8,720 matches
-
Într-o situație de abundență, individul rațional caută să-și maximizeze utilitatea. Dacă bunurile sînt abundente, nimic nu-i va limita acestuia posibilitățile de consum. El nu suportă nici un cost, nu trebuie să consimtă la nici un sacrificiu pentru a-și procura o anumită cantitate dintr-un bun. În acest caz, atît de puțin frecvent din păcate, alegerea optimă constă în a consuma bunul X pînă la punctul în care utilitatea sa totală este la maximum, adică pînă acolo unde utilitatea marginală
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
B > C determină ca A > C. În aceste condiții, se poate construi o funcție de preferință, care clasează într-o ordine de preferințe toate combinațiile posibile ale celor două bunuri. O curbă de indiferență reprezintă ansamblul combinațiilor celor două bunuri, care procură consumatorului un nivel de utilitate identic. Figura nr. 5.4 Utilitatea este neschimbată cînd se deplasează de-a lungul unei curbe de indiferență. Utilitatea crește cînd se trece de la o curbă la alta, mai ridicată, spre dreapta. În figură, am
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
satisfacție diferit. Ansamblul acestor curbe este numit "harta indiferenței", fiecare individ posedînd o asemenea "hartă". Intersecția între două curbe de indiferență este imposibilă. Se poate observa în figură: dacă intersecția ar fi posibilă, ar trebui ca C și D să procure o satisfacție egală, ca și combinația E. Or, acest lucru este imposibil deoarece D > C. Forma curbelor din figura 4 nu este arbitrară. Ea reflectă raționalitatea consumatorului și intensitatea descrescătoare a nevoilor. De-a lungul curbei, există o relație "inversă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ansamblu de măsuri, luate de întreprinderi sau de stat, cu privire la nivelul salarizării pe categorii socio-profesionale, pe domenii sau pe regiuni, la formele de salarizare practicate; 2) salariul real reprezintă cantitatea de bunuri și servicii pe care salariații și le pot procura cu salariul nominal primit, reflectînd deci puterea sa de cumpărare. Aceasta formă de salariu este indexată cu rata inflației. Dinamica salariului real este determinată de factori ca: * mărimea salariului nominal; * evoluția prețurilor mărfurilor și a tarifelor serviciilor; * puterea de cumpărare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care constituie capitalul în sens restrîns, și bunurile de consum sau veniturile ca atare. Deci nu toate bunurile sînt capital, ci doar cele ce sînt destinate și capabile să producă alte mijloace de producție sau bunuri de consum și să procure un venit. O primă clasificare a capitalului se face în capital real și capital nominal. Capitalul real este cel care are o valoare de sine stătătoare, concretizat în mijloace de producție ce funcționează efectiv în activitatea economică. Capitalul nominal nu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
principale. 10.1.3.1. Banca centrală Banca centrală deține monopolul emiterii biletelor de bancă și creează așa-zisa "monedă-bancă centrală" (numerar sub formă de monezi și bancnote; monedă scripturală depozite ale băncilor comerciale), pentru următoarele utilizări: * plata devizelor străine procurate în țară prin exporturi, precum și din capitaluri, dobînzi, comisioane și spezele aferente; * alimentarea băncilor comerciale, care trebuie să satisfacă necesarul de bancnote ale clienților; * satisfacerea nevoilor statului, care poate finanța deficitul bugetar printr-o emisiune de bonuri de tezaur la
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
retragere de monedă și plăți în profitul agenților ce au conturi deschise la alte bănci. Atunci apar două mari limite în ceea privește puterea de creație monetară a unei bănci comerciale. Pe de o parte, banca va trebui să-și procure un supliment de "monedă-Bancă centrală", solicitînd un credit fie la Banca centrală, fie la concurenți mai bine capitalizați; or, acest credit are un cost, și atunci: * fie banca rescontează efectele sale de comerț prin Banca centrală, plătindu-i acesteia rata
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
obligațiuni). Distingem piața primară de cea secundară: a) piața primară, sau piața de emisiune a valorilor mobiliare. Aceste valori sînt acțiunile și obligațiunile. Recursul la piața financiară le permite agenților economici să facă apel la economiile publicului pentru a-și procura capitaluri pe termen lung, prin emisiunea de acțiuni și obligațiuni. Acțiunea este un titlu de proprietate negociabil. Valoarea sa este variabilă, ca și dividendul (partea din profit la care îi dă dreptul deținătorului). Obligațiunea este un titlu de împrumut negociabil
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
al importurilor. Este, într-un anumit fel, un indicator al puterii de cumpărare externe dobîndite de către o națiune grație exporturilor sale. Dacă produsele importate sînt, în medie, mai scumpe decît produsele exportate, termenii schimbului sînt defavorabili. Astfel, pentru a-și procura bunuri străine, țara respectivă trebuie să producă și să vîndă mai multe bunuri și servicii decît străinii. O diminuare a termenilor de schimb semnifică faptul că operatorii naționali trebuie să vîndă mai multe bunuri în străinătate, pentru a fi în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
