3,260 matches
-
76 „... atunci va sta de față toată făptura tremurând de arătarea Lui slăvită, iar noi avem să ne înfățișăm unul câte unul, ca să ni se cerceteze faptele, pe care le-am săvârșit în viață”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul XXXVI, VIII, în PSB, vol. 17, p. 273) „Cu ce măsură măsurați, vi se va măsura (Mt. 7, 2). Ai necăjit pe fratele tău? Primește la fel! Ai răpit averile celor mai lipsiți decât tine, ai lovit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sta de față toată făptura tremurând de arătarea Lui slăvită, iar noi avem să ne înfățișăm unul câte unul, ca să ni se cerceteze faptele, pe care le-am săvârșit în viață”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul XXXVI, VIII, în PSB, vol. 17, p. 273) „Cu ce măsură măsurați, vi se va măsura (Mt. 7, 2). Ai necăjit pe fratele tău? Primește la fel! Ai răpit averile celor mai lipsiți decât tine, ai lovit săraci, ai rușinat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
primește-ți răsplata acestor fapte! Ceea ce seamănă fiecare, aceea și culege (Gal. 6, 8). Iar dacă ai făcut fapte bune, primește răsplăți înmulțite și pentru acelea! Că Tu vei răsplăti fiecăruia după faptele lui”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul LXI, V, în PSB, vol. 17, p. 338) „... acolo nu se poate tăgădui nimic, ci chiar gura cea mai nerușinată este astupată. Însăși faptele vor da mărturie împotriva fiecărui om; nu vor de glas, dar se vor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
acestor fapte! Ceea ce seamănă fiecare, aceea și culege (Gal. 6, 8). Iar dacă ai făcut fapte bune, primește răsplăți înmulțite și pentru acelea! Că Tu vei răsplăti fiecăruia după faptele lui”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul LXI, V, în PSB, vol. 17, p. 338) „... acolo nu se poate tăgădui nimic, ci chiar gura cea mai nerușinată este astupată. Însăși faptele vor da mărturie împotriva fiecărui om; nu vor de glas, dar se vor înfățișa așa cum le-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
conducerea celor răi, nu-i pricină de războaie, rădăcina vrăjmășiei, ci e țara celor vii, nu a celor care mor din pricina păcatelor, ci a celor ce trăiesc viața cea adevărată, viața în Hristos Iisus”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul CXIV, V, în PSB, vol. 17, p. 344) „Cum va putea, oare, limba omenească să enumere binefacerile pe care ni le-a făcut nouă Dumnezeu? Dacă binefacerile acestea sunt atât de multe și așa de mari, apoi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu-i pricină de războaie, rădăcina vrăjmășiei, ci e țara celor vii, nu a celor care mor din pricina păcatelor, ci a celor ce trăiesc viața cea adevărată, viața în Hristos Iisus”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul CXIV, V, în PSB, vol. 17, p. 344) „Cum va putea, oare, limba omenească să enumere binefacerile pe care ni le-a făcut nouă Dumnezeu? Dacă binefacerile acestea sunt atât de multe și așa de mari, apoi cu mult mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Întâia către Serapion, Episcopul de Thmuis, Împotriva celor care hulesc și spun că Duhul Sfânt este creatură, XXV, în PSB, vol. 16, p. 55) „A nu exista întru Tine este a nu exista defel”. (Sf. Grigorie de Nyssa, La titlurile Psalmilor, partea I, cap. VII, în PSB, vol. 30, p.151) „ ... noi învățăm că trebuie să privim numai către El, căci El este aducătorul la existență al tuturor celor ce sunt. Într-adevăr, dacă am fost aduși din nimic la ființă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cel Care iese din gura Lui, ca să nu socotești că Duhul este unul dintre cele din afară și dintre creaturi, ci să crezi că-și are ipostaza de la Dumnezeu - are în El toate puterile”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, Omilia la Psalmul XXXII, IV, în PSB, vol. 17, p. 252) „... Duhul este al lui Dumnezeu și Tatăl și al Fiului 84, ca Unul ce este ființial din amândoi, adică curge din Tatăl prin Fiul”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
din gura Lui, ca să nu socotești că Duhul este unul dintre cele din afară și dintre creaturi, ci să crezi că-și are ipostaza de la Dumnezeu - are în El toate puterile”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, Omilia la Psalmul XXXII, IV, în PSB, vol. 17, p. 252) „... Duhul este al lui Dumnezeu și Tatăl și al Fiului 84, ca Unul ce este ființial din amândoi, adică curge din Tatăl prin Fiul”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca aceasta. Lumina unui astfel de om strălucește înaintea oamenilor dacă Tatăl cel din ceruri este slăvit și prin cuvântul lui și prin fapta lui și prin tot felul de virtuți (Mt. 5, 16)”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul XXVIII, II, în PSB, vol. 17, p. 224) „Adorând pe Fiul, adorăm pe Cel ce este chipul lui Dumnezeu și Tatăl; adorând pe Duhul adorăm pe Cel ce arată în Sine divinitatea Domnului. De aceea și în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
