11,157 matches
-
descriere diferite, fiindcă a explica înseamnă a raporta un lucru la alt lucru). Spațiul mesager nu este autonom și nu contați pe mediolog pentru închiderea lui. Să-i lăsăm pe alții să se intereseze de structura internă a operei, de problematica internă a unui cîmp conceptual, de relațiile de coexistență sau de regulile de construcție internă ale ansamblurilor discursive. Noi exteriorizăm, ieșim ca să vedem. Dacă se vrea, într-un anume loc, eradicarea unei afecțiuni a somnului, nu plecați cu spray-ul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
bazată pe realitatea transcendentă, va constitui probabil credința de mâine. “Dacă trebuie să avem o cultură mondială și dacă noua ordine trebuie să aibă ceva care să semene cu o religie, trebuie să avem o credință universală (Hocking citat de)”. Problematica reîncarnării sau, mai bine zis, a transmigrației sufletelor, a suscitat și o abordare de pe poziții psihiatrice și psihoterapeutice. Diverși autori au pornit în investigațiile lor mai întâi de la fenomene reale inexplicabile cum ar fi: evocări, din partea unor copii de vârstă
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
unor agenți de dependență (Cannabis indica) au fost, la fel, îndepărtate. În aceste condiții, cercetătorii s au axat pe situațiile de evocări sau memorii inedite, de “deja vu”, “deja connu” total inexplicabile psihopatologic. O altă motivație a unor investigații pe problematica reîncarnării a constituit-o studiul trăirilor persoanelor resuscitate după moartea clinică (near death experience - NDE). Ne referim aici la cercetările efectuate de Elisabeth Kübler-Ross, de Raymond Moody, Kenneth Ring și Stanley Dean. Astfel, examinarea raportărilor asupra unui număr important de
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
ființele vii, - dispariția oricărei suferințe, - exacerbarea simțului frumosului, - acceptarea reîncarnării ca pe o certitudine. Existența unui volum mare de date care pledează pentru existența fenomenului transmigrației sufletelor a determinat o a doua grupă de cercetători, de formație psihiatrică, să investigheze problematica, de astă dată pornind de la una dintre cele mai vechi metode de psihoterapie - hipnoza. Reamintim că prin psihoterapie se înțelege, în general, exercițiul unei influențări sistematice asupra psihicului și/sau somaticului unei persoane de către psihicul altei persoane. Dacă am încerca
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
umane. Fără a ne referi aici la vreo statistică oficială sau la rezultatele vreunui studiu tematic, putem totuși presupune că astăzi există cel puțin un echilibru numeric între lucrările dedicate diverselor aspecte ale vieții sociale, respectiv cele circumscrise științelor "exacte". Problematica extrem de diversă a fenomenelor, alături de importanța deosebită a rezultatelor cunoașterii în domeniul gândirii sociale a făcut să asistăm în ultimele secole la o expansiune accelerată a domeniilor și teoriilor ce i se circumscriu. În spațiul european, fenomene cum ar fi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
existența sa. Și totuși, ar trebui să ne salveze cunoașterea și voința. A doua o avem sau, la nevoie, o vom găsi. În urmă cu mai mulți ani, când interesul nostru s-a fixat cu predilecție în zona teoriei comunităților, problematica era, cu câteva excepții, ignorată la noi. Între timp lucrurile s-au schimbat. Astfel, problema comunităților a devenit un subiect foarte vizitat, expus și introdus în curricule. Se fac cercetări ale unor comunități concrete (excelent demers) sau se încearcă stabilirea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
multitudine de alte fenomene, concepte și teorii fundamentale. Este astăzi o idee larg acceptată că cea mai importantă idee sociologică esențială este chiar comunitatea, iar rolul ei unificator rămâne necontestat de către cei mai mulți. Deși s-ar putea identifica abordări anterioare ale problematicii comunităților, comunitatea devine un element central al analizei sociale și politice odată cu analiza caracterului polisului grecesc de către Platon și Aristotel. Cât privește varianta în care regăsim conceptul în scrierile moderne, originile acesteia sunt mult mai recente. Părinții fondatori ai sociologiei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fost distrusă de Revoluția Franceză pe de o parte, respectiv de revoluția industrială pe de cealaltă, apare diada comunitate /alienare. Sigur că, datorită faptului că până și cel mai retras individ este parte a conexiunii ce leagă împreună toți oamenii, problematica revine constant în atenție. Avându-i ca reprezentanți de seamă pe George Herbert Mead, Everett Hughes ș.a., una dintre paradigmele deosebit de influente astăzi, aceea a interacționismului simbolic, este îndreptată către aceleași aspecte, deși dintr-o perspectivă ce favorizează mai degrabă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitate, dacă nu chiar comunitatea originară. Mai mult, unii consideră că nici "corporațiile" incluzând ghildele, breslele nu ar fi comunități, acestea din urmă structurându-se pe baze informale. Dar vorbind despre comunitarism avem în vedere