2,396 matches
-
Biserica și pridvorul nu au parament unitar. Ușa de acces în pronaos, aflată pe fațada de vest, are ancadrament din piatră cu arcadă în dublă acoladă. O altă caracteristică a planului bisericii cu rapeluri în epocile anterioare, este raportul naos/pronaos, biserica din Bălteni fiind una din puținele biserici al căror pronaos este mai îngust decât naosul. De altfel, nu numai tipul de pronaos este rar, ci și modul de acoperire cu boltă semicilindrică transversală, procedeu întâlnit în arhitectura medievală românească
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
pronaos, aflată pe fațada de vest, are ancadrament din piatră cu arcadă în dublă acoladă. O altă caracteristică a planului bisericii cu rapeluri în epocile anterioare, este raportul naos/pronaos, biserica din Bălteni fiind una din puținele biserici al căror pronaos este mai îngust decât naosul. De altfel, nu numai tipul de pronaos este rar, ci și modul de acoperire cu boltă semicilindrică transversală, procedeu întâlnit în arhitectura medievală românească numai la Căluiu (biserica din Bălteni având în comun cu această
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
în dublă acoladă. O altă caracteristică a planului bisericii cu rapeluri în epocile anterioare, este raportul naos/pronaos, biserica din Bălteni fiind una din puținele biserici al căror pronaos este mai îngust decât naosul. De altfel, nu numai tipul de pronaos este rar, ci și modul de acoperire cu boltă semicilindrică transversală, procedeu întâlnit în arhitectura medievală românească numai la Căluiu (biserica din Bălteni având în comun cu această biserică pridvorul și brâul puternic) și la paraclisul mic al Coziei, ambele
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
de a folosi panouri mai mici și mai regulate. Contraforții sunt, de asemenea, un element rar pentru epocă. Elementul care a atras atenția în cel mai înalt grad prin raritatea sa este pridvorul pe 3 laturi, care cuprinde nu numai pronaosul ci și o parte din naos până în dreptul absidelor laterale. La momentul construirii bisericii, fie acesta chiar și 1626, pridvorul din zid - ca element constitutiv al bisericii - era, încă, un element rar, un exemplu de folosire în forme mai coerente
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
fiind la Biserica Domnească din Târgoviște (1584). Singurul pridvor pe trei laturi în arhitectura românească medievală, este pridvorul bisericii mănăstirii Tismana, monument datat secolul XIV; celălalt "pridvor", este, în fapt, numai un portic ce face legătura (static și optic) între pronaosul târziu, supralărgit, și restul bisericii, databilă spre sfârșitul secolului XVI.
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
construit o alta mai mare (între anii 1750-1756), zidită din piatră, de către marele clucer Constantin Fotescu și tăbăcarul Hagi Ion Gheorghe. A fost construită în stil brâncovenesc, cu abside pentru strane, având trei turle: una deasupra naosului și două deasupra pronaosului. În anii 1800-1801, întreaga Craiovă a fost incendiată de către turci, inclusiv biserica Madona Dudu. În pronaosul bisericii se afla mormântul poetului Vasile Cârlova. Biserica a fost refăcută în 1842. În 1841 Iordache Otetelișanu i-a încredințat lui Constantin Lecca comanda
Biserica Madona Dudu () [Corola-website/Science/332695_a_334024]
-
și tăbăcarul Hagi Ion Gheorghe. A fost construită în stil brâncovenesc, cu abside pentru strane, având trei turle: una deasupra naosului și două deasupra pronaosului. În anii 1800-1801, întreaga Craiovă a fost incendiată de către turci, inclusiv biserica Madona Dudu. În pronaosul bisericii se afla mormântul poetului Vasile Cârlova. Biserica a fost refăcută în 1842. În 1841 Iordache Otetelișanu i-a încredințat lui Constantin Lecca comanda executării picturii de la biserica Madona Dudu. În vara acelui an, Lecca s-a dus personal la
Biserica Madona Dudu () [Corola-website/Science/332695_a_334024]
-
oară, în România, a moaștelor Sf. Apostol Andrei, ocrotitorul României, protector al municipiului Galați. Cu această ocazie au fost aduse la Galați și o parte din moaștele Sf. Ierarh Nectarie de Eghina. Surse: Compartimentarea este următoarea: pridvor deschis pe coloane, pronaos, naos, altar. Absidele laterale sunt înglobate în grosimea zidurilor.La exterior temelia vizibila este din blocuri de piatră cioplită.Pridvorul deschis se sprijină pe coloane duble și arcuri trilobate. Biserica este încinsă de un brâu casetat la 1/3 din
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]
-
este încinsă de un brâu casetat la 1/3 din înălțimea zidurilor și de un brâu în torsada deasupra ferestrelor. Firide mici se înșiruie sub cornișa puternic profilată. Biserica are o turlă mare pe naos și două mai mici pe pronaos.În interior este pardosită cu dale din marmură de Carara albe și roșii și pictată în frescă.Catapeteasma este din cărămidă și brâie din marmură de Carrara. Amvonul este din aceeași marmură iar policandrele din bronz masiv.
