisei a devenit prin făcătura lui și a predecesorilor săi, scriere revelată pentru creștini iar iudeo-creștinismul nu este decît o variantă pentru Neamuri a religiei întunecatului Iahwe și cetei lui de sataniști. Tot în Palestina ticluiește, la îndemnul împăratului roman Filip Arabul și poate a iudeo-creștinilor care l-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
o respecte: "orice rege, chiar și tiranii și cuceritorii, trebuie să respecte necondiționat bunurile, libertățile și viețile tuturor supușilor, nu datorită vreunei legi civile a țării, ci datorită legii naturale a tatălui care-l obligă să ratifice actele strămoșilor și predecesorilor săi în lucrurile necesare binelui public al supușilor"45. În ceea ce privește dreptul la revoltă împotriva puterii absolute, acesta nu există; chiar dacă "nu este just ca regele să facă rău, este just ca el să nu fie pedepsit dacă se întâmplă așa
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
față de spiritul critic, dar o presă care simulează fals alianța cu literatura, optăm să citim mai degrabă cartea de bucate, de telefon sau chiar mersul trenurilor, un fel de bestseller postmodern, dacă credem ce spune, în romanul Noi, Evgheni Zamiatin, predecesorul lui Orwell. La capătul unor episoade relative ale evoluției postdecembriste a presei românești, observăm un sincronism european tributar sub raportul standardelor profesionale și cu multe lacune în ceea ce privește compatibilizarea legislativă cu mecanismele occidentale. Tabloidizarea de azi a presei noastre nu a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
procedeu psihic este posibil și la nivel colectiv. Inițial, după trauma totalitară a instalării regimului comunist, colectivitatea națională l-a perceput pe Ceaușescu drept conducătorul salvator, deși un produs al sistemului sovietic. A fost astfel marcat drept conducătorul "bun", în timp ce predecesorii, mai ales Gheorghiu-Dej sau alți concurenți erau doar "răi". Dar când a început să dezamăgească, imaginea sa pozitivă inițială nu putea fi salvată decât printr-un clivaj mai radical. Inițial, exista opinia că Ceaușescu nu e la curent cu anumite
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Volkskunde, 1934, sau ale etnografului Arnold van Gennep: Le Folklore, Paris, 1984. Cele mai multe producții folcloristice, de la descântece până la spectacole (unele cu aspect de psihodramă) conțin elemente de observație sau de practică psihologică răspândite pe teritoriul locuit de români sau de predecesorii lor. Neîndoielnic, etnopsihiatria ne-a transmis o imagine sintetică despre boala și bolnavul psihic, o considerație generală despre boala și bolnavul psihic, o considerație care nu trebuie ignorată de psihiatrul contemporan. Această sinteză se integrează, În mare măsură, printre arhetipurile
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
cum a fost privită problema aplicabilității de-a lungul timpului. Punctul de plecare este Kant. Acesta distinge între două cerințe pe care trebuie să le satisfacă orice viziune satisfăcătoare asupra matematicii: cerința aprioricității și cerința aplicabilității. El îi acuză pe predecesorii săi că "ei nu pot nici să dea seama de posibilitatea cunoștințelor matematice a priori (întrucât lor le lipsește o intuiție a priori adevărată și obiectiv valabilă), nu pot nici să pună judecățile dobândite prin experiență în concordanța necesară cu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
că, pentru discuția de față, viziunea kantiană a matematicii este în special importantă, mai ales prin prisma felului cum răspunde problemei aplicabilității matematicii 1. În linii mari, poziția sa poate fi rezumată astfel: judecățile matematice nu sunt analitice, așa cum considerau predecesorii lui Kant, ci sintetice, iar metoda care a făcut ca matematica să găsească drumul sigur al științei nu poate fi asimilată cu analiza conceptuală sau cu examinarea empirică a unei figuri, ci cheia spre demonstrația matematică este abilitatea matematicianului de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Cineva ne poate opri în acest punct pentru a ne atrage atenția că îi atribuim lui Kant o viziune pe care cu siguranță nu a susținut-o. Noutatea filosofiei sale a matematicii constă tocmai în aceea că se îndepărtează de predecesorii săi, respingând ideea că judecățile matematice sunt analitice. Desigur, în această obiecție s-ar pleca de la impresia greșită că din răspunsul nostru ar reieși că teorema matematică avută în vedere ar fi analitică. Ce reiese nu este nicidecum asta, ci
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
doar că inferențele matematice (sau raționamentele matematicienilor) sunt analitice, iar asta pare a fi în complet acord cu ceea ce spune Kant la începutul secțiunii a V-a a Introducerii la Critica Rațiunii Pure. Aici el atenționează asupra greșelii făcute de predecesorii săi care, plecând de la observația corectă că "raționamentele matematicienilor procedează toate conform principiului contradicției (ceea ce e cerut de natura oricărei certitudini apodictice), au ajuns la convingerea că și principiile ar fi cunoscute pe baza principiului contradicției" (CRP, p. 59) iar
