2,427 matches
-
același timp exercițiul suveranității populare și expresia identității ortodoxe. Sinteza între apartenența occidentală și moștenirea orientală bizantină este realizată. Dar, cu toate acestea, anumite voci se fac auzite, întrebîndu-se dacă acest text răspunde spiritului românesc și nevoilor țării. Încă de la promulgarea sa, Constituția este atacată de critici care privesc nu atît echilibrele și mecanismele politice pe care aceasta le promite, cît legitimitatea sa care contestă o tradiție și contrazice o conjunctură. Dezbaterea identitară se află la baza acestui chestionar care neagă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Papa Pius al XII-lea n-a ezitat să uzeze de toate mijloacele pe care le avea, chiar și cînd acestea erau contrarii spiritului și literei Sfintei Scripturi". Campania organizată împotriva Vaticanului și a credincioșilor săi este violentă în momentul promulgării legii asupra cultelor. Ea este asociată cu o condamnare a mișcării ecumenice, considerată instrument al imperialismului anglo-saxon. În mai 1948, 92 de preoți fuseseră arestați. Această campanie este completată de impunerea puterii asupra construcțiilor din patrimoniul Bisericii. Este suprimat întreg
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
însă, si de asigurarea securității în Europa de Nord. Proiectelor antiruse ale Mării Britanii și ale Prusiei li s-a adăugat evoluția situației politice din Polonia, de la întretăierea anilor 1790 și 1791, de asemenea, cu vădita tentă antirusă, care a culminat cu promulgarea Constituției de la 3 mai 1791. În acest timp, Rusia continuă războiul împotriva Imperiului Otoman 2. Un război pe care l-a putut susține, concomitent cu cel împotriva Suediei, și datorită eșecului tentativelor Prusiei, Suediei și Poloniei de a încheia o
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
fi fost tocmai Galerius, generalul armatei danubiene, recrutate în acele regiuni unde creștinismul nu se dezvoltase prea mult. Atitudinea sa trăda resentimentul țăranului-soldat din zona dunăreană, față de creștinul evoluat al Orientului civilizat, înmuiat de religia creștină a obiectorilor de conștiință. Promulgarea unei măsuri legislative anticreștine, urmărea îndepărtarea soldaților creștini din armată: trebuiau să se adapteze religiei oficiale, împlinind prostagma, act ce implica recunoașterea vechii religii revigorate de noile măsuri. În caz de insubordonare, creștinii avea să fie expulzați din armată: ofițerii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lui Cristos. În Orient, Maximinus Daia (308-313) și Galerius au continuat persecuția. Nu este exclus ca, politica inițială a lui Licinius (308-324) în favoarea creștinilor (opusă celei a lui Maximinus Daia), să nu-i fi sugerat muribundului Galerius în anul 311 promulgarea edictului de toleranță prin care se punea capăt în mod oficial politicii falimentare de persecuție, recunoscută de același decret, însă continuată în Asia Mică, Siria și Egipt de către Maximinus, care ignora decretul. Între timp, creștinismul a devenit religio licita prin
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
o asemenea natură încât creștinismul nu-i putea oferi aportul, incluzând, în favoarea divinităților romane, restaurarea cultului zeilor Romei. Cei care nu prestau o anumită colaborare în acest sens ori împiedicau voit actualizarea programului imperial, cădeau sub rigoarea legilor. Astfel încât, după promulgarea edictului împotriva maniheilor (297), Dioclețian nu s-a mai arătat binevoitor, ca în primii ani ai domniei sale, nici măcar față de cultul Soarelui, fie pentru că era de proveniență egipteană, iar Egiptul nu era considerat mai puțin ostil Romei decât Persia, fie pentru că
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nici focul sau fierul, nici răstignirile, nici sfâșierile animalelor sălbatice și nici adâncurile mării profunde. După falimentul persecuției dioclețiene, declarate solemn de către Galerius (311), și finalul tragic al opozanților creștinismului, era de negândit ca Licinius, care își dăduse acordul în promulgarea rescriptului de la Milano (313), deși era de credință păgână convinsă, să se fi ridicat împotriva creștinilor și a religiei lor. De fapt, persecutând creștinii, Licinius voia să-l umilească pe Constantin, care la prima vedere nu era în măsură să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
existat cele mai multe dezamăgiri privind eficiența constituțiilor; însă deseori obiceiurile autoritare și necesitatea luării deciziilor în mod rapid au redus semnificativ rolul acestor organe. Succesul a fost mai mare acolo unde, ca în Statele Unite, o tradiție a guvernământului reprezentativ a precedat promulgarea constituției. Acolo unde, dimpotrivă, ca în Franța la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau în America Latină în cursul secolului al XIX-lea, parlamentele și forurile legislative au fost introduse ca instituții complet noi, acordându-li-se în același timp puteri
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să îndeplinească una din următoarele condiții: să aibă cunoștințele ciclului inferior secundar, normal sau profesional, să fie funcționare de stat, județ sau comună, să fie văduve de război, să fie decorate pentru activități în timpul războiului, să fi făcut parte, la promulgarea legii, din conducerea societăților-cu personalitate juridică-cu scop de revendicări sociale, propagandă culturală sau de asistență socială. Buda era un sat cu doar 300 de alegători. Iată ce scria ziarul „Dimineața” pe data de 3 martie 1930, după alegerea