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]
-
zidurile construite din piatră și cărămidă, cu o grosime de peste 1,5 m. În timp ce piatra (bolovani de râu) este constituientul soclului și zidurilor, cărămida subțire este materialul din care sunt făcute arcurile bolților. Structura cuprinde un altar, un naos, un pronaos și două șanțuri puțin pronunțate. Pe latura sudică a fost ridicat un turn - clopotniță, cu rol de apărare a intrării. Construcția a fost de forma unei nave rectangulare, cu două ieșiri rectangulare aflate în dreptul sânurilor și vizibile numai la exterior
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
vizibile numai la exterior. Absida principală de formă circulară și mai îngustă ca naosul (acoperit de către o cupolă și prevăzut cu două ferestre), la răsărit a format altarul (unde s-a aflat o singură fereastră situată axial - de factură gotică). Pronaosul - acoperit și el de către o cupolă, a fost mai larg decât naosul. Alăturat zidului sudic - respectiv pronaosului, s-a aflat juxtapusă clopotnița - portic, ce a avut jos trei deschideri (spre sud - pe unde se făcea intrarea propriuzisă în biserică, est
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
cupolă și prevăzut cu două ferestre), la răsărit a format altarul (unde s-a aflat o singură fereastră situată axial - de factură gotică). Pronaosul - acoperit și el de către o cupolă, a fost mai larg decât naosul. Alăturat zidului sudic - respectiv pronaosului, s-a aflat juxtapusă clopotnița - portic, ce a avut jos trei deschideri (spre sud - pe unde se făcea intrarea propriuzisă în biserică, est și vest) iar la partea superioară încăperea destinată clopotelor, tot cu trei deschideri. Bolțile au fost susținute
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
trei deschideri (spre sud - pe unde se făcea intrarea propriuzisă în biserică, est și vest) iar la partea superioară încăperea destinată clopotelor, tot cu trei deschideri. Bolțile au fost susținute de arce mari de cărămidă care coborau în naos și pronaos până la jumătatea zidurilor și se sprijineau de console de formă prismatică din piatră cioplită. Naosul a fost despărțit de pronaos de un puternic zid. Zidurile bisericii au avut grinzi de lemn înecate în zidărie și legate între ele prin mici
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
destinată clopotelor, tot cu trei deschideri. Bolțile au fost susținute de arce mari de cărămidă care coborau în naos și pronaos până la jumătatea zidurilor și se sprijineau de console de formă prismatică din piatră cioplită. Naosul a fost despărțit de pronaos de un puternic zid. Zidurile bisericii au avut grinzi de lemn înecate în zidărie și legate între ele prin mici piese transversale - aflate la nivelul solului, ceva mai sus de originea bolților și la partea superioară a zidurilor. Tot cu
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
stil baroc. Pe partea dinspre stradă a navei a fost construită pe întreaga lățime a bisericii o tribună cu parapet arcuit din baluștri, accesul acestuia fiind asigurat prin scările practicate în grosimea zidăriei, scări care pornesc din spațiile laterale ale pronaosului. Pereții bisericii sunt decorați cu bogate stucaturi, în partea mediană a arcului de triumf cu stema orașului Brașov și a Transilvaniei, respectiv anul finalizării bisericii. În medalioanele pictate pe suprafața bolților apar scene biblice, care au fost pictate cu ocazia
Biserica Romano-Catolică Sf. Petru și Pavel din Brașov () [Corola-website/Science/333628_a_334957]
-
avut loc un amplu șantier de restaurare, grație căruia lăcașul de închinare, acoperit integral cu tablă, s-a păstrat, în condiții bune, până astăzi; ultima reparație s-a desfășurat în 1991. Pereții săi înscriu planul dreptunghiular, cu absida semicirculară decroșată. Pronaosului dreptunghiular, precedat de un turn-clopotniță suplu, cu un foișor deschis de lemn și fleșă evazată, i-a fost adosat, pe latura nordică, o mică încăpere pătrată. Interiorul a fost pictat în anul 1846.