diferite tipuri de comunitarism, complexitatea problematicii generând maniere de abordare multiple. De exemplu, chiar dacă acceptă ideea continuității comunității, unii comunitariști privesc comunitatea ca pe o relicvă a trecutului în societățile moderne, alții ca element al ordinii sociale contemporane ș.a.m.d. Atât timp cât pot exista forme de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Tönnies, 1977: 281). PARTEA A DOUA Capitolul XI Intermezzo istoric Pentru orice incursiune ca cea de față, o condiție necesară este schițarea cadrului istoric (n care au creat ș( la care s-au raportat g(nditorii avuți (n vedere. Abordând problematica reconstrucției, trebuie să avem (ntotdeauna (n vedere suportul pe care se sprijină reconfigurarea, ceea ce este redefinit. Desigur, cineva s-ar putea să considere mai puțin binevenită aici prezența datelor istorice. Este însă necesară sublinierea dimensiunii istorice dacă vrem să ne
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
promovează. Trebuie să înțelegem că reforma electorală trebuie să înceapă în cadrul partidelor, de pildă, prin organizarea de alegeri interne", a arătat profesorul Alexandru Radu248. Dar, desigur, asemenea puncte de vedere relativ singulare nu puteau suplini lipsa dezbaterii publice serioase asupra problematicii votului uninominal intrat deja în mitologia politicii românești. În fapt, nici nu se putea întâmpla altfel, din moment ce partidele își disputau nu propriile proiecte de reformă electorală, ci întâietatea în promovarea uneia și aceleiași schimbări. Înainte de a fi rău sau bun
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de populație, infrastructură, izolare, sunt reflectate, determinate și influențate în ultimă instanță de aspectul economic. Interdisciplinaritatea este caracteristica principală a studiului de față. Cele două mari perspective de abordare ale temei au fost cea sociologică și cea etnologică. Acolo unde problematica a cerut-o, am apelat și la moduri de analiză specifice unor domenii interdisciplinare sau conexe celor două: istorie, psihologie socială, sociologie economică, sociologie politică. Consider că nu puteam concepe o lucrare despre ceea ce se întâmplă azi în satul românesc
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comunitate, identitate și proprietate (în speță proprietate funciară) în satul românesc de astăzi. Cele trei sunt intim legate: nu putem vorbi despre comunitate o temă extrem de actuală pentru satul românesc de astăzi fără a face referire la proprietate funciară, iar problematica proprietății activează tema identitară, pământul constituind pentru oamenii din rural, de azi și dintotdeauna, un element esențial în construirea identității lor. Consider că cele trei concepte (cărora le sunt dedicate trei capitole) desemnează trei realități fundamentale ale satului românesc astăzi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în condițiile insecurității sociale si economice create de problemele tranziției. M-a interesat de asemenea care din modalitățile tradiționale de autodefinire a individului (apartenența la o comunitate socială, de limbă, de cultură, religia, proprietatea asupra pământului) mai sunt astăzi valabile. Problematica identitară a fost analizată având în minte aceeași comparație, între satul bogat și cel sărac. În sfera temei modernității, studiul și-a propus o radiografiere a trăsăturilor noului spațiu social apărut prin interacțiunea dintre elementele de civilizație specifice urbanului și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
identitate a beneficiat și de o analiză pe date concrete, acolo unde acestea au fost disponibile. Trebuie spus că tema identității a făcut obiectul unui număr redus de studii de teren în cercetarea sociologică românească actuală, și mai puține tratând problematica identitară la nivelului ruralului luat în mod global. Din acest motiv, generalizarea anumitor concluzii a fost dificilă și uneori chiar imposibilă. Întrebările la care am încercat să ofer un răspuns în acest capitol au fost: care sunt elementele culturale pe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
infrastructura, posibilitățile de angajare și de obținere a veniturilor, după venitul familiei obținut în medie de fiecare dintre ele, se poate concluziona că Tălmăcelul este mai puțin sărac decât Ludoșul. Totuși, nu răspundem la întrebarea inițială. Studiile sociologice actuale abordează problematica sărăciei comunitare într-un mod foarte riguros, utilizând criterii bine delimitate de determinare a ei. Dificultatea determinării sărăciei comunitare constă în relativitatea ei și în faptul că nu se pot folosi aceleași criterii ca pentru sărăcia individuală. Astfel, Dumitru Sandu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care schimbările sunt inițiate atât la nivel comunitar, dar ele vin și din interior, din nevoile, dorințele, planurile și scopurile celor ce formează comunitatea. În plus, schimbarea este adesea inițiată de structuri supracomunitare (județ, regiune, stat, etc), sau de istorie. Problematica agenților ce constituie motorul schimbării în rural și a factorilor care o determină, este una foarte