5,009 matches
-
Russo). Tradiția literară l-a atras de altfel nu doar accidental: a colaborat, cu fragmente din Pseudo-cynegetikos, la transpunerea în limba germană a unui volum de scrieri alese ale lui A.I. Odobescu (Ausgewählte Schriften, 1960) și a contribuit la demersul prestigios de a asigura operei lui Mihai Eminescu traducerile cele mai adecvate, fiind prezent, în numeroase ediții, cu versiuni care îi confirmă reputația de interpret ingenios; el realizează și o premieră, cu poemul Mitologicale, netranspus în germană până în 1975. Surprind la
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
sprijinul lui Titu Maiorescu este trimis la Paris în 1875, ca bursier al statului. Bacalaureat în același an, se înscrie la École des Hautes Études. Este remarcat de profesorii săi, publică, începând din 1877, câteva articole de lingvistică romanică în prestigioasa revistă „Romania” și e admis ca membru al Societății Franceze de Lingvistică. Se întoarce la Iași în 1878, reluându-și catedra de la Liceul Național. Bun prieten cu Eminescu și Creangă, continuă să colaboreze la „Convorbiri literare”, unde, de altfel, în
LAMBRIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287740_a_289069]
-
sensurile determinării și nici cele ale consacrării. Un fapt este însă cert: poziția pe piața muncii și veniturile personale sunt direct proporționale cu nivelul de școlaritate. De aceea, obținerea unei diplome cât mai înalte de la o instituție școlară cât mai prestigioasă a devenit o opțiune personală tot mai generalizată. Educația pentru toți, obligatorie pentru o durată cât mai lungă și mai generalizată la niveluri tot mai înalte, a devenit o problemă a fiecărei națiuni. Acesteia i se adaugă învățământul superior universal
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că aproape orice universitate, mai ales din spațiul Americii, dar și din Europa mai tinerelor națiuni, voia să imite în acea epocă a secolelor al XVIII-lea sau al XIX-lea sau de început de secol XX modelul atât de prestigios al unei universități deja clasicizate în varianta oxfordiană, cambridgiană sau „à la Sorbonne”. Universitatea modernă a secolului al XIX-lea avea un model de referință ce trebuia imitat cât mai fidel, inclusiv în arhitectura clădirilor, și eventual chiar îmbogățit, ceea ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
perceput de lumea academică tradițională drept un rău necesar, ce într-adevăr ar aparține exclusiv lumii afacerilor, pentru ca acum să fie proclamat ca virtute aleasă a lumii academice, în care numai cei aleși excelează. Burton Clark, unul dintre cei mai prestigioși analiști ai învățământului superior contemporan, a publicat în 1998 un eseu în care susținea fără dubiu că „universitatea antreprenorială” este singura care se poate adapta la cerințele actuale și viitoare ale „societății cunoașterii”. În 2004, a publicat un nou eseu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Dezechilibrul dintre instruire și cercetare nu se dovedește deloc o opțiune atractivă, iar universitățile noastre se confruntă cu o nevoie acută de schimbare a ethosului academic și a profilului lor instituțional. Să considerăm și un exemplu din străinătate. Cele mai prestigioase universități din SUA sau Marea Britanie fixează praguri foarte exigente de recrutare a studenților. În ciuda unei competiții puternice între candidații la studenție, care au cu toții performanțe excepționale, aceste universități nu recrutează mai mulți, ci același număr constant de studenți. Astfel, pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în vederea păstrării și mai ales a potențării avantajului competitiv. Pentru asta este nevoie de investiții importante, iar firmele au optat inițial pentru contractarea serviciilor de dezvoltare profesională a personalului cu firme private specializate și mai ales cu universități, ca organizații prestigioase, care dispun deja de expertiză, cunoaștere și tehnologii adecvate. Totuși, s-a dovedit adesea că între cheltuielile făcute și beneficiile obținute exista un decalaj mare, mai ales când erau avute în vedere interesele tehnologice, cognitive și de marcă ale firmei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
erau avute în vedere interesele tehnologice, cognitive și de marcă ale firmei investitoare. Pentru a contracara un astfel de dezavantaj, pentru a evita externalizarea atât de costisitoare a serviciilor de dezvoltare profesională a personalului și pentru a prelua simbolismul tradițional prestigios al universității, unele firme mari (e.g. Toyota, Motorola, Microsoft, McDonald’s) și-au creat propriile universități. În felul acesta, au apărut universitățile corporatiste. Ele nu emit pretenții de a fi acreditate și incluse într-un sistem național, pentru că oricum aparțin
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Preuțescu, Petre Andrei, Sorin Pavel, Em. Diaconescu, V. Harea, Mircea Mancaș, Traian Gheorghiu, Radu I. Luca, I. Hudiță, Traian Ionașcu), psihologie, estetică, pedagogie (Mihai Ralea, Șt. Bârsănescu, Octav Botez, C.I. Radu, Sterie Diamandi, S. Grigorovici). Colaboratorii străini sunt profesori la prestigioase universități europene: Othmar Spann (Viena), H.L. Stoltenbeg (Giessen), Werner Sombart și Goetz Briefs (Berlin). M.V.
MINERVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288158_a_289487]
-
Bellu, lângă tatăl său. Impresionantă forță morală, caracter ferm, uneori rigid, inteligență profundă, posedând întinse, sistematice și temeinice cunoștințe îmbogățite mereu prin lecturi, M., însemnat om politic și orator de renume, s-a impus totodată ca unul dintre cei mai prestigioși oameni de cultură români din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Întreaga sa activitate a răspuns cerințelor epocii, fiind determinată de dezvoltarea societății românești, la al cărei progres a contribuit în mod substanțial. A fost înzestrat cu aptitudini
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
evitat publicistica, în eseuri sau foiletoane? Nu este destul să-i menționăm aici doar pe „greii” de felul lui Nicolae Iorga (1871-1940) sau Mircea Eliade (1907-1986) - ultimul convertit la „elitism”, dar nici atunci definitiv, abia după război. Lista cu nume prestigioase afirmate în dezbaterea publicistică n-ar putea fi discutată aici - deși include nume atât de diferite, de la literați interbelici, precum Tudor Arghezi (1880-1967), la universitari contemporani, precum Dan Hăulică (n. 1932), Marian Papahagi (1948-1999), Gabriel Liiceanu (n. 1942), Andrei Pleșu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
că pentru reabilitarea tradiției antice a „disputațiilor” publice am avea nevoie de o redefinire a categoriilor moderne de „public” și „privat”. Rândurile de mai jos fac parte dintr-un schimb de impresii cu un prieten român, fost profesor la o prestigioasă universitate franceză, actualmente reîntors în țară. Epistolarul nostru electronic discuta „peste mânecă” (adică între Paris și Londra) locul și sensul mărturisirii creștine la începutul de veac XXI. Scrisoarea de față - ușor remaniată - este un răspuns dat unei cordiale provocări, chestionând
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
multiple aplicații în diferite probleme decizionale concrete, frecvent întâlnite în economie, ecologie, finanțe, asigurări, management, științe sociale și politice sau în alte domenii cunoscute multidisciplinare sau transdisciplinare. Unele dintre rezultatele care alcătuiesc această lucrare au fost publicate în diferite reviste prestigioase sau au fost comunicate cu ocazia unor conferințe sau simpozioane științifice, dar cele mai multe dintre ele sunt cunoscute acum și aici pentru prima dată. Privită în ansamblu, lucrarea reprezintă o sinteză de puncte de vedere și rezultate proprii dintr-un domeniu
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
emisiunile inteligente au fost de cele mai multe ori anulate, scurtate, rărite ori mutate la ore de minimă audiență. Situația nu a fost mult îmbunătățită de apariția posturilor specializate în informații și dezvăluiri. Tot radiourile - românești sau filiale ale unor organizații internaționale prestigioase - par să realizeze în ultimii ani programele cele mai serioase. Peisajul mediilor electronice rămâne alarmant de sărac în dezbateri inteligente, făcând excepțiile cu atât mai prețioase. S-ar părea că motorul principal al dezbaterilor noastre publice a rămas scandalul, iar
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
aritmetică merită lămurită întru câtva, fie și foarte succint. 1. Autorultc "1. Autorul" John Gray este profesor de istorie intelectuală și gândire politică a modernității târzii la London School of Economics and Political Science (LSE), instituția anglo-saxonă cu cea mai prestigioasă tradiție în domeniul teoriei economice și sociale, întemeiată în 1895 de socialiștii fabieni, punct obligatoriu de trecere pentru elita savanților, oamenilor de afaceri și politicienilor din Regatul Unit, din lumea anglofonă în genere. Gray a studiat la Oxford (Exeter College
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fost întru câtva lansată de publicistul și scriitorul Leon Wieseltier, care acum o regretă; Wieseltier, cunoscut la noi în urma publicării în 22 a recentei sale polemici cu Adam Michnik privind responsabilitatea poporului polonez pentru Holocaust, este redactorul de literatură al prestigioasei The New Republic și autorul unei mișcătoare cărți despre Holocaust, Kaddish, o meditație asupra morții tragice a tatălui său, reputatul istoric și teoretician al istoriei de la University of Chicago Peter Novick a dat notorietate sintagmei prin cartea sa despre atitudinile
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
multă libertate de a-și urmări ambițiile de cercetător) la actuala sa instituție, The George Washington University, unde a ajuns la apogeul unei cariere îndelungate, după consacrarea obținută în douăzeci de ani de activitate la Columbia University (1958-1978), într-un prestigios departament de sociologie pe care l-a și condus, precum și după treceri mai scurte pe la influenta Brookings Institution (1978-1979), unul dintre marile think tanks ale lumii (de fapt, o rețea de instituții specializate în monitorizarea politicilor publice și diseminarea informației