unui astfel de om strălucește înaintea oamenilor dacă Tatăl cel din ceruri este slăvit și prin cuvântul lui și prin fapta lui și prin tot felul de virtuți (Mt. 5, 16)”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul XXVIII, II, în PSB, vol. 17, p. 224) „Adorând pe Fiul, adorăm pe Cel ce este chipul lui Dumnezeu și Tatăl; adorând pe Duhul adorăm pe Cel ce arată în Sine divinitatea Domnului. De aceea și în adorare Duhul Sfânt
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vol. 8, p. 375) „Sufletul care și-a spălat păcatele prin botez și a fost curățit omul cel vechi, sufletul acela este pe viitor potrivit pentru a fi locuință a lui Dumnezeu în Duhul”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul XXVIII, VIII, în PSB, vol. 17, p. 235) „... marele Dăruitor nu-ți oferă un metal care-ți ia ochii, ci curățenia sufletului (...) O, minune! Te înnoiești, fără să fii topit; ești plăsmuit din nou, fără să fii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
375) „Sufletul care și-a spălat păcatele prin botez și a fost curățit omul cel vechi, sufletul acela este pe viitor potrivit pentru a fi locuință a lui Dumnezeu în Duhul”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul XXVIII, VIII, în PSB, vol. 17, p. 235) „... marele Dăruitor nu-ți oferă un metal care-ți ia ochii, ci curățenia sufletului (...) O, minune! Te înnoiești, fără să fii topit; ești plăsmuit din nou, fără să fii strivit; ești vindecat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
femeii pentru săvârșirea păcatului, pentru că la înviere nu mai este bărbat și femeie (Matei, 22, 30), ci viața este una și neamestecată, pentru că cei care au bineplăcut Stăpânului lor locuiesc în țara celor vii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul CXIV, V, în PSB, vol. 17, p. 343-344) 117 „— Dar pentru ce a primit (Iov - n.n.) de două ori mai mult decât înainte (de suferințele lui - n.n.): caii, catârii, cămilele, oile, țarinele și toată cealaltă bogăție, iar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
păcatului, pentru că la înviere nu mai este bărbat și femeie (Matei, 22, 30), ci viața este una și neamestecată, pentru că cei care au bineplăcut Stăpânului lor locuiesc în țara celor vii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul CXIV, V, în PSB, vol. 17, p. 343-344) 117 „— Dar pentru ce a primit (Iov - n.n.) de două ori mai mult decât înainte (de suferințele lui - n.n.): caii, catârii, cămilele, oile, țarinele și toată cealaltă bogăție, iar numărul copiilor, pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sfântul Atanasie cel Mare, Scrieri (Partea a Doua). Epistole. Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, 1988. Vol. XVII - Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri (Partea Întâia). Omilii la Hexaemeron. Omilii la Psalmi. Omilii și Cuvântări, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, 1986. Vol. XVIII - Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri (Partea a Doua). Asceticele, traducere, introducere, indici și note de Prof. Iorgu D. Ivan, 1989. Vol. XXI - Sfântul Ioan Gură
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
împresurat de întuneric, Eul ostenit de repliază asupră-și tânjind spre un quietism absolut: "O, veșnic aș vrea să întârzii aici, / pe treapta supremă la care / ființa nu scade ca umbrele, nici prezența nu trece-n mișcare..." Parabole, balade, ditirambi, psalmi, sonete, elegii, invocații modurile cele mai variate se rotunjesc finalmente într-o amplă monadă cogitativă; însă prin insistența în filozofare fluxul liric devine exsanguu. Cicluri precum Cele șapte vămi ale văzduhului, Logosul, Psalmii la televizor, Cvadratura cercului și nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nu trece-n mișcare..." Parabole, balade, ditirambi, psalmi, sonete, elegii, invocații modurile cele mai variate se rotunjesc finalmente într-o amplă monadă cogitativă; însă prin insistența în filozofare fluxul liric devine exsanguu. Cicluri precum Cele șapte vămi ale văzduhului, Logosul, Psalmii la televizor, Cvadratura cercului și nu numai, dintr-un volum ori altul, pot ademeni pe puțini. O echilibrare fericită era de găsit în 1990 în textele sale de martor problematizant și patetic, grupate în Interiorul unui poem. Preferații poetului tânăr fuseseră
