2,965 matches
-
de dimineață) și un nume de concept (Planetă). Din punct de vedere lingvistic diferența poate părea nesemnificativă, dar ea este de fapt cu totul alta. Cuvântul "Venus" poate fi o parte a unui predicat, dar nu poate fi niciodată un predicat propriu-zis. Semnificația acestui cuvânt nu poate fi exemplificată printr-un concept, ci numai printr-un obiect 162. Atunci când folosim verbul "a fi" trebuie să facem deosebire între situații în care acest verb este folosit ca și copulă sau este folosit
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a fi" trebuie să facem deosebire între situații în care acest verb este folosit ca și copulă sau este folosit ca și o echivalență pentru două nume proprii. Un nume propriu poate fi privit doar ca făcând parte dintr-un predicat și este întotdeauna exemplificat printr-un concept. Distincția dintre conceptr de ordinul I și concepte de ordinul II poate fi reprezentată prin distincția între proprietăți și note ale unui concept. Proprietatea este un concept sub care cade un obiect (de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
concept de nivelul al doilea pot totuși să susțină că există o proprietate a existenței de nivelul I plecând de la care să poată fi explicat conceptul de nivelul al doilea. Chiar dacă suntem de acord că "există" trebuie analizat ca un predicat de nivelul al doilea, nu este foarte clar de ce nu putem să susținem că existența este o proprietate de nivelul I169. Frege a reușit o distincție clară între numele proprii logice și descripțiile definite: un nume propriu logic se referă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
doar pentru a introduce acest obiect în enunțul exprimat prin propoziția ce conține acel nume iar înțelesul numelui este obiectul pe care îl descrie. Descripțiile definite sunt în mod esențial informative: înțelesul lor este asigurat nu prin obiectele ce satisfac predicatul ci prin proprietățile semnificativ atribuite. Multe din numele proprii nu sunt nume proprii veritabile ci descripții definite 170. Frege a recunoscut că un nume propriu poate avea un sens și totuși să nu aibă nici o referință, iar o propoziție declarativă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fac să predice proprietăți: omnisciența și existența. Noua logică propusă de Frege înlătură gramatica din postura de ghid pentru analiza unor expuneri. Prin analiza introdusă de logica lui Frege existența nu este o proprietate. În analiza logică a lui Frege, predicatul "există" este o expresie naturală a limbajului pentru un cuantificator. A spune că un cal există nu înseamnă a predica existența unui cal particular ci mai degrabă a spune că "există un x în așa fel încât x este un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
primul președinte a Statelor Unite, iar acest concept îl denotă de fapt pe George Washington. În esență, propoziția este despre George Washington (care nu face parte din propoziție), și nu despre conceptul denotativ pe care îl conține. Expresiile formate dintr-un predicat și cuvinte precum "oricare", "câțiva", "toți", "fiecare", "un" sunt expresii denotative. Iar prezența unei astfel de expresii într-o propoziție arată de fapt că propoziția conține un concept denotativ. Atunci când folosim cuvinte de genul "toți"sau "fiecare", lucrurile sunt mai
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
oricare", "câțiva", "toți", "fiecare", "un" sunt expresii denotative. Iar prezența unei astfel de expresii într-o propoziție arată de fapt că propoziția conține un concept denotativ. Atunci când folosim cuvinte de genul "toți"sau "fiecare", lucrurile sunt mai complicate.Pentru fiecare predicat dat, unul din conceptele denotative denotă o combinație diferită de entități ce posedă acel predicat 184. Regăsim în filosofia lui Russell idei despre denotare și în lucrarea "Principiile matematicii". Teoria sa prezintă anumite "concepte denotative", care au următoarele proprietăți: dacă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o propoziție arată de fapt că propoziția conține un concept denotativ. Atunci când folosim cuvinte de genul "toți"sau "fiecare", lucrurile sunt mai complicate.Pentru fiecare predicat dat, unul din conceptele denotative denotă o combinație diferită de entități ce posedă acel predicat 184. Regăsim în filosofia lui Russell idei despre denotare și în lucrarea "Principiile matematicii". Teoria sa prezintă anumite "concepte denotative", care au următoarele proprietăți: dacă o propoziție conține un concept denotativ, atunci nu este vorba despre un concept, ci despre
