2,670 matches
-
ideologiilor totalitare. Culpabilizarea bolnavilor este, de fapt, o falsă problemă. Ei sunt victimele unui stat, al unei puteri politice care se impune prin teroare. Tensiunea socială, nesiguranța, angoasa, insecuritatea, absurdul vieții, vor constitui „o stare de spirit” generală, o veritabilă psihoză colectivă a fricii, prin preluarea de către masele sociale a culpabilității statului și a puterii politice. Această situație creată va da naștere unei reacții protestatare de un tip particular, extrem de semnificativă în deceniile VI și VII ale secolul XX - mișcare cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adolescence. Payot, Paris, 1970. Dide, M., L’hysterie et l’évolution humaine, Flammarion, Paris, 1935. Dide, M.; Guiraud, P., Psychiatrie du médecin praticien, Masson, Paris, 1929. Dilthey, W., Introduction à l’étude des sciences humaines, PUF, Paris, 1942. Dimolescu, A., Psihozele emoționale, Ed. Cultura, București, 1936. Dracoulidés, N.N., Psychanalyse de l’artiste et de son oeuvre, Ed. Mont-Blanc, Geneve, 1952. Dupré, E., Pathologie de l’imagination et de l’émotivité., Payot, Paris, 1925. Durkheim, E., Le suicide, Alcan, Paris, 1930. Ellenberger
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bruscă a tonusului muscular, a posturii, cu căderea individului. Catatonie: sindrom psihomotor privind activitatea motorie voluntară, caracterizat prin episoade psihomotorii de stupoare, imobilism, negativism motor, stereotipii, flexibilitate ceroasă etc. Cenestopatie: halucinații sau pseudohalucinații cenestezice diferite, localizate la organele interne. Ciclotimie: psihoză afectivă bipolară, maniaco-depresivă, cu evoluție periodică. Claustrofobie: frica patologică de spații închise. Cleptomanie: impulsiunea obsedantă de a lua anumite obiecte. Furt patologic al unor obiecte adesea fără utilitate practică pentru bolnav. Colecționarism: căutarea și conservarea, în mod neselectiv, de diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unei reacții emoționale, în cursul somnului sau în stările de deteriorare psihică gravă (demențe, idioție etc.). Endogenie: concepție etiologică conform căreia bolile psihice au o cauză endogenă, provenind din interiorul personalității bolnavului, datorită unor dispoziții constituționale sau ereditare ale acestuia (psihozele endogene). Enurezis: emisiunea involuntară de urină în cursul somnului. Epilepsie: afecțiune caracterizată prin atacuri paroxistice de pierderea conștiinței cu cădere și convulsii tonico-clinice generalizate, urmată de o stare de comă postaccesuală de scurtă durată și amnezie post accesuală. Erotomanie: impresia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice (emoții, idei, reacții, conduite motorii, verbale) de diferite intensități și durată. Stare de exaltare psihică pasageră sau durabilă. Exhibiționism: perversiune sexuală constând în expunerea în public a organelor genitale. Exogenie: concepție conform căreia unele boli psihice (nevroze, stări reactive, psihoze toxice, infecțioase sau traumatice) au o cauză exterioară persoanei bolnavului. Extaz: stare paroxistică particulară în cursul căreia bolnavul pierde contactul cu realitatea, nu mai comunică, simțindu-se transportat într-o altă realitate impenetrabilă, inaccesibilă și care exprimă o stare de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
regulă emoțional-afectiv, tulburând starea de echilibru psihic și somatic al unei persoane și determinând prin aceasta apariția unor boli psihice de factură reactivă sau nevrotică, uneori chiar psihotică. Tulburările dispar odată cu dispariția factorilor etiologici care le-au produs și întreținut. Psihoză: boală psihică gravă care alterează sistemul personalității, conduita și relațiile bolnavului, acesta neavând conștiința bolii sale. Puerilism mintal: stare de regresiune patologică la stadiul copilăriei, caracterizată prin atitudini, expresie mimică, limbaj, preocupări, regresiune emoțională, a gusturilor și tendințelor bolnavului. Raptus