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Bizanțului sau a Evului Mediu european după Curtea de Argeș a Basarabilor, rămasă permanență o jumătate de mileniu până la noi". Lăcașul putnean (cu mormântul legendarului mușatin) e definit printr-o metaforă preluată din Eminescu: "Rusalim al sufletului meu"; în imne ca Logos, Psalm, Anastasis, Antimis, Aier, Ectenie se manifestă plenar credinciosul practicant. Dintr-o Ars poetica se reține diferența dintre epistemologie și imnografie: Obiectul științelor cosmosul strigat La viața creatoare Dar al Imnului Logosul întrupat în istorie. Esențială în discursul lui Ioan Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
conduită. Sanscritul Sutra e totuna cu aforism, cu reflecție; în subtitlul multor "sutre" se repetă termenul Tao, trimitere la doctrina taosită chineză ca esență a ordinii universale: ordine materială, cosmică, dar și ordine spirituală.. Câte o inscripție are sonorități de psalm biblic. "Ferește-mă, Tu,Doamne, / Și-omoară-mă de vrei, / Tu care vecinic Viața / ne-o dai și n-o mai iei..." O altă Sutră (a șaptea) e litanie condensată, ritual apologetic asociind timbrului psaltic termeni de filozofie modernă: "Doamne-al ipseității
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pentru care: "Fecioarele nu nasc copii, / E marea lege a maculării / Tributul pentru a trăi..." (Știu puritatea). Tăcerea unui Blaga întors spre sine ("mut ca o lebădă") e consubstanțială profundității; în tăcere, asemenea "stalactitei" în peșteri cristalizează "duhul". Într-un Psalm (I) de Ana Blandiana figurează o suplicație specifică: "Dar, Doamne, îmi făgăduiești / Că în tăcerea aceasta / Îmi vei păstra nemoarte cuvintele?". Tăcerile ei, interludii grave între elegie și psalm, sunt, practic, instrumente de autocunoaștere, orientând uneori spre arhetipuri și simboluri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
profundității; în tăcere, asemenea "stalactitei" în peșteri cristalizează "duhul". Într-un Psalm (I) de Ana Blandiana figurează o suplicație specifică: "Dar, Doamne, îmi făgăduiești / Că în tăcerea aceasta / Îmi vei păstra nemoarte cuvintele?". Tăcerile ei, interludii grave între elegie și psalm, sunt, practic, instrumente de autocunoaștere, orientând uneori spre arhetipuri și simboluri, stimulând alteori miraje și transcendențe sau favorizând un mod distinct de luciditate. Cuvântul se vrea când logos sacru, când reculegere tandră, când componentă a Cântului universal. Mișcându-se în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
metafore deschis înconjurimii, "pomi verzi", "vântul galben", "berzele neduse", plopi și paltini, păsări și fluturi, ploi, ninsori și herghelii. Vegetalul pune în contact cu miracole, cu bucurii de plein air. În "bărbile-ncâlcite" ale bătrânilor sihaștri "albinele-și fac stup" (Psalm I). Pretutindeni, însemne ale paradisiacului palpabil: "ochii arborilor", "păduri de ochi", "păsări care apun", "ploi dulci de prune ucise", "mirosu-nțelept de gutuie..." Peisajul, motiv de întoarcere la izvoare, se rezumă la fulguranțe, uneori la pete de culoare; reflecția devine viziune
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
e de căutat dincolo de esență, semnificația sa e greu de surprins cu un cuvînt. Filosofia lucrează însă cu concepte, deci filosofia este reducționistă, e doar o cale întru cunoaștere. Dacă o însoțim, de exemplu cu niște imnuri religioase, cu niște psalmi, înțelegerea devine mult mai bună, se deschide ca un boboc de floare. Înflorirea e un miracol în sine, viața toată e un miracol, dragostea e un miracol, dar filosofia nu se ocupă de miracole. Nici de taine sau de mistere
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de ce există suferința, ci în a cunoaște motivele distribuirii ei inechitabile. Ce face ca răii să prospere în timp ce drepții suferă 1? Întrebare inseparabilă de credința omului tradițional. Să luăm suferința individuală, cea a sărmanului, care-și găsește expresia deplină în Psalmi. El este victima nedreptății sociale, ca și a celor răi și a celor care, din rea-voință, nu-l ajută deși ar putea. Nevoiașul sau oropsitul din Psalmi este totodată un om drepth, a cărui suferință decurge din voința lui de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]