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
treisprezece problema a fost abordată de matematicianul arab Nasir Eddin al-Tusi. În Europa, problema paralelelor a fost redescoperită abia în secolul șaisprezece, dar cele mai importante rezultate apar abia la începutul secolului optsprezece odată cu opera lui Gerolamo Saccheri. Ca și predecesorii săi, acesta eșuează în încercarea sa de a demonstra postulatul, însă, spre deosebire de aceștia, el abordează cu totul altfel problema: nu încearcă să demonstreze postulatul plecând de la celelalte axiome și postulate, ci încearcă să arate că negarea lui duce la o
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sale privitoare la posibilitatea unei geometrii neeuclidiene. Am vorbit mai sus despre existența a trei etape în descoperirea și acceptarea geometriilor neeuclidiene. A doua astfel de etapă o reprezintă crearea primei geometrii neeuclidiene complete de către Lobacevski și Bolyai. Ca și predecesorii lor, aceștia au început prin a studia problema paralelelor 19, spre deosebire de predecesorii lor, ei au luat în considerare posibilitatea unei geometrii diferite de cea euclidiană. Primul a fost Nicolai Ivanovich Lobacevski care ține o prelegere la Universitatea din Kazan în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
existența a trei etape în descoperirea și acceptarea geometriilor neeuclidiene. A doua astfel de etapă o reprezintă crearea primei geometrii neeuclidiene complete de către Lobacevski și Bolyai. Ca și predecesorii lor, aceștia au început prin a studia problema paralelelor 19, spre deosebire de predecesorii lor, ei au luat în considerare posibilitatea unei geometrii diferite de cea euclidiană. Primul a fost Nicolai Ivanovich Lobacevski care ține o prelegere la Universitatea din Kazan în 1826 și apoi publică o lucrare în 1829, în care ia în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
în matematică și știință sunt aproape mereu ridicate pe munca multor oameni care au contribuit puțin câte puțin de-a lungul a sute de ani; în cele din urmă un om suficient de deștept pentru a distinge ideile valoroase ale predecesorilor săi din mulțimea de sugestii, cu o imaginație suficient de bună pentru a potrivi bucățile disparate într-o nouă explicație și suficient de îndrăzneț pentru a construi un plan; un astfel de om face pasul culminant și definitiv. În cazul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
argumentele al căror preambul l-a oferit, colorându-le, încă din narațiune, cu tenta de implacabilitate "istorică" ce conferă alegerilor sale caracterul măiestrit de care vorbește Hill. Într-adevăr, Nixon a "strecurat", deja, în narațiune, două declarații fundamentale: că alegerea predecesorilor săi de a interveni în războiul din Vietnam este una corectă; că singura "slăbiciune" a deciziilor guvernamentale prealabile constă în faptul că americanii s-au bazat, într-o prea mare măsură, pe propriile forțe. Acestor "date" ale trecutului, președintele le
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
292. Explicația "dubioasă"293 a președintelui în ce privește întrebarea istorică de mai sus servește, în viziunea lui Campbell, două funcții. În primul rând, zice criticul, răspunsul lui Nixon îi permite acestuia să facă referire la "valorile istorice"294 exprimate în deciziile predecesorilor săi: aceiași Eisenhower, Kennedy, Johnson și Wilson. Astfel, estimează Campbell, "strategia lui Nixon devine consecința logică a deciziilor și valorilor predecesorilor săi, în timp ce drumul lui Nixon devine drumul Americii"295. În al doilea rând, faptul că președintele își concentrează atenția
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
demonstrează Mark Warren (1999) interpretându-l pe Tocqueville la o bună guvernare. În primul rând, Tocqueville crede că asociațiile ar putea avea funcții reprezentative în relație cu statul, ceea ce denotă un interes mult mai mare cu privire la democratizarea statului decât manifestau predecesorii săi. În al doilea rând consideră Tocqueville asociațiile pot forma virtuți civice: ele cultivă practica acțiunii colective, îi scot pe indivizi din starea de izolare și le schimbă percepția asupra raportului dintre interesul individual și interesul public, pot crea un
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
demonstrează Mark Warren (1999) interpretându-l pe Tocqueville la o bună guvernare. În primul rând, Tocqueville crede că asociațiile ar putea avea funcții reprezentative în relație cu statul, ceea ce denotă un interes mult mai mare cu privire la democratizarea statului decât manifestau predecesorii săi. În al doilea rând consideră Tocqueville asociațiile pot forma virtuți civice: ele cultivă practica acțiunii colective, îi scot pe indivizi din starea de izolare și le schimbă percepția asupra raportului dintre interesul individual și interesul public, pot crea un
