2,398 matches
-
sistemul de boltire amintit, cu deosebirea că aici arcurile de piatră în torsadă, care susțin întregul sistem de bolți, nu se sprijină pe piedestale, ci pe console de piatră.Turla de pe naos are un diametru mai mare decât cea de pe pronaos. Absida altarului este decorată cu brâul torsadă, proscomidiarul și diaconiconul sunt luminate de ferestre mici tăiate în grosimea pereților de nord și de sud-est. Sub Sfânta Masă din altar se află o tainiță spațioasă cu pereți din piatră, cu arcuri
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sculptura în piatră a acestor biserici sunt stalactitele cu care Gligorie Cornescu făcuse cunoștință la bisericile lui Neagoe Basarab din Curtea de Argeș. Stalactitele simple sau combinate, sunt folosite la coloanele pridvoarelor, iar floarea de crin la baza capitelurilor coloanelor mari din pronaos”<footnote Victor Brătulescu, op. cit., p. 702 footnote>. Contraforturile elegante sprijină zidurile bisericii, prima pereche fiind plasată în diagonală la colțurile de vest și de nord-vest, celelalte perechi de o parte și de alta a absidelor naosului, care, ca înălțime, ating
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la colțurile de vest și de nord-vest, celelalte perechi de o parte și de alta a absidelor naosului, care, ca înălțime, ating marginea inferioară a brâului torsadă, iar ultimul de dimensiune redusă, sub fereastra din axul absidei altarului. Deschiderile ferestrelor pronaosului și altarului, care se termină în arc frânt, sunt încadrate de baghete încrucișate deasupra, cele perpendiculare, jos se sprijină pe rozete pătrate, diferite ca elemente decorative, de la o fereastră la alta. Fiecare fereastră are deasupra câte o cornișă lintel, iar
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu ferestre și cu pilaștri angajați, fixați în unghiurile bazei stelate. Partea de deasupra brâului torsadă este decorată cu colonete angajate, cu capitele pătrate și două rânduri de firide suprapuse. Ferestrele turlelor au aceleași elemente decorative ca și ale naosului, pronaosului și altarului, iar cornișele sunt decorate cu rozete. „Ca ansamblu turlele par cam greoaie, cu un diametru prea mare față de înălțimea bisericii, spre deosebire de cele de la Sfinții Trei Ierarhi, mai zvelte și mai bine proporționate cu înălțimea edificiului pe care îl
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
38 de ani; Salomeea cerând loc de cinste pentru fiii ei Mântuitorului; Iisus și femeia care pune doi bani în cutia milei. Un alt registru ilustrează în 13 scene momentele mai importante din viața Sfântului Ioan Botezătorul; ca și în pronaos și naos, scenele ocupă jumătatea de sus a spațiului dintre ferestre, precum și jumătatea de sus din glafurile celor 3 ferestre ale altarului. Privind de la dreapta spre stânga vedem: Preotul Zaharia este vestit de înger despre nașterea Sfântului Ioan; Nașterea Sfântului
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
orbi. Menționez că se văd amândouă pisaniile, atât cea veche cât și cea nouă. Până la brâul răsucit mai sus sunt două scene ce reprezintă martiraje ce nu pot fi identificate, iar de la brâu la zidul de despărțire dintre naos și pronaos este o altă scenă mai mare, tot martiraje ale unor sfinți. Unul dintre ei este răstignit asemenea Mântuitorului, iar alții sunt omorâți cu pietre. „Pictorii au reprezentat în acest registru pe unii apostoli martirizați prin răstignire asemenea Mântuitorului Hristos, contrar
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Gheorghe cu sabie și scut (între primele două ferestre), Serghie și Vah, Evstatie (între ultimele două ferestre), Dorotei și Leontie, Teodor Stratilat (după a treia fereastră), Iacob, Procopie etc. În capătul acestui registru, aproape de zidul de despărțire dintre naos și pronaos sunt doctorii fără de arginți Cozma și Damian, Pantelimon și Ermolae și Iachint, toți ținând în mână câte o linguriță și o trusă cu medicamente. Pictura din naos, peretele nordic Pictura din naos, peretele sudic În absida de nord în partea
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
În afară de scenele pictate pe laturile de sud și nord pe care le-am prezentat, mai există un registru cu scene mai mari, reprezentând momentele importante din viața Mântuitorului Iisus Hristos. Registrul respectiv este situat între zidul despărțitor dintre naos și pronaos și marginea turlei, marcată de brâul răsucit care coboară de la pandantivii mari. Șirul scenelor începe pe latura de sud deasupra frizei cu medalioane, urcă spre boltă și coboară spre nord, după cum urmează: Iisus o vindecă pe soacra lui Petru, care
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
