2,673 matches
-
a suge puterea ce susține în lupta pentru bine și adevăr, putere ce izvorăște pe la mormântul oamenilor mari." Desigur, figura lui Ștefan se putea regăsi în sufletul colectiv, "cel mai mândru dintre izvoarele amintirii", dar ea trebuia să lucreze acum programatic, îndeosebi asupra celor chemați să îndrume poporul, să-i călăuzească pașii spre triada inextricabilă a binelui, adevărului și frumosului. Ca și alți fruntași ai Junimii, Xenopol credea în funcția statutară a elitei, a celei cărturărești mai ales, pe seama căreia punea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
neatârnați în cugetul și spiritul nostru și să nu ne mândrim cu rezultatele dobândite, ci să tindem necontenit la a le mări și a le întinde!" Muncă, străduință, modestie, realism față de împrejurările timpului, iată însușiri recomandate de Xenopol cu accent programatic. "Să nu ne orbim noi înșine prin lingușiri și înălțări peste ceea ce suntem în adevăr!" Vanitatea e un păcat costisitor pentru orice națiune. Ceea ce reclama istoricul, în fond, era un efort substanțial de adâncire în sine, de autocunoaștere, ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
34 octombrie 1990, p. 6 NU SABIA, CI PANA... Regăsesc în preocupările presei noastre o temă care a obsedat și generația Criterion-ului. Era oarecum la modă, în deceniul atâtor convulsii legate de marea criză economică, interogația cu privire la lipsa de eficiență programatică a intelectualului. Mircea Eliade i-a dat o expresie mai brutală, întrebându-se (și provocându-ne de atunci mereu): De ce sunt intelectualii lași ? I se părea, cum li se pare multora, că mai ales în timpul unei crize politice, intelectualitatea se
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
timpurilor moderne. Ce loc ocupă Revoluția franceză în ambițiosul său program de revizuiri? Se poate spune de la început: unul esențial. Iar dacă n-a închinat acelui fenomen o carte anume, îl regăsim tratat mereu, la diverse ocazii, cu o insistență programatică. Într-un manual de Istoria lumii în vremurile mai nouă, de la Ludovic XIV până astăzi (1907 și alte ediții), el își introducea pe învățăcei în marile schimbări moderne prin mutațiile produse în cultură, acordând prioritate revoluției din coloniile engleze și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
care scrie Nae Antonescu. El îi comemorează pe Pavel Dan și pe Duiliu Zamfirescu, îl elogiază pe C. Daicoviciu, iar pe Zaharia Stancu îl consideră lipsit de conștiință estetică: „are talent, scrie frumos, dar își bate joc de artă”. Texte programatice mai dă Călin Popovici, de asemenea asupra „confuziei”, intervenția având unele accente antiestetizante. Gh. Bulgăr scrie despre necesitatea cultivării individualismului în vederea renașterii Europei, iar I.A. Terebești (adică Nae Antonescu) despre originea sinonimelor. Poezie semnează Margareta Dorian - Ileana Cosânzeana, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289022_a_290351]
-
Cartea lui Pressman și Wildavsky, Implementation: How Great Expectations in Washington Are Dashed in Oakland (1973), este considerată una dintre cele mai de seamă contribuții la studierea procesului de implementare (Yin, 1982b). Este vorba de procesul prin care orice activitate programatică - de exemplu, un proiect de dezvoltare economică, o nouă programă școlară sau un program de prevenire a infracțiunilor - este instalată Într-un cadru specific (de exemplu, o organizație sau o comunitate). Procesul este complex și implică un număr mare de
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
să conțină datele cazurilor individuale conform unui cadru uniform. Figura 5.5 conține un astfel de tabel, cuprinzând descoperirile a 14 studii despre centre organizaționale, fiecare având o organizație parteneră (COSMOS, 1998). Dintre cele 14, 7 au beneficiat de sprijin programatic și au fost considerate centre de intervenție; celelalte 7 au fost folosite drept centre de comparație. Pentru ambele tipuri au fost colectate dateprivind capacitatea de colocație a centrelor (de exemplu, folosirea acelorași clădiri) cu partenerii lor - acesta fiind unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
viața societăților; • dimensiunea corporală trimite la regulile de viață și la "tehnicile corpului". Tot lui Mauss i se atribuie insistența deosebită pe dimensiunea corporală a culturii și pe mecanismele de "încorporare" (Mauss, 1985, pp. 365-386; ed. I, 1934). Acest text programatic i-a influențat pe mulți cercetători (Bourdieu, 1962, 1972 și 1980, sau Jean-Pierre Warnier, Construire la culture matérielle, PUF, Paris, 1999) prin faptul că inițiază o analiză asupra "rațiunii practice colective și individuale". Tehnicile corpului (mers, înot, creșterea copiilor...) sunt
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
stereotipia, prin repetabilitatea sa... Funcțiile personajelor constituie elementele fixe, stabile ale basmului, independent de cine și în ce mod le îndeplinește. Ele sînt părțile componente fundamentale ale basmului" (V. Propp, 1970: 25-26). Ceea ce contează este deci sintagmatica narațiunii, fluxul acțiunii, programatic evidențiat de Propp însuși: "nu ceea ce vor să facă personajele este important, nu sentimentele care le însuflețesc ci, actele lor ca atare definite și evaluate din punctul de vedere al semnificației pentru erou și al desfășurării intrigii" (V. Propp, 1970
