180,565 matches
-
și obraz, chiar dacă un pic ridat. * Plecat la Tele 7 abc pentru a da o nouă față acestui post de televiziune, Florin Călinescu a ratat Revelionul. Dacă la acest post de televiziune, în afară de prezența lui Călinescu, nu se va produce și o prezență a banilor, sînt toate șansele ca Tele 7 să-și continue agonia. Nu vrem să fim răi cu prezicătoarea Urania, una dintre vedetele de pe urmă ale acestui post, dar dacă n-a fost ea în stare să-și ghicească propria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
Rodica Zafiu Latura ludică, manieristă sau experimentală a literaturii române a produs, printre altele, cîteva interesante exemple de limbi imaginare; în același timp, istoria culturală a contactelor lingvistice multiple a favorizat plurilingvismul literar, prezența în texte a unui amestec (tot ludic, manierist sau experimental) al mai multor limbi, adesea în variante macaronice. Pentru lingviști, aceste "curiozități literare" reprezintă un domeniu de interes firesc: prin materialul lor, construit în așa fel încît să devină cît
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
universitari. Au fost invitați ziariști de la cele mai importante cotidiene și săptămânale (care au făcut loc în general cu greu unei știri despre acest eveniment, pentru că învățământul nu reprezintă o prioritate publică). La sfârșitul discuțiilor, participanții au fost onorați de prezența Ministrului Educației și Cercetării, d-na Ecaterina Andronescu. Datele concrete obținute în urma analizării stării învățământului românesc de azi nu se conturează optimist. Cei aproximativ 3% din PIB alocați la noi învățământului reprezintă cam jumătate din media europeană de 6%. Efectivele
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
Pavel Șușară O dată dobîndită o anume libertate a prezenței și a manifestării publice, fie ea și minimală, artistul își redobîndește, aproape spontan, și dreptul legitim la o anumită geografie interioară. Cazurile cele mai spectaculoase sînt tocmai acelea în care debutul artistic are loc într-un climat nonconformist, ateu și
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
mutațiile care au loc în conștiința și în mentalitatea artiștilor tineri indică limpede faptul că romantismul și jocul cu idealitatea s-au erodat, că autonomia esteticului a devenit insuficientă și că în orizontul mare al creației spiritul profetic al unei prezențe cvasisacerdotale este pe cale de a fi înlocuit cu proiectul higienic al unui agent sanitar. Dacă expresia nu este acum una sumară, precară și poveristă, ca un comentariu implicit pe marginea unui pustiu în expansiune, atunci ea este în mod sigur
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
a sosit timpul de-a face din România o țară europeană une fois pour tout ș13ț. La fel s-a întâmplat cu Spania după 1975 și într-un anumit sens acesta a fost beneficiul tras de Grecia din norocoasa ei prezență în EEC/EC/EU ș14ț. Așadar, România nu e nici pe departe unică - de ce-or fi românii atât de nombril-iști ș15ț încât să le scape acest aspect comparatist al situației lor? D.R.P.: în mod destul de curios, n-am observat
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
și o adoptă". Printre notițele acestea filosofice făcute în 1960 se strecoară câteva strofe și versuri de Guillaume Apollinaire, absolut întâmplător. La capătul însemnărilor, în lupta ce se dă între idealul platonician și morala practică aristotelică, mi se pare turburătoare prezența acestor poezii atât de tipice ,,scării umane", ca mărturie existențialistă. Nu mai traduc; las totul la înțelegerea cititorului. Les démons du hazard selon Le chant du firmament nous menent A sons perdus des violons Font danser notre race humaine Sur
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
Braga și Berszán István. Textul nu e însoțit de informațiile necesare situării lui, nici datat. Nici filosoful nu e prezentat, cum se obișnuiește, într-o casetă redacțională. Am avut chiar pînă la un punct, impresia că masa rotundă este fără prezența lui. Singurele date cît de cît precise ni le oferă Liviu Cotrău, în introducere, dar fiind vorba de Rorty ca despre o mare personalitate etc., nu-ți dai seama că acele cuvinte au fost spuse cu el de față. Să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
dar și din acela al cititorului mai puțin ,,avizat" (amator însă de literatură), contactul cu textele clasicilor nu poate fi pe deplin edificator și eficient decît în cadrul unei lecturi cît mai complete: lectură pe care nu o poate asigura decît prezența textului însoțit de un aparat critic corespunzător și, mai ales, prezența integrală a operei scriitorului în cauză. Continuu să cred că tipărirea în ,,ediții libere" a cutărui roman de Camil Petrescu, Anton Holban, Liviu Rebreanu sau chiar Cella Serghi (în
