8,496 matches
-
deja și sarcină. Folosită atât ca metodă cât și ca procedeu, problematizarea are valențe formative ce pot fi valorificate în activitățile matematice la toate nivelele de vârstă, dar eficiența și frecvența momentelor de problematizare sporește simțitor la grupa mare și pregătitoare și apoi la ciclul primar. 3.6.4. Exercițiul Este o metodă bazată pe acțiuni motrice și intelectuale, efectuate de copii în mod conștient și repetat, în scopul formării de priceperi și deprinderi, al automatizării și interiorizării unor modalități de
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
număr de elemente și a construi clasa de echivalență. În însușirea numerației, algoritmizarea conduce la conștientizarea succesiunii etapelor de parcurs și are rol important în conceptualizarea numărului. La început, aceste etape se învață prin exerciții imitative, pentru ca apoi, la grupa pregătitoare și la clasa I, se ajunge la exerciții individuale dirijate prin care se fixează atât tehnica de lucru, cât și succesiunea etapelor de formare a numărului natural. În procesul de formare a capacității de operare cu numere, algoritmizarea are o
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
studii politologice și istoriografice ample și riguroase, ideea europeană are nevoie, în primul rând, la noi, în această fază, de afirmare și difuzare, de clarificare și consolidare, de solidarizare și aprofundare în cât mai multe conștiințe românești receptive. Această etapă pregătitoare, introductivă, este strict indispensabilă. Se impune deocamdată eliminarea, măcar în parte, a unui gol evident în publicistica noastră: discutarea metodică a ideii europene în tripla sa dimensiune: cultural literară, ideologică și politică, așa cum se reflectă ea în cultura și realitățile
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
respective notelor muzicale din cântec, se folosesc gesturi fononimice sau se indică silabele muzicale corespunzătoare, fiecare fragment muzical în parte, până la terminarea cântecului. - se solfegiază cântecul, în scopul asocierii intonației dintre sunete și, respectiv, notele muzicale corespunzătoare.exerciții de intonație pregătitoare pe „portativul mut”, sau pe scăriță. - exerciții de dictare melodică și improvizație melodică orale. - interpretarea cu ajutorul instrumentului a unor cântece, însușite prin solfegiu. 2. Structura de predare a unei măsuri de 2/4 Partea I - repetarea unor recitative, în mers
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
mari schimbări de la începutul lecțiilor. Pe măsură ce elevul va învăța s-și conducă mâinile, el își va însuși instrumentul. Greutatea perioadei de însușire a deprinderilor de ținută constă în aceea că elevul încă nu știe să-și fixeze senzațiile. Sarcina exercițiilor pregătitoare este aceea de a-1 învăța să deosebească ușurința, libertatea, de crispare, încordare, de a-1 învăța să simtă diferitele stări ale mâinilor sale. Complexul de exerciții pregătitoare trebuie să aibă conținutul apropiat, legat de viitoarele mișcări de cântat. Elevii
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
aceea că elevul încă nu știe să-și fixeze senzațiile. Sarcina exercițiilor pregătitoare este aceea de a-1 învăța să deosebească ușurința, libertatea, de crispare, încordare, de a-1 învăța să simtă diferitele stări ale mâinilor sale. Complexul de exerciții pregătitoare trebuie să aibă conținutul apropiat, legat de viitoarele mișcări de cântat. Elevii trebuie să știe precis pentru ce anume pregătește fiecare exercițiu. La executarea exercițiilor trebuie să se țină seama de temperamentul elevului. Pentru copiii cu tonus muscular activ cel
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
ale ambelor brațe. Majoritatea manualelor de vioară tratează în fugă acest important capitol. Ceea ce trebuie să preocupe pedagogul de astăzi este imposibilitatea de a cânta bine la vioară, fără o ținută corectă. Vom pune deci elevul să adopte ținuta corporală pregătitoare descrisă mai sus și așezăm vioara. Întoarcem apoi capul elevului numai atât cât este strict necesar pentru așezarea maxilarului în bărbie. Trebuie să fim atenți ca umărul stâng să nu fie ridicat și ca maxilarul să intre în contact fără
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
de mai multe ori. Odată arcușul așezat pe coarde, elevul va ridica din timp în timp degetul arătător și-l va coborî din nou ușor pe baghetă. Pe această cale se poate controla și evita apăsarea. Paralel cu toate exercițiile pregătitoare vom face și primii pași în teoria muzicii. Vom învăța elevul ce este portativul, cum se scrie, ce sunt reprezentările grafice ale sunetelor (notele muzicale), locul lor pe portativ, locul sunetelor ce reprezintă coardele viorii. Vom preda deasemenea noțiuni de
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
s-a vorbit și mai sus). Folosind această dispunere a degetelor suntem feriți de mișcări forțate ale lor și îndeosebi de deschiderea forțată a degetului 2 de 3. Deși semitonul între degetul 1 și 2 a fost anticipat în exercițiile pregătitoare cu aruncarea degetelor perechi, acolo, pe coardă erau doar cele două degete. Acum ar trebui să menținem toate degetele pe coardă și distanțarea lui 2 de 3 ar fi forțată. 2. degetele 3 și 4 sunt la început mai slabe