la formarea contextului său sau chiar la modificarea lui pe parcursul formării sale. 6) Discursul este asumat (se află în responsabilitatea cuiva). Pentru teoreticianul francez, această trăsătură semnifică faptul că discursul se raportează la o instanță, care, pe de o parte, procură elementele de identificare personale, temporale, spațiale etc., iar, pe de altă parte, indică atitudinile față de temă sau de situația respectivă. 7) Discursul este reglementat. Orice discurs implică respectarea unui set de norme, de la cele generale, sociale, până la cele specifice și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Babel fericit". Dorința limbajului și plăcerea aplicată textului se transformă în demersuri deconstructive care vor substitui acum textul scriiturii prin invocarea etimologiei. Teoria textului este, de fapt, o hipologie care presupune țeserea (asemănătoare pânzei de păianjen) și rețeserea semnificațiilor ce procură plăcere și desfătare. Textul este aici scriitură-în-act, o instanță care, fără a fi un dialog, suprimă categoriile opuse de subiect și obiect, precum și pe aceea de metalimbaj, din moment ce nu recunoaște garanți de tipul cauzei, instituției sau al altor concepte metafizice
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Imperiul semnelor este resimțit în toate domeniile și inclusiv producția este aceea a semnelor, și nu a realității, la fel cum schimbul simbolic a devenit hiperreal, reprezentând "ceea ce este deja reprodus" (în timp ce realul este "ceva căruia este posibil să-i procuri o reproducere echivalentă"447). Mass-media pare a conduce în mod inevitabil la transformarea realității în semne lipsite de conținut, simulacrul mediatic oferind mai multă credibilitate decât faptele și experiențele obișnuite, cotidiene. Realitatea și reproducerea ei prin mijloace tehnice se confundă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în absența originalului. În "L'ordre des simulacres", Baudrillard prezintă procesul complex prin care lumea naturală a fost înlocuită în mod gradual cu lumea tehnologiei și cu semne autoreferențiale. Astfel, schița istorică a succesiunii simulacrelor, care culminează o dată cu societatea contemporană, procură o teorie în același timp istorică și fenomenologică, prin intermediul căreia se încearcă argumentarea modalității în care simulacrele au ajuns să domine întreaga viață socială și discursivă. Criticii autorului francez au observat în mod corect influența pe care atât metoda arheologică
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
permițându-i să se poată descrie și ca studiu al tehnicilor de influențare, persuasiune sau chiar manipulare a auditoriului. Însuși Aristotel, în Retorica, accentuând importanța elementului argumentativ în arta oratoriei, susține că, alături de dialectică, retorica este o facultate de a procura argumente și o definește ca arta de a convinge: "Fie, deci, retorica o facultate de a cerceta, pentru fiecare caz în parte, ceea ce poate fi capabil de a convinge"531. Comentând această definiție, Tzvetan Todorov surprinde atât orientarea spre acțiune
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un evantai de influențe și posibile ordonări. Observarea vastității temelor și a genurilor abordate de către gânditorul francez (eseu, jurnal de călătorie, studii filosofice și politice, memorii, articole, interviuri), precum și a îmbinării diverselor stiluri de scriitură (analitic, poetic, retoric, sentențios, fragmentar) procură alte elemente care să susțină rizomatica scriitură baudrillardiană, precum și curiozitatea de a cerceta diverse teme și domenii: "alegerea formelor neortodoxe de scriitură, întrețeserea dintre teoretizare și jurnale de călătorie, aforisme și însemnări din jurnal, confesiuni și modelări cibernetice abstracte prezintă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Mike Gane observă chiar în sânul scriiturii lui Baudrillard o tensiune între o analiză de tip pozitivist și o analiză de tip literar, care îi va nuanța particularitatea teoriei și a modului său de a scrie, astfel încât "teoria socială îi procură fundamentul stabil al identificării formelor, iar poeticul/filosoficul îi asigură bazele pentru strategiile critice și fatale cu care le va investiga"571. Gane consideră că este o greșeală catalogarea rapidă a unor lucrări semnate de către Baudrillard ca fiind neacademice; ele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o unitate a experienței, care să oprească procesul de specializare excesivă, care a creat lumi ale experților și a despărțit complet cultura de viață. În acest sens, Lyotard notează că "ceea ce Habermas cere artelor și experienței pe care ele o procură este, la urma urmelor, să arunce un pod peste prăpastia care separă discursul cunoașterii de cel al eticii și al politicii și să croiască, astfel, o cale către o unitate a experienței. Întrebarea mea este de a ști la ce