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în timp ce primele nu. Atât în articolul amintit, cât și în literatura care urmează, descripțiile definite primesc o atenție mai însemnată. În cazul acestor descripții o propoziție care atribuie o anumită proprietate unui obiect complet descris este înțeleasă că spune despre predicatul din care descripția definită s-a format că acesta este unic satisfăcut și orice obiect care îl satisface are proprietatea în discuție 185. Apare o schimbare de perspectivă odată cu lucrarea "On Denoting" deoarece Russell nu mai acceptă expresii precum "regele
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sintagme denotative 191. Pentru a elimina dificultățile determinate de descripția hotărâtă "regele actual al Franței" trebuie analizată structura logică a unei propoziții în care această expresie intervine. Pentru a analiza propoziția "Regele actual al Franței este chel", în limbajul logicii predicatelor este nevoie să se țină seama de următoarele: 1) pentru ca expresia "regele actual al Franței este chel" să poată juca rolul de subiect sau expresie a argumentului trebuie să existe un obiect care să îi corespundă; 2) deoarece expresia amintită
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
obiect care să îi corespundă; 2) deoarece expresia amintită este o descripție definită, așa cum ne sugerează prezența articolul hotărât, obiectul denotat trebuie să fie unul singur; 3) trebuie să existe un obiect care să aibă caracteristica pe care o indică predicatul (aceea de "chel") și care să coincidă cu referința descripției hotărâte pentru ca propoziția să fie adevărată. Potrivit acestor condiții propoziția "Regele actual al Franței este chel" se descompune într-o conjuncție de trei propoziții de existență: a) regele actual al
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
mai mult decât un rege al Franței; c) nu există nimic care să fie atât regele Franței, cât și să nu fie chel192. Ținând cont de condițiile de mai sus, propoziția "regele actual al Franței estechel" este transcrisă în logica predicatelor, de către Ionel Narița, în felul următor: Aceasta se citește: există un lucru c, astfel încât, pentru orice x, x este regele actual al Franței numai dacă x este identic cu c și c este chel. Din moment ce nu există nici un obiect care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cum rezolvă Russell problema descripțiilor hotărâte care în aparență, datorită formei lor, denotă ceva. Dacă sunt luate izolat acestea nu pot fi eliminate, acest lucru se poate face incluzându-le în propoziții pe care urmează să le analizeze în logica predicatelor. Descripția este înlocuită cu o expresie cuantificată existențial, care la rândul ei poate fi eliminată. Problema care stătea în spatele dificultății descripțiilor este că aparentei asemănări gramaticale a unor expresii nu îi corespunde și o asemănare la nivelul structurii logice. Dificultatea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
subiect numit nu poate fi cu adevărat afirmat că există ci doar ca un subiect descris 198. Atât Frege cât și Russell l-au continuat și l-au completat pe Immanuel Kant în convingerea acestuia că existența nu este un predicat real, Frege considerând existența este de fapt un predicat de ordinul al doilea (care se referă la un concept), iar Russell a articulat pozițiile acestora considerând că existența trebuie privită ca o proprietate a funcțiilor propoziționale. J.J.C. Smart afirmă și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
există ci doar ca un subiect descris 198. Atât Frege cât și Russell l-au continuat și l-au completat pe Immanuel Kant în convingerea acestuia că existența nu este un predicat real, Frege considerând existența este de fapt un predicat de ordinul al doilea (care se referă la un concept), iar Russell a articulat pozițiile acestora considerând că existența trebuie privită ca o proprietate a funcțiilor propoziționale. J.J.C. Smart afirmă și el în continuarea lui Russell și Frege că existența
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu poate fi conceput" este exemplificat în vre-un fel și în vre-un loc din existență (și nu dacă existența trebuie sau nu predicată despre Dumnezeu). Argumentul ontologic pare că se bazează pe o gramatică greșită: se confundă un predicat gramatical cu un predicat real; existența ipotetică cu existența actuală. Dacă existența nu este un predicat real, așa cum susține Kant, atunci nu va fi destul pentru Anselm și Descartes să arate ce este nevoie pentru Dumnezeu să fie Dumnezeu sau
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este exemplificat în vre-un fel și în vre-un loc din existență (și nu dacă existența trebuie sau nu predicată despre Dumnezeu). Argumentul ontologic pare că se bazează pe o gramatică greșită: se confundă un predicat gramatical cu un predicat real; existența ipotetică cu existența actuală. Dacă existența nu este un predicat real, așa cum susține Kant, atunci nu va fi destul pentru Anselm și Descartes să arate ce este nevoie pentru Dumnezeu să fie Dumnezeu sau ce constituie o descripție