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
României. Rezultatul acestei activități a fost pozitiv, în sensul opririi, din păcate temporare, a revizionismului. La fel de remarcabilă este și activitatea diplomatică a României în ceea ce privește conferința dezarmării. Capitolul IV evidențiază succint evoluția ideii de dezarmare până la conferință, detaliind apoi activitatea comisiei pregătitoare, organizarea conferinței, rezultatele și consecințele conferinței. De asemenea, se subliniază din nou poziția României și a Micii Înțelegeri față de problemele conferinței, ca și rolul lui Nicoale Titulescu. Ultimul capitol este extrem de folositor pentru profesorul de istorie, pentru activitatea sa la
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
teritoriului său național, ci apără concomitent Pactul Societății Națiunilor, principiile de conduită internațională pe care fascismul și nazismul voiau să le distrugă. În capitolul III ne vom ocupa de problema organizării Conferinței dezarmării în cadrul Societății Națiunilor (primele inițiative), activitatea comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării, organizarea Conferinței dezarmării, poziția României și a Micii Înțelegeri față de dezarmare, rolul pe care l-a avut Nicole Titulescu în susținerea poziției României la Conferința dezarmării, introducerea noțiunii de definirea agresorului, realizarea convențiilor privind definirea agresorului, contribuția
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
alte obligații decât cele stipulate în Pact, să aibă facultatea de a limita obligațiunile lor suplimentare de asistență la ceea ce vor considera, în deplina lor suveranitate, just și posibil în momentul agresiunii”. În anul 1926 și-a început activitatea Comisia pregătitoare a conferinței dezarmării care era deschisă participării tuturor statelor membre și nemembre ale Societății Națiunilor. Ca urmare, la lucrările acestui organism au luat parte de la început Statele Unite ale Americii, iar din 1927 Uniunea Sovietică. În total, 26 țări au fost
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
care era deschisă participării tuturor statelor membre și nemembre ale Societății Națiunilor. Ca urmare, la lucrările acestui organism au luat parte de la început Statele Unite ale Americii, iar din 1927 Uniunea Sovietică. În total, 26 țări au fost reprezentate în Comisia pregătitoare a conferinței dezarmării, printre care și România. În cadrul celor șase sesiuni ale acestui for au fost reafirmate, în linii generale, tezele și concepțiile asupra dezarmării formulate în anii precedenți. În februarie 1928, reprezentanții sovietici au venit cu o nouă propunere
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
România a semnat cu U.R.S.S., Estonia, Letonia și Polonia la 9 februarie 1929, Protocolul de la Moscova. S-a sperat ca încheierea pactului Briand-Kellogg de abolire a războiului, ca instrument de politică națională, va influența pozitiv cursul dezbaterilor din cadrul comisiei pregătitoare, chiar dacă rezultatele concrete întârziau să se arate. Interesată vital în realizarea dezarmării reale, pusă sub control internațional și consolidarea securității, România a desfășurat o activitate susținută în cadrul Comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării, făcând numeroase propuneri constructive. Astfel, la 20 noiembrie
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
instrument de politică națională, va influența pozitiv cursul dezbaterilor din cadrul comisiei pregătitoare, chiar dacă rezultatele concrete întârziau să se arate. Interesată vital în realizarea dezarmării reale, pusă sub control internațional și consolidarea securității, România a desfășurat o activitate susținută în cadrul Comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării, făcând numeroase propuneri constructive. Astfel, la 20 noiembrie 1926 printr-o scrisoare adresată președintelui Societății Națiunilor, guvernul român a propus elaborarea unei convenții internaționale pentru universalizarea reprimării terorismului. În același sens, juristul român V.V. Pella, a propus
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
V.V. Pella, a propus la Congresul Asociației internaționale de drept penal ținut la Bruxelles în 1926, crearea Biroului internațional permanent pentru unificarea Codului penal și cooperarea statelor în vederea prevenirii și reprimării terorismului. În cadrul celei de-a patra sesiuni a Comisiei pregătitoare ( noiembrie decembrie 1927), delegația sovietică, prin Maxim Litvinov, a propus o rezoluție care avea ca idee centrală “abolirea completă a tuturor forțelor armate terestre, navale și aeriene, distrugerea tuturor armamentelor, munițiilor și a tuturor mijloacelor de război, încetarea recrutărilor pentru
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
mijloc politic de primă importanță pentru stavilirea agresiunii”. România le-a susținut permanent cu deosebită vigoare, incluzând ideile și principiile lor în toate documentele internaționale ce a semnat sau negociat. “Încheindu-și lucrările, eșalonate pe parcursul a mai mulți ani, Comisia pregătitoare a Conferinței dezarmării, a adoptat la 8 decembrie 1930, un proiect de convenție în vederea reducerii armamentelor”. Proiectul având la baza menținerea prevederilor militare ale tratatelor de pace, preconiza limitarea efectivelor militare terestre, navale și aeriene din timp de pace, limitarea