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la Universitate, însă de acolo, prin anul trei, fu exmatriculat: un coleg de cămin l-a turnat că, nopțile, citește sub plapumă la lumina unei lanterne! Dar, în fine, chiar și cu studii universitare incomplete, s-a descurcat. Și-a procurat un avion supersonic, astfel că, dacă ai casei îl cicălesc că citește și citește și tot citește, lectorul acesta ciudat zboară aiurea, într-un loc numai de el știut, unde se mai poate citi în relativă liniște. Oricum, familia o
Ultimul cititor în limba română... Lui Gheorghe Grigurcu by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8532_a_9857]
-
utilaje și mașini care au accentuat cererea pentru (noi) materii prime și materiale. În plus, pe măsura creșterii veniturilor populației, a sporit și cererea pentru produse alimentare specifice zonelor tropicale. Odată realizată identificarea zonelor geografice de unde agenții economici Își puteau procura resursele necesare, investițiile pentru exploatarea lor au fost determinate de factori precum: costurile de transport, legăturile politice și culturale, calitatea infrastructurii externe existente. Au apărut, de asemenea, situații În care unii din factorii specificați mai sus au avut o importanță
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ambalajului, ale tacticilor de marketing și, În special, ale mijloacelor și canalelor publicitare. Față de celelalte structuri organizaționale, structura regională are avantajul ce decurge din faptul că sarcina top-managementului este mult simplificată. Datorită autonomiei relativ ridicate a diviziilor regionale, acestea Își procură singure resursele În majoritatea cazurilor. Astfel, nu există conflicte privind alocarea resurselor În cadrul corporației și nici În privința coordonării diviziilor, deoarece politica stabilită de conducerea de la vârf este generală și nu intră În conflict cu obiectivele diviziilor. Totuși, această autonomie creează
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
susținerii unor sectoare "neproductive" de interes național, cum ar fi: armata, sănătatea, Învățământul, asistența socială, aparatul administrativ 9. Gradul de acoperire a cheltuielilor publice prin venituri bugetare. Indicatorul arată capacitatea administrației locale, a instituțiilor și organismelor statului de a-și procura prin forte proprii resursele destinate acoperirii unei părți cât mai mari din cheltuielile publice. Dacă statul nu reușește să și procure o parte din sumele bugetare necesare, acest lucru va presa și mai mult asupra bugetului, având un efect negativ
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
a cheltuielilor publice prin venituri bugetare. Indicatorul arată capacitatea administrației locale, a instituțiilor și organismelor statului de a-și procura prin forte proprii resursele destinate acoperirii unei părți cât mai mari din cheltuielile publice. Dacă statul nu reușește să și procure o parte din sumele bugetare necesare, acest lucru va presa și mai mult asupra bugetului, având un efect negativ asupra economiei În ansamblu. C. Factori generați de dimensiunea pieței. Analiza dimensiunii unei piețe are În vedere următoarele aspecte: cererea globală
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
pe achiziția unor spații productive ce staționează (cu excepția cazurilor În care sunt repstectate toate cerințele standardelor internaționale cu privire la corectitudinea organizării procesului de producție). În cazul cînd investitorii străini investesc În Întreprinderi ce staționează, nu este exclus faptul că Întreprinderile se procură cu idea de a fi Închise totalmente și nu presupun investiții de renovare, Înlocuirea liniilor de producere veche cu cea nou. Inițierea construcției unei noi Întreprinderi presupune: construcția fabricii va avea loc conform standardelor internaționale Înaintate În acest domeniu (pe
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
este ca un comerciant, având nevoie de anumite mărfuri, să îl împuternicească pe comisionar să i le cumpere de la furnizori pe seama sa. În asemenea operațiuni există riscul de abuz din partea comitentului, dacă acesta își permite să contracteze direct cu clienții procurați de comisionar făcându-i o vădită concurență necinstită. Tot astfel este posibil ca, la rândul său, comisionarul să aprovizioneze pe clienții comitentului dar cu mărfuri provenite de la clienți rivali 54. 1.3.3.7. Interdicția de concurență în materia contractului
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
fi produs, fiind suficientă potențialitatea producerii acestuia. Practica este abuzivă atunci când: comportamentul vizează eliminarea de pe piață a unuia sau unora dinte concurenți, ori a întregii concurențe; printr-o anume conduită, agentul economic profită de poziția sa dominantă pentru a-și procura, în detrimentul altor concurenți și/sau consumatori un avantaj nefiresc, pe care jocul normal al concurenței nu i-a fi permis să-l obțină. De remarcat că în cazul abuzului de poziție dominantă nu este prevăzută aplicarea cauzelor de impunitate reglementate
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]