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existență (și nu dacă existența trebuie sau nu predicată despre Dumnezeu). Argumentul ontologic pare că se bazează pe o gramatică greșită: se confundă un predicat gramatical cu un predicat real; existența ipotetică cu existența actuală. Dacă existența nu este un predicat real, așa cum susține Kant, atunci nu va fi destul pentru Anselm și Descartes să arate ce este nevoie pentru Dumnezeu să fie Dumnezeu sau ce constituie o descripție corectă a atributelor sale201. În ceea ce privește existența, Frege și Russell, inspirați de Kant
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
destul pentru Anselm și Descartes să arate ce este nevoie pentru Dumnezeu să fie Dumnezeu sau ce constituie o descripție corectă a atributelor sale201. În ceea ce privește existența, Frege și Russell, inspirați de Kant, au susținut că "x există" nu este un predicat real. Punctul de vedere a lui Frege a fost că existența nu este un predicat de nivelul întâi, unul care exprimă proprietatea obiectelor, ci un predicat de nivelul al doilea, unul care explică o proprietate a unui concept. Poziția sa
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sau ce constituie o descripție corectă a atributelor sale201. În ceea ce privește existența, Frege și Russell, inspirați de Kant, au susținut că "x există" nu este un predicat real. Punctul de vedere a lui Frege a fost că existența nu este un predicat de nivelul întâi, unul care exprimă proprietatea obiectelor, ci un predicat de nivelul al doilea, unul care explică o proprietate a unui concept. Poziția sa a încercat să arate că o propoziție de genul "Fs există" trebuie înțeleasă ca exprimând
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Frege și Russell, inspirați de Kant, au susținut că "x există" nu este un predicat real. Punctul de vedere a lui Frege a fost că existența nu este un predicat de nivelul întâi, unul care exprimă proprietatea obiectelor, ci un predicat de nivelul al doilea, unul care explică o proprietate a unui concept. Poziția sa a încercat să arate că o propoziție de genul "Fs există" trebuie înțeleasă ca exprimând ceva despre conceptul F și anume că are cel puțin o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Frege și Russell despre existență: (1) a spune că "Fs există" înseamnă a spune că "acolo sunt Fs" și a nega că "Fs există" înseamnă a spune că acolo "nu este nici un Fs"; (2) • "x există" nu este un predicat de treapta întâi; • existența nu este o proprietate a obiectelor ci a proprietăților; • existența este exprimată complet prin înțelesul cuantificatorului "acolo este"202. Cu toate acestea trebuie recunoscut că tratarea problemei existenței și implicit a argumentului ontologic din perspectiva logicii
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Russell, care își pune întrebarea ce se înțelege prin existență. Pentru el un subiect numit nu poate fi niciodată considerat a exista în mod semnificativ, ci doar un subiect descris, iar existența acestora nu este în mod sigur un predicat. În acest punct Russell este întrebat (pornind de la un exemplu care poate fi considerat greșit gramatical T. S. Eliot există ar fi trebuit să se spună mai degrabă cel care a scris "Crima din Catedrală" există) dacă o propoziție precum
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existentă, atunci acea ființă există. În concluzie: (4) Dumnezeu există"219. Leibniz a arătat că ideea de Dumnezeu este posibilă. Argumentul ontologic arată că dacă existența este o perfecțiune, atunci Dumnezeu există. Acest lucru depinde de socotirea existenței ca un predicat, iar Leibniz face acest lucru, deși admite unele diferențe între existență și alte predicate. În orice propoziție predicatul rămâne în afara subiectului (cu excepția existenței), iar în cazul existenței, aceasta este inclusă în subiect doar când subiectul este Dumnezeu. Russell consideră că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că ideea de Dumnezeu este posibilă. Argumentul ontologic arată că dacă existența este o perfecțiune, atunci Dumnezeu există. Acest lucru depinde de socotirea existenței ca un predicat, iar Leibniz face acest lucru, deși admite unele diferențe între existență și alte predicate. În orice propoziție predicatul rămâne în afara subiectului (cu excepția existenței), iar în cazul existenței, aceasta este inclusă în subiect doar când subiectul este Dumnezeu. Russell consideră că Leibniz ar fi trebuit să susțină că existența nu este deloc un predicat atât timp cât
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]