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sfera lor de influență, a fost, în primul rând, o necesitate, aproape un expedient, înainte de a defini o vocație propriu-zisă. Un astfel de reflex ni se transmite și nouă, celor din perioada actuală. Se poate deci vorbi, în cazul iluștrilor predecesori, aproape de un enciclopedism fără voie. Neexistând nimic anterior în spatele lor, decât un gol cultural imens, ei au fost puși în situația de a recupera, imediat, cât mai mult posibil și simultan în toate direcțiile. Obsesia esențială a fost și a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al ei însăși, (...) obținând astfel o stație navală în Mediterana”. Moartea neașteptată a lui Canning a împiedicat materializarea unei politici ale cărei baze fuseseră doar trasate. Lord Goderich și mai apoi Ducele de Wellington nu s-au ridicat la înălțimea predecesorului lor. în condițiile refuzului ferm al Porții de a accepta termenii Tratatului de la Londra, la 20 octombrie 1827 flota combinată anglo-francorusă a zdrobit flota turco-egipteană la Navarino. Deși în Downing Street venise Ducele de Wellington, promotorul unei politici mai conciliante
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ar putea asigura măcar neutralitatea, dacă o alianță era imposibilă, din partea Austriei și Prusiei. La 4/16 ianuarie el scria împăratului Franz Josef: „Fie rămânem puternici, noi trei, în fața pericolelor comune care ne amenință; fie această alianța veche, moștenire de la predecesorii noștri, care a asigurat bunăstarea Europei de 40 de ani încoace, va dispărea pentru totdeauna, pentru a face loc celei mai teribile dintre confuzii ?”. Deși acest demers a eșuat, în ciuda izolării în care se găsea Rusia, țarul a ordonat trupelor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pe Blutte să plece sau să fie rechemat. După cum se știe, la 7 noiembrie 1829, în urma morții generalului Jeltuhin, președinte al divanurilor românești a fost numit generalul Pavel Kisseleff. Născut în Moldova, acesta cunoștea mult mai bine realitățile Principatelor decât predecesorul lui, fiind motivat să acționeze și pentru îmbunătățirea stării lor generale. De altfel, în primul său discurs, Kisseleff sublinia: „ Voiesc să fiu și sunt într-adevăr cu totul altfel decât predecesorul meu, ale cărui obiceiuri nu mi-au plăcut niciodată
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Moldova, acesta cunoștea mult mai bine realitățile Principatelor decât predecesorul lui, fiind motivat să acționeze și pentru îmbunătățirea stării lor generale. De altfel, în primul său discurs, Kisseleff sublinia: „ Voiesc să fiu și sunt într-adevăr cu totul altfel decât predecesorul meu, ale cărui obiceiuri nu mi-au plăcut niciodată. Vă poftesc să schimbați tonul și să renunțați la arbitrar”. Noul reprezentant al Rusiei părea instalat pentru multă vreme, în condițiile în care, la 14 aprilie 1830, Rusia consimțea să reducă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
un consul britanic în Principate era numit direct de Foreign Office fără recomandarea ambasadorului britanic la Constantinopol. Acest fapt, plin de semnificații, îi conferea o jurisdicție specială, în acord cu statutul de autonomie a Principatelor. Merită de remarcat că, spre deosebire de predecesorul său, noul consul își adresa rapoartele direct ministrului de externe, Palmerston. Mai mult, o depeșă din 15 decembrie 1837 îl înainta în gradul de consul-general pentru a-i spori influența și prestigiul în fața domnitorului Țării Românești și pentru a-l
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lui Hutchinson. La 9 decembrie 1837, lui Colquhoun i se aducea la cunoștință că a fost aprobată propunerea sa ca Vincent Lloyd să fie numit viceconsul la Brăila. După cum se știe, problema înființării acestui consulat tensionase la maximum relațiile dintre predecesorul său, Blutte și administrația rusă, consulul englez trebuind să aștepte plecarea trupelor de ocupație pentru a obține acordul autorităților române pentru deschiderea acestei reprezentanțe diplomatice. Consulii englez și francez acționau de multe ori în comun, cum s-a intâmplat la
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cu privire la ceea ce trebuie să transmită lumii moderne despre înțelegerea miturilor: Cred că trebuie să pregătim o nouă generație care va fi poate capabilă să atace marile probleme. Misiunea noastră este de a atrage atenția asupra propriilor noastre greșeli și ale predecesorilor noștri. Trăim într-o teribilă criză a spiritualității. În timpul acestei crize, suntem obligați să arătăm anumite valori pe care noi singuri suntem capabili să le vedem și să le înțelegem (...) Astăzi, când milioane și milioane de oameni mor pentru că au
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]