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
despre o dificultate surprinzătoare de a defini, până la urmă, sensul evoluțiilor, chiar idealul social care să genereze o mai mare coerență tensiunilor creatoare. Imprecizia conceptelor ce condensează semnificațiile proceselor de tip tranzitiv în care se află omenirea nu este nicidecum programatică, deși tăcerea în mediile intelectuale pare să lase loc de interpretare. Această percepere, în contradicție acută cu determinările raționale ale societății cunoașterii în care tocmai am intrat, relevă nu atât un deficit de adecvare reactivă, în primul rând la schimbare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
repete, analizând doar reprezentările destinului:nașterea și căsătoria, în relație cu gânditorii români și studiile acestora. În concluzie, analiza prozei românești urmează traseul ineluctabil naștere- căsătorie, cu toată bogăția elementelor colaterale care întovărășesc această schemă. Folclorul a constituit , în mod programatic , o sursă a literaturii culte și, în aceste condiții, s-au valorificat resursele culturii populare. Încă din perioada veche, dar și în perioada modernă, prelucrările de folclor au îmbinat tradiția cu lecturile, motive culte au pătruns și în creațiile populare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
1.5. Tradiționalismul Tradiționalismul (sensul specializat al conceptului) desemnează curentul literar interbelic format în jurul revistei Gândirea - care apare la Cluj, în 1921 -, continuând mișcarea poporanistă și pe cea sămănătoristă. Doctrina tradiționalismului interbelic este formulată de Nichifor Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează pentru păstrarea specificului național, considerând că experimentele avangardiste sunt „deviațiuni“. Gândirismul are
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruș, Radu Gyr, Nichifor Crai nic, Mihail Sadoveanu, Gib Mihăescu, Cezar Petrescu etc. 3.1.6. Avangardismul Conceptul de avangardism desemnează o serie de curente artistice și mișcări ce experimentează forme noi de exprimare, afișând programatic o negare radicală a tradiției și o nouă concepție despre artă. Spre deosebire de moderniști, care proclamă primatul schimbării, fără a exclude ideea de continuitate, avangarda optează pentru ruptura în sine, fără finalitate, pentru negare și opoziție ca mod de a fi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
conexiuni delirante, pe stereotipii și false analogii radicalismul și arbitrarul în construirea textului poetic, realizat prin dicteu automat suprarealist, prin tehnica dadaistă a colajului cuvintelor decupate din ziar, prin inspirația onirică etc. cultivarea unor categorii estetice noi, specifice antiliteraturii proclamarea programatică a subiectivității absolute a artistului, căruia i se atribuie o libertate totală de creație, vizând demolarea tiparelor discursive, sfidarea normelor gramaticale și a convențiilor scrierii corecte promovarea unor manifeste literare (model impus de Filippo Tommaso Marinetti, care, în 1909, publică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
având o acțiune convențională, la care participă personaje sau forțe supranaturale, neindividualizate, definite ca funcții, ca arhetipuri. CUPRINS: Item 1: ilustrarea a două caracteristici ale speciei literare basm cult existente în opera literară studiată Basmul cult, asemeni celui popular, valorifică programatic categoria estetică a fabulosului. El imită relația de comunicare de tip oral, specifică eposului folcloric, dar scriitura poartă mărcile originalității autorului. Toate trăsăturile definitorii ale basmului cult sunt valorificate strălucit de către Ion Creangă, în Povestea lui HarapAlb (1877). Marele scriitor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în 1868, este o asemenea artă poetică în care se concretizează viziunea romantică asupra geniului creator și asupra menirii operei sale. Deși este o creație de mare concentrare lirică, poezia valorifică teme și motive specifice paradigmei romantice, prin care textul programatic cumulează și elemente de meditație filozofică. Astfel, tema principală, cea a creației și a creatorului - specifică unei ars poetica -, se cristalizează întro viziune originală, bazată pe opoziția dintre condiția umană efemeră și condiția existențială, întru eternitate, a Poetului. Relația contrastivă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în ultimele două decenii ale veacului al XIXlea (1886, manifestul lui Jean Moréas), sa manifestat ca o reacție antiparnasiană, descinzând din poetica lui Baudelaire, Verlaine și Rimbaud. Simbolismul românesc, al cărui teoretician a fost Alexandru Macedonski (autorul mai multor articole programatice pu blicate în revista Literatorul, precum „Poezia viitorului“, 1892), este o mișcare literară cu trăsături originale, pregnante. Reprezentat în etapa a doua - a cristalizărilor formale - de Ștefan Petică, Ion Minulescu, Dimitrie Anghel, Traian Demetrescu, Mihai Săulescu ș.a., simbolismul românesc își