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
de literatură), contactul cu textele clasicilor nu poate fi pe deplin edificator și eficient decît în cadrul unei lecturi cît mai complete: lectură pe care nu o poate asigura decît prezența textului însoțit de un aparat critic corespunzător și, mai ales, prezența integrală a operei scriitorului în cauză. Continuu să cred că tipărirea în ,,ediții libere" a cutărui roman de Camil Petrescu, Anton Holban, Liviu Rebreanu sau chiar Cella Serghi (în colecții precum ,,Romanul de dragoste"), alături de atît de numeroasele producții ,,de
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
consistent, de observații, amendînd sever lipsurile sau, cum le numește Z. Ornea, ,,slăbiciunile" edițiilor în discuție. Criticul vorbește mereu despre stăruința, silința și ritmul de lucru al editorilor sau, cu un termen impropriu, ,,îngrijitorilor de ediții": ritmul de lucru și prezența sau absența mereu incriminatelor (,,nenorocitelor") croșete (care ,,sluțesc textele"). Cronica edițiilor pe care a scris-o Z. Ornea atîta vreme nu este însă o ,,cronică" propriu-zisă, ci un articol de istorie literară; în cîteva asemenea ,,cronici", Z. Ornea face spectaculoase
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
să emiți opinii critice; cu atît mai mult cu cît poate fi expediată, foarte comod, prin formula (devenită clișeu) "cartea nu mai are nevoie de nici o prezentare". Însă deși au curs multe valuri de cerneală (s-a remarcat, de pildă, prezența simbolisticii demonologice și numerologice, s-a vorbit de background-ul politic și de influența elementelor biografice, au fost reperate numeroasele aluzii intertextuale - Evangheliile, mitul faustic, modul de funcționare al convențiilor literare - romanul în roman, autoreferențialitatea, procedeele ce țin de fantastic
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
deși apreciază ciclul său romanesc, clasiciste, cu deosebire Viața la țară și Tănase Scatiul. Și nu uită să observe că prozatorul a izbutit, înainte de Rebreanu, să realizeze pictura stărilor de mulțime. Exagerat cu totul este, în continuare, locul ocupat de prezența lui Vlahuță ca scriitor. Trec peste proza leșietică și "duioasă" a lui Brătescu-Voinești și peste cea a sămănătoriștilor minori pentru a constata că în Sadoveanu a văzut Vianu o culminare a curentului realismului liric și artistic. Acest întreg capitol e
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
mai recentă. Anume în aceea umilitoare și frustrantă a grandiosului festival național Cîntarea României. Mentalitatea colectivistă, sentimentul de siguranță lașă pe care ți-l dă adăpostul la umbra mulțimii, statutul existențial vag și starea morală ambiguă, generate amîndouă de acea prezență discretă, la limita irelevanței, într-un organism redundant și diform, erau atunci, în tăietură proaspătă, evidențe de-a dreptul traumatizante. Cu atît mai mult cu cît toți artiștii momentului, fără excepție, aveau încă plămînii îmbîcsiți de respirația exclusivă în atmosfera
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
se topesc și măcar o parte din zgura care ne acoperă dispare. În tren, Terry încercă să se concentreze pe depistarea inadvertențelor și a greșelilor de tipar din articolul pentru Frame, al cărui șpalt îl primise în cursul dimineții. însă prezența însoțitorului său, Joe Kingsley, aflat față în față cu el la masă, îl deranja într-o prea mare măsură. în primul rînd, era vorba de ceea ce avea pe cap. Dacă exista un obiect pe care Terry îl disprețuia mai presus
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
între timp) al unei rețele de difuzare italiene, care văzuse filmul și care, deși refuzase vehement să-i dea în vileag conținutul, suferise de atunci în permanență din cauza unei complicații ciudate la vezică, nemaifiind niciodată în stare să urineze în prezența altor bărbați. Cu cît Terry citea mai mult despre film, cu atît devenea mai fascinat. Oare ce amestec pervers de scatologie și radicalism politic plămădise Ortese de reușise să dea naștere tuturor acelor mituri și zvonuri care mai de care
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
în celelalte cazuri. Efectul imediat și imediat vizibil al acestei forme moi de eroism este misoginismul - cvasiscandalos în scrierile lui Breban și oarecum întîmplător, de plan secund, în rest. Dacă eroismul tare se manifestă strict în relația cu oponentul (regimul), prezența unui spectator potențial nefiind relevantă, eroismul soft este o chestiune de spectacol, aici publicul care așteaptă un mesaj și e dispus să se uimească de prestația eroului este esențial. Femeia este, pentru personajul-centru de putere, obiectul de manevră ideal, publicul-oglindă