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
cât mai ales cartografierea hermeneutică a consensului societal sancționat oficial în privința trecutului colectiv. În locul unei analize de istoria ideilor novatoare (focusată pe depistarea inovației și reperarea interpretărilor heterodoxe), lucrarea de față propune o analiză a ideilor devenite ortodoxie istoriografică în urma promulgării lor de către autoritățile statale și popularizate în rândul populației prin intermediul sistemului de învățământ public de masă finanțat și organizat statal. În calitatea lor de expresii ale consensului oficial cauționat statal, manualele școlare de istorie pot fi luate ca alcătuind cărămizile
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
populare prin luminarea publică. Traversele centrale ale acestei legi originale au stabilit reperele generale în cadrul cărora s-a desfășurat învățământul imperial pentru următorul secol, până la constituirea Monarhiei duale Austro-Ungare în 1867 (Ianoș, 2010, p. 307). Trei ani mai târziu de la promulgarea Regulamentului, în 1777, Curtea a emis o lege specială pentru Ungaria, sub numele de Ratio educationis. Spre deosebire de legea matcă (Regulamentul...), Ratio educationis prezenta principii iluministe mai moderate, în sensul că obligativitatea învățământului primar nu mai era stipulată. Eliminarea acestei prevederi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al II-lea în 1790 a dus la temperarea avântului reformist. Aristocrația maghiară, conservatoare și reticentă la politicile educaționale inițiate de Curtea de la Viena, reușește să inverseze parțial direcția reformelor. Efectele sunt exprimate în revizuirea legii educației din 1777 odată cu promulgarea Ratio educationie publicae în 1806. Biserica este re-apropiată și îi este conferit un rol central în derularea procesului de învățământ public. Drept urmare, religia este reîntronată pe locul de cinste în curricula școlară. Articolul 6 al legii stipula: Principem isthic, sicut
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
elevilor și a învățământului în general nu a avut o evoluție similară celei din Țara Românească. Școlile rurale, organizate pe cont propriu de săteni, se zbăteau cu dificultăți materiale, precum și cu un absenteism major. Autoritățile moldave încearcă redresarea situației prin promulgarea în 1841 a Regulamentului școlar care stipula înființarea de școli sătești pe cheltuiala țăranilor. Or această prevedere nu era deloc încurajatoare, iar efectele legii au fost sever limitate de neimplicarea financiară a statului în mediul rural. Recensământul populației din 1859-1860
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Doilea Imperiu (1852-1870), nu avem niciun motiv să presupunem că lucrurile erau mai îmbucurătoare în Țările Române. Aspirațiile educaționale revendicate ca principii revoluționare ale programului pașoptist își vor găsi totuși concretizarea, în Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, odată cu promulgarea în 1864 a Legii asupra instrucțiunii (Lege nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864), care va institui "obligațiunea instrucțiunii": "Instrucțiunea elementaria este obligatoria pentru toți copiii de amendoue secsele incepend de la optu pînă la doui-supra-dece ani împliniți ai etatii" (art.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
20 aprilie 2006). "Raportul final" a fost elaborat până la sfârșitul anului, și ulterior asumat de către președintele României, care a condamnat regimul comunist în numele statului român în ședința comună a camerelor reunite ale Parlamentului în data de 18 decembrie 2006. Prin promulgarea prezidențială a condamnării regimului comunist, statul român democratic postcomunist a dorit să marcheze simbolic ruperea de trecutul comunist ca punct de cotitură în devenirea democratică a societății românești. Raportul final redactat de echipa coordonată de V. Tismăneanu cuprinde o analiză
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și failibilității cunoașterii umane, fapte ce interzic ratificarea concluziilor provizorii în adevăruri definitive. Aceasta este calea cea mai sigură spre dogmă, după cum ne asigură K. Popper (1981) [1934], pentru care doar abrogările sunt posibile în știință, în timp ce instrumentele ratificării și promulgării se situează dincolo de sfera de posibilitate a oamenilor de știință. Asumarea Raportului Tismăneanu de către președintele republicii în numele statului român și pronunțarea publică a condamnării regimului comunist în Parlamentul României a constituit momentul critic, punctul de cotitură care a marcat rebalansarea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
democrație. De asemenea, la nivelul anului 1990, Consiliul Cercetării Naționale al SUA, printr-un raport special, Computer at Risk (CAR), prezenta starea securității sistemelor informaționale din Statele Unite și recomanda șase seturi de acțiuni. Prima recomandare se referea la crearea și promulgarea principiilor general acceptate de securitate a sistemelor (Generally Accepted System Security Principles, GASSP). Recomandarea pentru crearea GASSP a condus la înființarea, la sfârșitul anului 1992, a Fundației Internaționale pentru Securitatea Informațiilor. În 1997, comitetul GASSP, care era format din experți
