4,989 matches
-
Nixon induce o stare de teamă publicului său, expunând consecințele negative ale retragerii din Vietnam (pierderea de vieți și libertăți umane, distrugerea încrederii în puterea americanilor în lume, atacul potențial al dușmanilor) și, cum poporul american reprezintă, așa cum observă Hill, "prototipul în ce privește teama"243, un astfel de argument, neamplificat excesiv, aduce publicul exact în starea psihologică necesară pentru a accepta, în loc să chestioneze, concluzia lui Nixon, potrivit căreia retragerea imediată a trupelor americane din război ar echivala unui dezastru mondial. În ce privește a
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
a orașului München"473. Dacă privim lucrurile din această perspectivă, observă criticul, dilema cu privire la sinceritatea conducătorului fascist devine mult mai ușor de elucidat decât în alte cazuri, mai mult sau mai puțin celebre decât al său. Burke se referă la prototipul celui care ia, după caz, chipul "rolului" pe care îl joacă, într-o situație sau alta și care, cu multitudinea sa de "identități", face ca întreprinderea de cartografiere a profilului identității lui Hitler să pară o adevărată binecuvântare. Totuși, rămâne
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
acest sens reacționari (p. 3). De dreapta sau de stânga. Dintr-o direcție sau alta. A existat o rezistență și o reacție antifascistă și antitotalitară (exemplul studiat este T. Mann), după cum a existat și una anticomunistă contestatară și de disidență (prototip M. Bulgakov, studiat și el). A existat și o reacțiune antiburgheză tipică avangardelor secolului XX, de inspirație ideologică de stânga. Dar acest exemplu (asupra căruia noi am fi insistat din plin) mai dovedește ceva: de îndată ce avangarda se ia, în continuare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
semnificativ totuși: disponibilitatea contractuală se păstrează, s-ar spune, nealterată în continuare (se subînțelege, în termenii unui contract serios, de genul tratatului diplomatic sub clauza obligatorie pacta sunt servanda). Așa s-ar înțelege, cel puțin, prin invocarea aedului homeric Femios, prototipul poetului de curte, convertit în simbol al elogiului profesionist de mare vocație și, firește, bine remunerat. Transcrierea textului este mai curând o parafrază. Nu mă ucide (cel implorat este Ulise). Ei m-au obligat să cânt. Dar i-am cântat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tot direct de la patul bolnavului, fapt ce va contribui imens la creșterea calității îngrijirii medicale și la creșterea calității vieții unei largi categorii de oameni. Pentru aceasta, în afară de soluțiile tehnice ale înregistrării electronice medicale trebuie realizate conceptele legale și soluțiile prototip de a asigura securitatea datelor și protecția acelor date medicale care sunt mai „sensibile”, prin autentificare, codare și semnătură electronică. În particular, trebuie dezvoltate concepte de a converti datele medicale la nivelul interfețelor dintre sistemele mobile (PDA) și sistemele informatice
Tratat de diabet Paulescu by Simion Prună, Contantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92240_a_92735]
-
și explicații ale etimologiilor numelor comune, de ex., cuvântul șaman, în concluziile studiului Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului. În Comentarii la legenda Meșterului Manole găsim corporații de metalurgiști, fierari și făuritori de arme, purtând numele sau revendicându-se de la prototipuri mitice; de asemenea, prin magia numelui, frații, Stoian și Stoiana, participă "la statornicia absolută, la tot ceea ce stă în această lume de alunecări și căderi, la realitatea ultimă"19). Interesant este și faptul că, în interviul acordat lui Claude- Henri
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ficțional, întărind autenticitatea și verosimilitatea acestuia"164. În cazul antroponimelor atestate definite ca "toate acele nume proprii care, deși sunt sunt construite în conformitate cu sistemul de denominație existent în limbă, sunt utilizate într-o operă literară fără a trimite la un prototip omonim, sau despre care nu știm să aibă un asemenea prototip"165, autoarea are în vedere stabilirea mecanismului specific "ce acționează în procesul de denominație într-o operă literară", folosind exemple din romanul Ion. (Alegerea se justifică și prin afirmația
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
definite ca "toate acele nume proprii care, deși sunt sunt construite în conformitate cu sistemul de denominație existent în limbă, sunt utilizate într-o operă literară fără a trimite la un prototip omonim, sau despre care nu știm să aibă un asemenea prototip"165, autoarea are în vedere stabilirea mecanismului specific "ce acționează în procesul de denominație într-o operă literară", folosind exemple din romanul Ion. (Alegerea se justifică și prin afirmația lui Rebreanu care credea că "numele are o importanță deseori hotărâtoare