personaje îmbrăcate cu șube mițoase, opinci și căciuli specifice românești”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 56 footnote>. Sfinții pictați în ambrazurile ferestrelor, ca și cei care se află în penultimul registru, de jur împrejur, atât în naos cât și în pronaos, au aureolele sculptate în relief, cu diferite motive florale și geometrice. Aureola sfinților are un motiv decorativ deosebit. Se arată prin aceasta influența exercitată de pictura și decorația bisericii de la Sfinții Trei Ierarhi. Spre deosebire de compozițiile din pridvor cele din pronaos
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pronaos, au aureolele sculptate în relief, cu diferite motive florale și geometrice. Aureola sfinților are un motiv decorativ deosebit. Se arată prin aceasta influența exercitată de pictura și decorația bisericii de la Sfinții Trei Ierarhi. Spre deosebire de compozițiile din pridvor cele din pronaos nu au căldura, culoarea și desenul celor dintâi. Scenele sunt numeroase, chiar îngrămădite, ceea ce face ca identificarea lor să se facă greu, iar mișcările și atitudinile personajelor sunt stângace, naive. Se poate spune că sunt opera unor pictori mai puțin
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dintâi. Scenele sunt numeroase, chiar îngrămădite, ceea ce face ca identificarea lor să se facă greu, iar mișcările și atitudinile personajelor sunt stângace, naive. Se poate spune că sunt opera unor pictori mai puțin experimentați, poate chiar începători. În bolta turlei pronaosului este pictată Maica Domnului cu Iisus Hristos în medalion la piept, înconjurată de serafimi și heruvimi. Pictura a fost refăcută în 1910-1911. Pe tamburul turlei, pictura este ștearsă iar pe unele porțiuni tencuită, încât cu greu se pot identifica figurile
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
partea de jos a acestor arcuri sunt în fiecare câte două figuri de profeți, deci, în total 8 figuri, pictura se păstrează într-o stare bună. Alte 3 sinoade ecumenice sunt reprezentate în partea de sus a zidurilor laterale ale pronaosului (sud, est și nord). Pe latura de est, tot în partea de sus s-a pictat Adormirea Sfintei Ana. După sinoadele ecumenice, pe fațadele laterale urmează câte trei registre cu scene care reprezintă Menologul sau Sinaxarul, dar nu în întregime
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sinoadele ecumenice, pe fațadele laterale urmează câte trei registre cu scene care reprezintă Menologul sau Sinaxarul, dar nu în întregime. Fiecare registru are câte 8 scene, deci, 24 de scene pe fiecare fațadă, iar pe toate cele patru fațade ale pronaosului sunt 96 de scene, care ilustrează momente din viețile sfinților, mai ales sfârșitul mucenicesc, minunile etc. Numeroase sunt și scenele cu decapitările sfinților. Unii dintre ei sunt răstigniți pe cruce ca și Iisus Hristos. După cele trei registre cu Sinaxarul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Avraam este urmat de Lot și de alți oameni, Pilda celor 10 fecioare, Iisus Hristos sub un baldachin frumos; 5 fecioare cu candelele aprinse care stau la masă, iar celelalte 5 stau afară și așteaptă. Pe latura de est a pronaosului, în partea de sus a celor două coloane, la una este Pilda Vameșului și a Fariseului, iar pe a doua Pilda fiului risipitor. Vameșul se roagă modest cu capul în jos, iar fariseul cu capul sus, stă mândru. În cealaltă
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
credinței. Interesante sunt aureolele ce ies ușor în relief și sunt sculptate cu motive florale și geometrice. Acest model de aureolă s-a luat de la biserica Sfinții Trei Ierarhi. Tot în cadrul registrului cu părinți cuvioși, în dreapta ușii de intrare în pronaos este Tabloul votiv, voievodul Gheorghe Duca cu familia. Pictorul, căutând să redea cât mai fidel personajele și respectând costumația epocii, au realizat un tabloul votiv de o importantă valoare documentară. Biserica reprezentată în tabloul votiv arată starea originară a monumentului
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
este Sfântul Zosima încadrat de două personaje dintre care o recunoaștem pe Sfânta Maria Egipteanca primind împărtășania de la Sfântul Zosima. Figurile slăbite de post exprimă spiritualitatea și asceza profundă a acestor pusnici. În ambrazura ușii prin care se intră în pronaos, în dreapta, este pictat Samson în luptă cu leul, iar în stânga David cu capul lui Goliat în mâna stângă. Ambele scene arată talentul de mare desenator al pictorului. Impresionează realismul puternic care a scos în evidență masa musculară a lui Samson
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a creștinilor. După ce au trecut de judecată, sfinții, în 6 registre, se îndreaptă spre grădina raiului. Cei de jos, în prim plan, sunt redați în întregime, iar ceilalți alcătuiesc o mare de capete în partea corespunzătoare ușii de intrare în pronaos. După grupurile de sfinți este grădina raiului mărginită de zid. Intrarea este păzită de un serafim. Sfântul Petru cu cheile în mâna dreaptă este pictat în prim plan. În partea de sus este Maica Domnului încadrată de doi îngeri, iar