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
atare, el a fost respins de delegația germană. Țările limitrofe U.R.S.S., inclusiv România, au declarat că nu vor semna Convenția decât dacă ea va fi semnată și de U.R.S.S. În ședința finală din 9 decembrie 1930 a Comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării, România și-a precizat poziția față de problema dezarmării, prin reprezentantul său C. Antoniade, “relevând că pentru guvernul român dependența dintre doi factori - securitate și dezarmare - constituie o bază a politicii sale internaționale și că atunci când se va
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
de securitate”. De asemenea, delegatul român preciza că la Conferința dezarmării, delegația română va consimți la orice limitare compatibilă cu securitatea sa. În raportul întocmit la 23 decembrie 1930 de generalul Toma Dumitrescu, șeful delegației militare române la lucrările Comisiei pregătitoare se arăta că “securitatea internațională devine tot mai precară și în consecință avem datoria și dreptul ca să formulăm propunerile noastre de limitare a armamentelor pe baza securității existente în momentul Conferinței”. Documentul făcea referire la toate capitolele proiectului de Convenție
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
acest scop cu articolul 8 (care menționează ideea acțiunii comune), o eficacitate desăvârșită prin organizarea unui pact de asistență mutuală, după modelul Protocolului de la Geneva din 1924 ... Ținând seama de interesele noastre, și ca urmare a poziției expuse în fața comisiei pregătitoare, vom susține următoarele principii : - În privința armamentelor noastre aeriene, obținerea unui plafon cât mai ridicat... - În discuțiile despre tonajul naval ce va fi atribuit României, deținerea unui potențial care să constituie o apărare eficace a litoralului nostru maritim și a căilor
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
face afiramția că între efortul sportivului, ce pleacă de la normal spre performanță și cel al deficientului, ce pleacă de sub normal spre limita normală, nu este nici o diferență. În ambele cazuri, organismul trebuie angajat treptat în efort, să parcurgă o “perioadă pregătitoare”. În continuare, cu organismul pregătit pentru efort, se va desfășura “perioada fundamentală”, în care organismul își poate etala nivelul său maxim de pregătire, de care dispune la acel moment. După acest moment de realizare a obiectivelor propuse, urmează “perioada de
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
în care organismul își poate etala nivelul său maxim de pregătire, de care dispune la acel moment. După acest moment de realizare a obiectivelor propuse, urmează “perioada de încheiere”, în care solicitarea fizică scade treptat spre normal. Aceste trei perioade - pregătitoare, fundamentală și de încheiere - sunt considerate comune atât gimnasticii medicale, cât și lecției de educație fizică și antrenamentului sportiv. În toate aceste trei situații le mai este comună și componenta psiho-pedagogică, ce aduce, în cazul nostru, legătura indisolubilă ce trebuie
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
cunoaște ceea ce noi am observat, am dat următorul chestionar: a. Ce este o minciună? b. Spune o minciună! c. Cui spui tu de obicei minciuni? d. Cine te oprește să nu spui minciuni? Testul a fost dat elevilor de clasa pregătitoare și pentru a obține răspunsuri cât mai sincere, am păstrat anonimatul răspunsurilor. Concluzii: 80% dintre elevi definesc minciuna drept greșeală, un lucru rău, o faptă urâtă, iar restul de 20% ca o creație, o fantazie sau o portiță de a
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
care mentalul propulsează în obiectul de artă propria interpretare. A doua, imaginea originară ce exprimă ideea primă a artistului. A treia, imaginea transcendentală ce funcționează ca suport existențial atât pentru imaginea intuițională, cât și pentru imaginea originară. Imaginea transcendentală este pregătitoare pentru toate imaginile ulterioare, servind ca existență pre-ontologică lor. Totodată, imaginea transcendentală devine și temeiul ontologic al existenței imaginii spontane, adesea întâlnită în pictura abstractă. Conținutul operei de artă poate fi interpretat ca o înșiruire de imagini simbolice care duc
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
împărțite in două părți a cate 10 minute, cu pauza de 1 minut. Terenul se schimba in repriza mare. Indicați metodice - Exercițiile folosite vor avea intervale de odihna (revenire active) lungi; - Principalul mijloc de pregătire îl va constitui folosirea jocurilor pregătitoare si a jocului bilateral cu reguli reduse; - Exercițiile pentru învățarea elementelor tehnice vor urmări însușirea corecta a momentelor esențiale in efectuarea mișcărilor fără a pierde vremea cu detalii; - Exercițiile tactice trebuie sa aibă un caracter concret datorita lipsei de discernământ
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]