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de homo religiosus este rezultatul viziunii unui savant care "pune între paranteze judecățile vizînd realitatea ontologică sau metapsihică a figurilor arhetipale și încearcă, printr-o reducție eidetică, să deducă modelul paradigmatic al imaginarului religios"85. Mitul este instituit de arhetip (prototip, pattern)86, este povestea exemplară a arhetipului (personaje, teme, situații, imagini/simboluri arhetipale) care obligă la repetiție (act fundamental pentru conștiința omului arhaic, care abolește timpul istoric), imitație (a unor "modele transumane"87, exemplare, ceea ce conferă sens vieții, o valorizează
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sensul de "model exemplar", dezvăluit prin mit și reactualizat prin rit, Eliade corectează a posteriori și precizează că titlul potrivit pentru intențiile sale ar fi fost Paradigme și repetare 96. Acesta este și motivul pentru care Eliade folosea termenul de prototip în locul celui de arhetip, folosit de Jung, deoarece "sacrul se manifestă în lume prin limitare de sine, toate realitățile epifanice ale sacrului (hierofanii, simboluri, mituri etc.) fiind ipostaze limitate ale acestuia"97. Teoria "prototipului ideal" este redevabilă doctrinei lui Platon
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pentru care Eliade folosea termenul de prototip în locul celui de arhetip, folosit de Jung, deoarece "sacrul se manifestă în lume prin limitare de sine, toate realitățile epifanice ale sacrului (hierofanii, simboluri, mituri etc.) fiind ipostaze limitate ale acestuia"97. Teoria "prototipului ideal" este redevabilă doctrinei lui Platon: identitatea dintre ontologia platoniciană și "ontologia arhaică", dintre Idee și "modelul mitic" se realizează prin punerea sub semnul anamnezei 98. Dacă prima cădere a omului înseamnă religiozitate la nivelul conștiinței suferinde, iar a doua
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Sanda Irineu: "Au fost mulți săraci cu duhul în toată lumea asta a noastră. Dar cel mai faimos tot Parsifal a rămas. Căci a fost singurul care a întrebat: unde se află potirul Sfântului Graal?"747. Prin atitudinea naivului, visătorului Pantelimon, prototip al "nebunului sfânt" și a cărui nostalgie după iubirea pierdută rămâne "inconștientă până la sfârșit", Eliade dezvăluie "legăturile adânci dintre imaginație și sens"748, opunându-l pe acest nou Parsifal în căutarea Graalui, reprezentanților celeilalte atitudini în fața sensului, cea sceptic-raționalistă. De
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam • Un univers dans une cuillère. Sur la terminologie alimentaire du roumain, Petronela Savin • Universul din lingură. Despre terminologia alimentară românească, Petronela Savin În curs de apariție: Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale, Simina-Maria Terian Bun de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
conștiinței 32. Poemul își propune propria lume, dar nu cea a corporeității sale lingvistice, a unor imagini create prin cuvinte, care s-ar putea reda într-o reproducere (Nachbild), așa cum în orice reprezentare am putea recunoaște datul originalului sau al prototipului (Vorbild) pe care îl face să apară. Replică orizontală în care imaginea funcționează pe baza unui proces de asemănare - neasemănare, înlocuită acum de iradierea transparenței înseși, de perspectiva verticală care nu arată lucrurile în ceea ce sunt ci, dezvăluindu-le negativul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
48. Dacă "frunzele au lumină în miez", adevăratul chip al lucrurilor este cel ce duce vederea către început, poartă spre izvorul care îi dă chip, fiind el însuși chip al începutului, "desăvârșirea/ ce înăuntru-ncepe/ străvezie"49. Începutul e izvorul, prototipul tuturor tipurilor, neimaginabilul, întoarcerea cuvintelor ce rostesc chipul lumii la necuvântul rostirii luminoase, în Cuvântul Vieții și al schimbării la față. În "clipa când apare viața în cuvinte", "din/ trupul acest-al cuvintelor/ ce se schimbă la față/ din lucruri
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
să ajungă în acea culme adoratorie, să treacă pragul obișnuit al vederii și să i se smulgă vălul ultim de pe lucruri și să poată adora chipul etern desăvârșit al iubirii lui". Lucrurile dezvăluite nu mai arată decât trecerea pură spre prototipul care le subîntinde imaginea. Ochiul se deschide pe culmea golului de vedere, cel umplut de "icoana iubită, chipul etern ce-l adorase față către față". Iar pentru "unul care a văzut chipul adevărului și cunoaște drumul", perspectiva inversă a viziunii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cea mai potrivită, care deschide drumul spre inima lucrurilor și a lumii"8. "Calea noastră este cea simbolică a inimii", iar imaginea se creează abia "pe firul naturii" care merge spre culmea originii, întorcându-se metanoic după "chipul și asemănarea Prototipului