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
îl preamăresc pe Dumnezeu. Se vede tendința de individualizare pe grupe și persoane. Unii gesticulează cu mâinile. Toți poartă veșminte scumpe. În partea de jos a pridvorului sunt pictați, de o parte și de alta a ușii de intrare în pronaos, sub ansamblul cu Judecata de apoi, Sfinții Dimitrie și Gheorghe călare pe cal, cu sulițe și ucigând balauri; iar în partea stângă mai jos se continuă scenele cu chinurile iadului. Pictura este într-o stare mediocră. În glaful ușii de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu Judecata de apoi, Sfinții Dimitrie și Gheorghe călare pe cal, cu sulițe și ucigând balauri; iar în partea stângă mai jos se continuă scenele cu chinurile iadului. Pictura este într-o stare mediocră. În glaful ușii de intrare în pronaos, în dreapta este pictat Samson în luptă cu leul, iar în stânga David cu capul lui Goliat, ambele scene impunându-se prin realismul puternic în care sunt redate. În dreptul ușii de intrare în pridvor este îngerul Rafail și Cuviosul Pahomie, iar în stânga
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
iconografice, tratate în cicluri de scene sau într-o singură scenă. Se impune ordinea și simetria scenelor repartizate pe toate zidurile bisericii. Un loc important îl ocupă registrele cu pildele și minunile Mântuitorului Hristos, reprezentate nu numai în naos și pronaos, dar și în altar, fapt întâlnit mai rar la alte biserici. Numeroase scene sunt din Vechiul Testament. Viața Sfântului Ioan Botezătorul este reprezentată în altar, cum nu se mai întâlnește în altă parte. Sunt câteva scene luate din iconografia picturii exterioare
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
întâlnește în altă parte. Sunt câteva scene luate din iconografia picturii exterioare moldovenești: acatistul Maicii Domnului, arborele lui Iesei, filosofii antici, scara virtuților, rugul lui Moise etc. Pictorii au dat o mare atenție martirajelor de sfinți, atât în sinaxarul din pronaos cât și în registrele din naos. Mulți sfinți sunt răstigniți asemenea Mântuitorului Iisus Hristos. ,,Pictorii accentuează elementul miraculos atât în ilustrarea numeroaselor minuni, vindecări, cât și în redarea martirajelor variate și de o mare cruzime. Aici se vede influența artei
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
șindrilă a fost înlocuit cu tablă de aramă. În 1897 acoperișul turlelor care avea formă piramidală a fost înlocuit cu altul în formă rotundă. Cu ocazia ultimelor lucrări de restaurare s-a găsit într-o sticlă în calota turlei de pe pronaos următoarea însemnare a starețului Grichentie Damian: Aceste turle s-au făcut în anul 1897 fiind în formă de piramidă și semănând a biserică catolică, fiind tabla de aramă avariată de vânt. Comisia Monumentelor Istorice i-a schimbat și forma. Lucrarea
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Mitropolit Pimen în amintirea celor opt sute de mii de vieți românești eroice jertfite în marele război pentru unitatea neamului 1916-1919, turnatu-s-a acest clopot pentru mănăstirea Cetățuia prin subscripția publică, stareț fiind protosinghelul Teodosie Bonteanu în anul 1932”. În pronaosul bisericii, în nișa sepulcrală de sud este mormântul lui Gheorghe Duca, mort la Lwow la 10 aprilie 1685 și îngropat provizoriu în biserica lui Alexandru Balaban. Osemintele i-au fost aduse și înhumate aici la 1693, de către fiul său voievodul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în Biserica Stratenia, pe locul unde astăzi se află catedrala mitropolitană din Iași. În acea biserică oficia mitropolitul țării slujbele și ,,era cu de toate împodobită și o făcu Doamna Ducăi Vodă”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 40 footnote>. În pronaosul de la Cetățuia mai găsim și mormântul unui frate de-a lui Gheorghe Duca, cu o lespede funerară de piatră, cu inscripția marginală în limba greacă, ștearsă în prezent, putându-se descifra doar următorul cuprins: ,, Aici se odihnește robul lui Dumnezeu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lui Dumnezeu Dimitrie Suceveanul și soția sa Ecaterina spre veșnica lor pomenire. Anul 1880, Martie 30, Iași. Din 30 martie 1880”<footnote Inscripția se găsește pe acest policandru footnote>. Are 16 brațe, făuritorul lui nu-l cunoaștem. În Sfântul Altar, pronaos și pridvor mai sunt câte un policandru de dimensiuni mai mici. Strănile arhierească și domnească, dar și cele pentru credincioși care sunt așezate lângă pereții bisericii sunt lucrate de un meșter din Suceava în anul 1985. În anul 1988 starețul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]