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
Cuvintele, limbajul articulat nu par a i se potrivi acestei creaturi cu desăvîrșire dulci și inofensive. Dacă femeia e o individualitate care, fără efortul bărbatului de a o pune în lumină, ar putea rămîne neobservată, bărbatul este centrul lumii și prezența sa este necontenit și natural însoțită de evenimente - pe care, dacă cumva nu există, și le produce singur. Dar vremea eroismelor, a războaielor, cum relativ trist observă la un moment dat Rogulski, a trecut - iar bărbatului nu-i mai rămîne
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
volumul lui B.M. Mandache funcționează ca un veritabil buletin de filosofie care aduce la zi cunoștințele selecte ale cititorului autohton - cu o privire, în linii mari, concentrată și cuprinzătoare. Asemenea apariții sunt, nu-i un secret, foarte rare în România. Prezența lor contribuie în schimb, ca și economia de piață și protecția socială, la - cu o sintagmă la modă - siguranța națională (ar fi vorba deci de o "protecție culturală"). Bogdan Mihai Mandache, Filosofia - aventura unui discurs (vol. II), Editura Cronica, Iași
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
bine de trei decenii, l-am reaudiat săptămânile trecute pe Iancsi Körössy, iarăși, în direct, la Ateneul Român, de asemenea în Aula Uniunii Compozitorilor, la Palatul Cantacuzino. Iancsi a răspuns apelului colegilor săi, a cântat iarăși pentru publicul bucureștean în prezența colegilor, a mai tinerilor săi colegi - mă refer în primul rând la minunatul saxofonist Nicolae Simion, stabilit actualmente în Austria, cel care, iată, l-a ademenit în direcția noastră, l-a ademenit pe Iancsi la București. O știm, s-a
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
Chiar și pe frontul monarhic, deși noi sîntem singura țară din lume al cărei rege, aflat pe tron în timpul celui de-a doilea război mondial, este, în ciuda apartenenței sale definitive la patrimoniul istoric european, un om activ și cu o prezență imediată copleșitoare, bulgarii ne-au dat clasă. în timp ce Regele Mihai, prin amatorismul de o candoare discutabilă al Convenției Democratice a fost implicat abuziv, grație invocărilor, declarațiilor și diverselor sloganuri, în politica măruntă de partid gonflat, Regele Simeon al Bulgariei a
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
făcea -, prin mărturiile smulse lui s-a completat lotul. Îndelung torturat, închis într-un sac și lovit cu o rangă de fier mai cu seamă în cap, Dinu Pillat a cunoscut soarta martirilor și, aidoma lor, a simțit lângă sine prezența Providenței, a lui Iisus, susținându-l, alinându-l. Din noaptea de 25 spre 26 martie 1959, când s-a produs arestarea și timp de opt luni fără răgaz, până la proces, au avut loc aproape cincizeci de interogatorii. Cei ce apărau
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
elene din diaspora. Inedită a fost maniera de desfășurare a simpozionului. În paralel cu comunicările prezentate de specialiști din Marea Britanie (profesorul Roderick Beaton, de la londonezul King's College, autor al unei Introduceri în literatura greacă modernă, care a stăruit asupra prezenței, modeste, a romanului grec în spațiul anglo-saxon), Italia (Caterina Carpinato din Veneția, care s-a oprit, la rându-i, asupra traducerilor din literatura neoelenă realizate în patria lui Dante în ultimul deceniu), România (care, din fericire, cu cele peste 300
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
plină de vocalize, cu atacuri incomode în acut și (cel puțin în seara premierei în cavatina Languia per una bella) a avut de luptat cu reale dificultăți. Dubletul Elvira-Zulma a funcționat bine împreună, completându-se; Ruxandra Ispas beneficiază de o prezență scenică plăcută și vocea ei acidulată se potrivește personajului. Dacă n-ar fi avut scăpări de intonație și stridențe în acut mai ales în ansambluri, totul ar fi fost bine; iar Lucia Cicoară Drăgan și-a folosit priceperea și experiența
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
obicei din vechime al exilului românesc, le detesta efectiv pe cele două conaționale scriitoare din Paris: Ana de Noailles și Elena Văcărescu (pe cea de a doua o numea de-a dreptul "vaca"). Dar, repet, era primită peste tot și prezența ei era o onoare pentru amfitrion. Cele două războaie mondiale le-a petrecut la București, împărțindu-și timpul între cele două castele și vizite suspuse din mediul diplomatic. Dar izbutea, chiar atunci, să călătorească și să strălucească prin saloane. Ultimul
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]