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Homi Bhabha e cazul cel mai interesant, prin toate ramificațiile sale, pe care nu le pot însă explora aici); singularitatea instituției e dată de coexistența - nu întotdeauna pașnică, din moment ce divergențele de opinie au și mize mari (ce cărți să publice prestigioasa editură, ce noi angajări și titularizări să se facă etc.) - mai multor orientări academice, intelectuale, ideologice, politice. Îndeobște, marile universități sunt saturate la nivelul discursului public de corectitudine politică, în vreme ce liberalii autentici, de stânga sau de dreapta (nu pseudoliberalii de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rețea globală, organiza conferințe, expoziții de artă abstractă (pentru a contracara arta „cu tendință” din Occident, influențată de realismul socialist), concerte și festivaluri de muzică modernă (s-a vorbit chiar de un „război al festivalurilor”), publica o serie de reviste prestigioase, de la Der Monat, deja amintită, la Tempo presente, Preuves, Science and Freedom (Marea Britanie), Quadrant (Australia), Quest (India) și altele; cea mai influentă publicație a fost probabil Encounter, scoasă la Londra de Spender și Kristol. S-a aflat cu timpul că
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Public Spaces (Free Press, 1987), volum colectiv pe care l-a coordonat împreună cu Nathan Glazer; G.B. Vico: The Making of an Anti-Modern (Harvard University Press, Harvard, 1993; paperback în 1994), monografie bazată pe lucrarea sa de doctorat pentru care primise prestigiosul Leo Strauss Award acordat de American Political Studies Association celei mai bune disertații (dintre compatrioții noștri, Aurelian Crăiuțu, actualmente profesor la Indiana University, a primit aceeași distincție, pentru teza sa de la Princeton despre doctrinarii francezi; semnalez amănuntul din admirație pentru
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
că În iunie 1948, printr-un decret prezidențial 2, Academia Română devine Academia Republicii Populare Române; câteva luni mai târziu, În august, tot prin decret prezidențial 3 sunt numiți membrii titulari activi, membrii titulari onorifici și membrii de onoare. Cea mai prestigioasă instituție științifică a țării avea șase secțiuni. Membrii titulari activi ai „Secțiunii de Știința Limbii, Literatură și Arte” erau: G.Călinescu, Gaal Gabor, Iorgu Iordan, Emil Petrovici, Al.Rosetti, Mihail Sadoveanu și Al. Toma; membrii titulari onorifici erau, la acel
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lux, prosperi, petrecându-și concedii la Sinaia, Își lansează cărți, Își editează cronicile, ori studiile de indianistică, ne căinează că suntem săraci și necăjiți și, profitând de neștiința tinerilor și de oportunismul celor care știu, dau interviuri prin gazete, altfel prestigioase, nesuflând o vorbă despre contribuția lor majoră la instalarea și proliferarea dogmei. Un lucru e cert: după august 1944, vreme de un deceniu și mai bine, cultura noastră s-a tot golit; personalități interbelice de prestigiu: filosofi, sociologi, lingviști, scriitori
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care fac parte acești copii tensiunea apare mai rar decât în altele. Copiii (băieți sau fete) care apar „seducători” în ochii tovarășilor lor nu au avut timp să conștientizeze mecanismele subtile ale cuceririi. Nu sunt copii-minune care au absolvit universități prestigioase; ușor de reperat, și în orice caz reperați de tovarășii lor de joacă, adesea nu au decât vreo 31 de luni! Să vedem cum sunt elaborate strategiile de seducție la acești copii, punând în paralel atitudinea lor cu a celor
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
trecutului va veni în întâmpinarea acestei cerințe, el va face ca „sistemele de filosofie să apară așa cum năzuiesc ele: ca expresii ale istoriei, valabile dincolo de istorie”. (Op. cit., p. 15.) 57. Cu referire la încercarea întreprinsă de unul dintre cei mai prestigioși cercetători kantieni de a arăta că admiterea existenței lucrului în sine nu este incompatibilă cu ideile centrale ale sistemului elaborat în CRP, Noica notează: „Nu ne putem ascunde însă impresia - deși timidă, dată fiind autoritatea lui Adickes - că ne aflăm
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
aplicabilitate practică în domeniul medicinei clinice, sănătății publice și antropologiei. Dintre factorii determinanți pentru starea de sănătate, stilul de viață joacă un rol important. Factorii decisivi în determinarea stării de sănătate continuă să ne intrige; rezultatele publicate ale unor cercetători prestigioși susțin că 90% dintre bolile cardiovasculare (McGrinnis, Foege, 1993) și 80% dintre cancere (Winder, Glori, 1977) sunt evitabile. Alan Dever (Enăchescu, Marcu, 1998) oferă un model epidemiologic al determinanților stării de sănătate, iar Marc Lalonde detaliază factorii determinanți ai stării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]