Logosului nemuritor", așa cum - urmând albia în amonte - "râul duce la izvor", acolo unde natura, în sfârșit dezvăluită, se pune în finalitatea ei începătoare 9: "nesemnificativul tras la sens, pe pârâu mers până la izvor, pe zbor până la zvâcnetul aripii, pe stea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imagini în mii și mii de unde, într-un izvor uriaș"16. Iar ceea ce rămâne, după trecerea în netrecător, este "vedere și clarviziune", răscruce a vizibilului adus la Unul, "mai mult decât a fost inițial pentru că a intervenit frângerea"17, răsfrângerea prototipului pe chipul imaginii. Nu este aceasta tocmai "icoana transparentă" a lucrurilor, "o nouă față a Logosului nouă necunoscută ca imagine până acum", noua imagine venită "din adâncurile înrădăcinate ale firii" care arată "cerul ascuns în matca izvoarelor"?18 Arătare în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
izvoarelor"?18 Arătare în care natura vizibilă și natura invizibilă (cele două naturi ale imaginii) se conjugă în aceeași primultimitate a chipului și a asemănării. A deveni "imagine πρυδοπον - imago chip έικον"19 înseamnă a fi după chipul și asemănarea prototipului, a fi în vedere precum într-un început care te pune în lumină, te repune în lume cu o față nouă. Pe culmea unde "începe noul eon al Imaginii, al έικον-ului, al icoanei, al chipului"20 evidența invizibilă a originalului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
originalului nu mai face propriu-zis imagine, aceasta se șterge topită în noul orizont, deși ceea ce ni se dă spre vedere și adorare este o imagine 21. "Așa cum soarbe uleiul lumina de sus, și mirul mireasma de jos, așa icoana absoarbe prototipul până la asemănare, fără să-și piardă caratele propriei personalități"22. Imaginea e doar filtrul, ecranul transparent pe care se proiectează chipul invizibilului, nu un intermediar sensibil și vizibil, căci nu ea dă ceva de văzut, ci deschide drumul spre model
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
s-a așternut până aici între realitatea naturală și Logosul care se înfățișează vederii transfigurate, înălțată în irespirabilul și în insuportabilul transcendentului. Imaginea își desăvârșește natura din perspectiva - dintotdeauna deschisă - a finalității supranaturale, se șterge în evlavie pentru a sluji prototipului să se arate în icoana transparentă. Vederea panoramică vede lucrurile de la înălțime în adevărata lor splendoare, în strălucirea lor originară. Dar ce e astfel transpus în vedere trebuie depus în mărturie, rostit de cuvântul în care Logosul se pune ca
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înseamnă a o învesti cu darul graiului, cel care dă chip lumii până acum neînfățișate, șterse din vedere. Abia cu starea de contemplare bucuria se desăvârșește, începutul începe cu adevărat lumea, o deschide chipului și o arată după asemănarea cu prototipul 38. "Abia cu treapta contemplativă începe făptura graiului", iar omul "numai când se întoarce, numai când întoarce capul îndărăt spre lume, când trece din adorație în contemplație devine poet"39. Trecerea pragului înspre starea de vârf a adorării echivalează cu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
În acest moment se naște poetul"43. Imnele bucuriei, de la asceză la kerygmă Imnele bucuriei sunt expresia conjugată a celor două stări: bucuria extatică a adorării și îndoita bucurie, creatoare, a contemplării; dar și ilustrarea poetică a trecerii typos-ului spre prototip sau a naturii vizibile spre natura invizibilă a imaginii. O poezie ascetică și kerygmatică: trecută prin proba de foc a pustiei, ea urcă pe culmea vederii chipului de dincolo de lume, întorcându-se la originea invizibilă a vizibilului, reîntorcându-se apoi
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vedere drept "slava chipului ceresc", nu a luminii fără de chip, ci a prefeței Începutului ce răzbate în "icoanele făpturilor cu toate"77. Ceea ce începe să se arate în toate face ca toate să își arate adevărata făptură, chipul lor ceresc, prototipul întipărit în chip. Abia atunci se văd "icoanele semințelor", marca imaginală a nevăzutului seminal: "semințele obârșiilor/ Cu fața spre plugurile Răsăritului", iar "grâul e chip/ Și față povestesc și ochii animalelor,/ Primejdia și slava sunt pe chip"78. "Icoană țin
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
i-o dă și dispare. Natura ajunge la ființă pentru că e făcută să crească, finalitatea ființării coincizând cu originea înființării. De aceea, trecerea la prezență are loc la limită, în taina întâlnirii naturii cu finalitatea ei supranaturală, a chipului cu prototipul. Acolo unde, în adâncul nevăzut al naturii devenită icoană, aștepți "să fii luat la nuntă și să fii născut", în limita eshatologică unde sfârșitul reînființează natura, renăscând omul în condiția de fiu divin. Dispunerea (Ent-stellung) de care vorbește Heidegger este
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]