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
În adâncile fântâni ale mării. Un spirit riguros, sever (dar nu uscat) disciplinează expresia tragică a sentimentului azvârlirii în lume: „Coboare îndurare / În lumea pieirii / Peste veacul făptuirii, / Peste tot ce este / Greul de a fi”. Activitatea de exeget afirmă programatic supunerea la text (implicit polemic față de tendințele de deconstruire subiectivă a acestuia), supunere susținută de o mare erudiție și ajungând adesea la rezultate originale, surprinzătoare, în interpretarea unor teme savante. Indiferent însă despre ce ar scrie, C. trimite în subtext
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
este, în mare parte, predictabilă și nu poate satisface imaginația umană artistică (vezi excepția programului Aaron cu privire la posibilitatea ca inteligența artificială să poate fi percepută drept creativăă. În fine, pretențiile de a demonstra că mintea umană nu este decât „suprafața” programatică ce accesează o serie de instrucții cognitive și că programele simulează procesele minții umane în timp ce manipulează simboluri complexe sunt incriminate drept pure speculații. Inteligența artificială este, în aceste condiții, mai degrabă o „inteligență sintetică” specifică „omului Turing” (vezi Bolter, 1986Ă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
domeniul științific, transformând acel cadru festiv într un moment de satisfacție și bucurie, extrem de stimulatoare pentru colectivele de medici ai secțiilor implicate în actul cercetării științifice. În general activitatea științifică se desfășura la nivelul secțiilor, fără să aibă un caracter programatic și fără a aborda teme pretențioase care să necesite dotări speciale, finanțare sau bază materială destinată acestui scop. Două aspecte principale caracterizează, de-a lungul timpului, activitatea științifică din spital. Primul aspect se referă la ponderea și caracteristicile patologiei specifice
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
artă modernă”, nu are un articol-program explicit. Totuși, poate fi citită următoarea Prefață: „Subliniați subiectul cu o linie și predicatul cu două”, ceea ce ar putea constitui o sui-generis declarație de intenții. Ei i s-ar putea alătura, în aceeași direcție programatică, și „gândurile” adresate Aceluia care poartă 35 la inimă. Semnează versuri Gherasim Luca, Gh. Crișan, Aurel Baranga (Femur sintetic, Solstițiu echivoc). Poezia Gând are drept semnătură doar o amprentă. Publică proză Mihai Hubert, Sesto Pals, Gherasim Luca, Gh. Crișan, Aurel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285257_a_286586]
-
elemente împrumutate din genealogia lui Abiatar, un urmaș al preotului Eli (vezi 6.1.b), înlăturat de Solomon (1Reg 2,26 ș.u.). În orice caz, de la Țadoc derivă termenul neotestamentar „saducei”, din grecescul saddoykaîoi. În ciuda egalității declarate pe plan programatic, foarte repede au apărut diferențe de clasă: categoria superioară erau sadociții cărora le revenea conducerea cultului; treapta inferioară era ocupară de leviți care se ocupau eminamente de sacrificii, adică de tăierea animalelor, pregătirea focului și a apei. Deși se afirmă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
e antibalzacian - o „lume ficțională” coerentă și consecvent ilustrată, guvernată de câteva obsesii personale, dar cu pretenții - și cu șanse - de a deveni un loc de comuniune. Interesantă e, de aceea, mai mult decât eposul - de altfel deseori evanescent ori programatic destructurat, deși păstrează aparențele extremei vigori -, recurența temelor, motivelor, tipurilor. Una dintre temele privilegiate este cea a puterii: puterea nu propriu-zis social-politică, ci puterea lăuntrică, văzută într-o marcată perspectivă nietzscheană. Tema seducției - seducție improbabilă, „nerușinată”, irezistibilă - e la fel de frecventă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
hotărât să transmită, prin artă, ceea ce s-ar putea numi un „mesaj umanist”. E vorba de un umanism la fel de personal - și de „nou”, la noi - ca și modalitățile în care scriitorul mânuiește tehnicile narative, un umanism diferit de orice optimism programatic sau triumfalist complezent. Reprezentant al modernității (în sensul istoric precis al termenului, opus atât tradiționalismului, cât și avangardei ori postmodernismului), dar deloc reticent față de tradiție, și nici față de cuceririle avangardei și ale postmodernismului (descoperite pe cont propriu, însușite nu prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
principiilor estetice ale „Contemporanului”. El reproșa criticului întâietatea acordată ideilor sociale față de arta propriu-zisă, amestecul utilului cu poeticul, noțiuni care în filosofia lui H. Spencer (utilizat de R.) se exclud. Nega existența unei direcții a „Contemporanului”, relevând discordanța dintre principiile programatice și literatura revistei, de nivel artistic scăzut, prin epigonism eminescian și naturalism, și sublinia inconsecvența ideologică, ceea ce provoacă demonstrația lui Gherea din Direcțiunea „Contemporanului”, privind mecanismul determinării în raportul artă-societate, cu definirea tendinței și a tezei în artă. Ulterior R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]