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ponor () [Corola-website/Science/334657_a_335986]
-
slujbele în biserica mănăstirii au fost oficiate o de preotul paroh, iar în anul 1970, a fost trecută în patrimoniul muzeului Porțile de Fier, moment în care obiectele de cult au fost duse în depozitul muzeului. Pisania bisericii, aflată în pronaos, are următorul cuprins: „Această sfântă și dumnezeiască biserică unde se cinstește și se prăznuiește hramul nedespărțitei Sfinte Troițe, s-a început din temelie de vejnicul întru pomenire D(o)mnul nostru Io Ghica Voievod și s-au săvârșit de Înălțatul
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
votive ale Bălăcenilor, în biserica nezugrăvită până atunci. Conform unui raport din 1914 al lui Virgil Drăghiceanu către Comisia Monumentelor Istorice, stilul arhitectonic al bisericii din Balaci este cel al epocii lui Matei Basarab, incinta dreptunghiulară fiind împărțită în pridvor, pronaos, naos și un altar poligonal, grosimea zidurilor este de 1,13 m, lungimea de 18,65 m, lățimea de 5,7 m și înălțimea de 19,35 m. La exterior înfățișarea zidului este caracterizată de nișe, care sunt despărțite prin
Biserica din Balaci () [Corola-website/Science/333933_a_335262]
-
Drept mărturie servește o pisanie cu stema Moldovei în centru, instalată deasupra intrării în biserică, cu următorul text: Aspectul exterior a fost modificat de-a lungul anilor, fiind adăugată clopotnița în două niveluri. Biserica este de tip moldovenesc vechi mixt. Pronaosul este dreptunghiular și alungit, intrarea în el este precedată de un pridvor închis, amplasat nu în continuarea pronaosului, ci dintr-o parte, în ciuda tradiției. Turnul clopotniței este amplasat deasupra pronaosului. Portalul este împodobit de un chenar de piatră în stil
Biserica Sfântul Dumitru din Orhei () [Corola-website/Science/333990_a_335319]
-
Aspectul exterior a fost modificat de-a lungul anilor, fiind adăugată clopotnița în două niveluri. Biserica este de tip moldovenesc vechi mixt. Pronaosul este dreptunghiular și alungit, intrarea în el este precedată de un pridvor închis, amplasat nu în continuarea pronaosului, ci dintr-o parte, în ciuda tradiției. Turnul clopotniței este amplasat deasupra pronaosului. Portalul este împodobit de un chenar de piatră în stil gotic. Și ferestrele sunt decorate cu unele elemente gotice. Cupolele naosului și pronaosului sunt probabil singurele autentice din
Biserica Sfântul Dumitru din Orhei () [Corola-website/Science/333990_a_335319]
-
în două niveluri. Biserica este de tip moldovenesc vechi mixt. Pronaosul este dreptunghiular și alungit, intrarea în el este precedată de un pridvor închis, amplasat nu în continuarea pronaosului, ci dintr-o parte, în ciuda tradiției. Turnul clopotniței este amplasat deasupra pronaosului. Portalul este împodobit de un chenar de piatră în stil gotic. Și ferestrele sunt decorate cu unele elemente gotice. Cupolele naosului și pronaosului sunt probabil singurele autentice din piatră în bisericile moldovenești care nu au fost afectate de trecerea timpului
Biserica Sfântul Dumitru din Orhei () [Corola-website/Science/333990_a_335319]
-
închis, amplasat nu în continuarea pronaosului, ci dintr-o parte, în ciuda tradiției. Turnul clopotniței este amplasat deasupra pronaosului. Portalul este împodobit de un chenar de piatră în stil gotic. Și ferestrele sunt decorate cu unele elemente gotice. Cupolele naosului și pronaosului sunt probabil singurele autentice din piatră în bisericile moldovenești care nu au fost afectate de trecerea timpului. În curtea bisericii se găsește monumentul ctitorului Vasile Lupu. Monumentul este turnat în bronz și este opera sculptorului Oscar Han. Biserica face parte
Biserica Sfântul Dumitru din Orhei () [Corola-website/Science/333990_a_335319]
-
cu ora 24, conform schemei atașate (Schema 1 - Piața Palatului Regal). Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș Sâmbătă, 13 august 2016, ora 15 Sâmbătă, 13 august, la ora 15, va avea loc slujba de înmormântare a Reginei Ana în Pronaosul Noii Catedrale de la Curtea de Argeș. Publicul va avea acces doar în fața porții de intrare în Parcul Arhiepiscopiei Curtea de Argeș. Ceremonia se va desfășura în două părți: ora 15.00-15.50, în fața Noii Catedrale, ora 15.50-16.10, ceremonia religioasă a îngropării, în
Programul oficial al funeraliilor Reginei Ana a României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102880_a_104172]
-
Topoloveni, Pitești, Curtea de Argeș. Cortegiul funerar nu se va opri, de-a lungul călătoriei, dar va încetini viteza în localități. La ora 15.00, în ziua de sâmbătă, 13 august 2016, va avea loc slujba de înmormântare a Reginei Ana în Pronaosul Noii Catedrale de la Curtea de Argeș. Ceremonia înmormântării va fi privată, în prezența Familiei Regale a României și a membrilor Familiilor Regale străine, prezente la eveniment. Publicul va avea acces doar în fața porții de intrare în Parcul Arhiepiscopiei Curtea de Argeș. Presa va avea
Programul funeraliilor Reginei Ana a României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102890_a_104182]
-
niciodată) și înmânarea cârjei arhiereilor aleși. Cu numai opt zile înainte de abdicare, învestise doi mitropoliți (unul dintre ei fiind viitorul Patriarh Justinian) și un arhiepiscop. Vazându-l pe Rege că iese, tot prin Ușile Împărătești, din Altar, m-am dus în pronaos, lângă mormintele lui Carol I și al Reginei Elisabeta, de care monarhul s-a apropiat urmat de micul nepot, prințul Nicolae, în vârstă de șapte ani, îmbrăcat în costum, cu cravată, ținând cu amândouă mâinile o lumânare mai înaltă ca
BOR l-a recunoscut pe Rege ca suveran de drept. Mihai, moștenitorul împăraților bizantini by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103168_a_104460]