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
categorii: clasificate (confidențiale, secrete, strict secrete) și neclasificate (sau publice). Lucrurile s-au complicat și mai tare după ce britanicii au mai introdus un nivel, restricționate, între informațiile neclasificate și cele confidențiale. Și în SUA a existat acest nivel, dar, odată cu promulgarea Legii accesului liber la informații (Freedom of Information Act, FOIA), el a dispărut. Ca atare, America are două marcaje suplimentare: numai pentru utilizare oficială (For Official Use Only, FOUO), care se referă la date neclasificate, dar care nu pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
programele de realizare a sistemelor de operare puternic securizate și de încredere. Dacă astfel de sisteme sunt dezvoltate și evaluate cu succes, guvernul federal, în funcție de buget, le va achiziționa. În plus, Departamentul Securității Naționale va înlesni conjugarea eforturilor public-privat pentru promulgarea celor mai bune practici și metodologii care să promoveze integritatea, securitatea și încrederea în procesul de scriere a codurilor programelor, inclusiv pe planul eliminării codurilor eronate, a celor malițioase sau a capcanelor ce pot fi introduse în programe în timpul conceperii
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
are rolul de Curte Supremă. Din anul 1911, Camera Lorzilor nu mai dispune în procesul legislativ decât de drept de veto. Acest drept nu se aplică însă și în cazul legilor fiscale. Din 1949, Camera Lorzilor nu mai poate împiedica promulgarea unui proiect de lege înaintat de Camera Comunelor decât timp de un an de zile. Camera Lorzilor trebuie să ia poziție față de toate proiectele de lege propuse de Camera Comunelor, aducând deseori îmbunătățiri valoroase de detaliu. Camera Comunelor poate respinge
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
membrilor cu organizația se referă la un tip de socializare organizațională prin care membrii Învață să se comporte „docil” și devin motivați de performanța organizațională sau departamentală ca grup În plus față de motivații personale În special de ordin material. coordonarea: promulgarea și impunerea de convenții și standarde ce permit membrilor organizației să dezvolte așteptări stabile cu privire la mediu (incluzând comportamentele celorlalți membri). Desigur piața dispune de un mecanism important de coordonare, altul decât autoritatea, anume prețurile. Pentru ca acestea din urmă, spune Simon
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a accelerat schimbarea, iar crizele au ajutat procesul tranziției 831. Noi conflicte în jurul Europei de Est vin să arunce un con de umbră la finele unui deceniu de destindere și la începutul anilor '80. Invadarea Afganistanului de către trupele sovietice și promulgarea stării de necesitate în Polonia s-au tradus printr-o degradare a relațiilor Est-Vest, în același fel ca și staționarea rachetelor purtătoare cu acțiune medie (SS.20) în URSS. Recidiva unei confruntări violente devenea amenințătoare. NATO răspundea acestei destabilizări periculoase
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cu Germania și alte state care participaseră la război, cum ar fi țările Benelux și Italia. În același timp, difereau de UFE, care dorea să abolească în mod categoric statul-națiune și să producă o federație europeană printr-un "big-bang", prin promulgarea unei Constituții Europene. Schuman și Monnet, de partea cealaltă, și-au dat seama că acest lucru nu era realist și, în schimb, au decis, să reducă importanța statului-națiune printr-o strategie care era atât profitabilă cât și pragmatică. Fără îndoială
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
el numea "La décentralisation Acte II" ("Descentralizarea Partea a II-a), "Acte I" fiind etapa de început a reformelor din 1982-1986. Probabil că cea mai remarcabilă dintre reformele lui Raffarin a fost aceea de a schimba Constituția din 1958 prin promulgarea unei legi constituționale în 200336 care va modifica însăși definiția Republicii Franceze, cunoscută de aici înainte ca "République décentralisée". Noua Constituție a expus un număr de principii de bază care priveau organizarea statului. În primul rând, ea recunoștea caracterul descentralizat
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ministeriu, mutual, neutralitate, pacific, parlamentarism, partidă, plenipotențiar, prerogative, proclamație, raport, reacționar, republică, rezoluțiune, suveranitate, tiranie, umanitate ș.a.; b) justiție-administrație: abuz, administra, autonomie, citațiune, crimă, daună, delict, filială, inculpat, infracțiune, ingerință, instanță, interpelație, jurisdicțiune, minoră, monedă, organizare, pledoarie, posesiune, posibilitate, procedură, promulgare, recensământ, rector, rescript, riveran, sancțiune, sentență, societate, transdanubian, vamal, valida ș.a.; c) economie: agiu, anuitate, bancă, bilet, breveta, buget, bursă, capital, cesiune, comerț, compensație, concurență, construcție, contracta, creanță, credit, debitor, demonetizare, diurnă, dividende, emisiune, excedent, export, garanție, impozabil, imputare, fiduciar
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]