complexă. Tabelul 2.1 încearcă să organizeze și să prezinte succint tipurile principale ale schimbării sociale în ruralul românesc contemporan, care nu pot lipsi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în rural și a factorilor care o determină, este una foarte complexă. Tabelul 2.1 încearcă să organizeze și să prezinte succint tipurile principale ale schimbării sociale în ruralul românesc contemporan, care nu pot lipsi dintr-o tratare exhaustivă a problematicii și detaliat, modul de manifestare al acestor tipuri. Desigur că în realitatea socială, aceste tipuri de schimbări se întrepătrund, ca și efectele acestora. Aspectele prezentate de tabelul de mai sus au constituit toate obiectul studiului de față, fiind tratate în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proaste decât în 1989. La fel în privința condițiilor de viață personale. Evaluările subiective se situează așadar preponderent în extrema negativă (Mărginean, 2005) 6. PERCEPȚIA SCHIMBĂRII SOCIALE ÎN TĂLMĂCEL ȘI LUDOȘ Campania de teren în Tălmăcel și Ludoș a urmărit și problematica schimbării sociale, a modului în care aceasta este percepută și definită de oameni. Unul din itemii chestionarului ne-au permis să conturez un portret al celor ce se tem de schimbare și o resping și al celor ce agreează schimbarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a schimbării și de mentalități legate de schimbare, alte cercetări de teren calitative (de exemplu Stăvărache, 2005) arătând această diversitate. Consider că unele din concluziile oferite de acestea sunt valabile și pentru cele două sate studiate: resimțirea restituirii proprietății ca problematică, datorită efectelor legate de fărâmițarea proprietății, absenței capitalului financiar și a utilajelor, respingerea structurilor asociative, sau considerarea migrației în străinătate ca una din principalele căi de ieșire din impasul economic. 7. CONCLUZII După o tratare a principalelor teorii sociologice ale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
același context? În ce măsură putem găsi în realitatea socială a două sate românești de astăzi, elemente ce țin de postmodernitate? Și în ce măsură întreg ruralul românesc prezintă o orientare tradiționalistă, modernă sau postmodernă? Acesta este punctul de pornire al acestui studiu. Desigur problematica modernizării și implicit cea a tradiției este una complexă prin faptul că teoretic, toate aspectele vieții umane i se circumscriu se poate vorbi de o modernitate socială, politică, religioasă, etc. Studiul de față abordează însă un segment restrâns al acestei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
viață mentală", el conideră că efectele modernității asupra indivizilor sunt individualizarea, raționalizarea, preponderența intelectului și nu a sentimentului asupra vieții psihice, blazarea, indiferența, antipatia (S. Dungaciu, 2003: 153-175). Începând cu anii '70, studiile au început să se centreze pe această problematică, și pe conceptualizarea unei modalități de măsurare a gradului de modernitate individuală. Dintre toate studiile, a reușit să se impună în literatură cel al lui Alex Inkeles, care face o sinteză a caracteristicilor omului modern. El este în special interesat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a categoriilor ontologice de spațiu și timp este considerată și de Z. Bauman a fi caracteristica principală a modernității lichide, cum o numește el. În ce privește psihologia omului postmodern, Bauman face portretul acestuia, utilizând metafora turistului și atinge în același timp problematica identității teritoriale: Dar mai există o metaforă care se potrivește vieții postmoderne: cea a turistului.... Turistul e extrateritorial, dar el își trăiește extrateritorialitatea ca pe un privilegiu, ca independență, ca dreptul de a fi liber, liber să aleagă, ca o
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
conceptului de comunitate, cu referire la sat pare adecvată, utilizarea celui de globalizare pare cu siguranță mai problematică. Având în vedere că ruralul reprezintă un segment important al societății românești actuale, analiza acestor probleme în acest cadru este justificată. În ce privește problematica globalizării întrebările ce ghidează studiul de față ar fi: cât de relevant este să vorbim despre globalizare în contextul ruralului românesc actual? Care din dimensiunile globalizării economică, informațională, socioculturală se regăsesc în mod vizibil în sat? Și în final, care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
iubire), pe coeziune. Principiul pe care se bazează comunitatea în viziunea lui Comte este forța morală și afectul. La Le Play, comunitatea este întâi de toate un fenomen empiric, de la care trebuie să pornească studiul societății. Ceilalți teoreticieni clasici abordează problematica comunității mai ales în maniera opozițiilor polare: ceea ce realizează Tönnies este continuat apoi de Max Weber, Karl Marx, Emil Durkheim, și mai târziu Robert Redfield, care deși au accentuat alte aspecte esențiale ale realității sociale (precum autoritatea, diviziunea muncii sau
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]