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o devianță sexuală. Vagabondaj: incapacitatea unor indivizi de a se putea fixa într-un loc; pulsiunea morbidă, irezistibilă de a pleca și călători permanent fără o direcție anumită și fără un scop precis. Vesanie: concept nosologic ieșit din uz, desemnând psihozele cu evoluție cronică, incurabile. Viol: violență sexuală exercitată asupra unei persoane de sex opus, de același sex, sau asupra copiilor sau bătrânilor, împotriva voinței acestora, a legilor morale și sociale. Violență: act antisocial, conduită agresivă orientată împotriva unui obiect, persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Sutzu (1837-1919) România Alienatulu în faça societății și Sciinței, 1877 R. von Kraft-Ebbing (1840-1902) Austria Psychopathia sexualis H. Emminghaus (1845-1904) Germania Descrie tulburările psihice la copii P. Janet (1859-1947) Franța L’automatisme psychologique (1889). Psihastenia (1903) S.S. Korsakov (1854-1900) Rusia Psihoza alcoolică cu neuropatie E. Kraepelin (1855-1926) Germania Tratat de psihiatrie. Clasificarea clinico-nosologică a bolilor psihice. Descrie demența precoce, PMD, paranoia, parafrenia J.H. Jackson (1835-1911) Anglia Ierarhizarea funcțiilor, a simptomelor clinice și organizarea sistemului nervos M. Prince (1854-1929) S.U.A. The Dissociation
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Narcomanie Negativism Neologism Nevroză Nimfomania Normalitate Nozofobie Obsesie Obtuzie Oligofrenie Onirism Oniroidie Onomatomanie Opoziție Palilalie Panică Pantofobie Paralizie Pasivitate Pederastie Pedofilie Persecuție Perseverare Perversitate Perversiuni sexuale Piromanie Pitiatism Posesiune Potomanie Predispoziție Prodrom Prosopagnozia Psihastenie Psihobiografie Psihochirurgie Psihogenie Psihopatie Psihoplasticitate Psihotraumatism Psihoză Puerilism mintal Raptus Reacție Refugiu Refuz Retard Sadism Satiriazis Sănătate mintală Senilitate Sevraj Simptom Simulare Sindrom Sitiofobia Sociogeneza Status Stereotipii Stigmate Stupoare Sugestibilitate Suicid Surmenaj Tensiune psihică Ticul Timiditate Tip Torpoare Toxicomanie Travestismul Vagabondaj Vesanie Viol Violență Xenopatii Zoofilie Zoofobie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și consecințe nu este clară, iar oamenii nu știu cum să determine consecințe pozitive sau cum să le evite pe cele negative, rezultatele sunt confuzia și stresul. Studiile extinse au demonstrat cum utilizarea necondiționată și întâmplătoare a recompenselor și pedepselor duce la psihoză. Aplicarea neadecvată și inexplicabilă a consecințelor “îi înnebunește pe oameni”. Nu știu niciodată care comportamente vor fi întărite și care pedepsite. Un client de-al meu mi l-a descris pe șeful său drept un „luptător în junglă”. „Nu știi
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
cu divinitatea), Liviu Rebreanu (prezența catalitică a lui I. L. Caragiale în nuvelistica autorului Răscoalei, metaforele timpului citite prin Schopenhauer, ciclicitatea, hazardul, violența, moartea - „tulburătoarea chemare a tenebrelor” și neliniștea sufletului scindat), Camil Petrescu (Morfologii imaginare în „Rapid Constantinopol-Bioram”), Mihail Sadoveanu („psihoza întunericului și nedesimulatul complex al tenebrelor”, vânătoarea ritualică), E. Lovinescu (rezistența structurală la angoasă), Mircea Eliade (iubirea orientală și iubirea occidentală în Maitreyi, citite prin Meister Eckhart și Kierkegaard), Rilke, Lucian Blaga și Ștefan Aug. Doinaș, în vreme ce a doua jumătate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
energiile plăsmuitoare din Elegiile duineze ale lui Rilke. Alături de Dualismul motivațional în psihoistorie, eseul despre Identitatea europeană (și acela despre Holocaustul în interpretare psihoistorică, „Apostrof”, 2000) reprezintă principala orientare de viitor a eseistului. Complexitatea ideii de Mitteleuropa, reveriile, fantasmele și psihozele generate de unitatea în diversitate a Europei versus globalismul american, ecumenismul și new-age-ismul ș.a. compun o țesătură ideatică de cea mai acută actualitate. SCRIERI: Grădina magistrului Thomas, București, 1995; Xenograme, Oradea, 1997; Visul lupului de stepă, Cluj-Napoca, 1999; De la Herakles
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
și neurofiziologice, inhibiția se deosebește de epuizare și de paralizia unei funcții vitale, semnificând un proces activ și cu durată limitată În timp. Acest concept va căpăta un rol din ce În ce mai important În semiologia psihiatrică contemporană, cu referire la inhibiția din psihoze și alte procese patologice, la inhibiția din stările depresive sau nevrotice, inclusive la inhibiția anxioasă. În contextual relației intrinseci anxietate - inhibiție se poate aprecia caracterul biunivoc al raportului dintre acestea: pe de o parte inhibiția generează anxietate - anxietatea ca imposibilitate
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
să se poată ajunge într-un an de terapie intensivă la un număr de 200-500 de cuvinte și combinații de cuvinte, de genul propozițiilor lapidare. Câteva probleme în cunoașterea și intervenția educațională a autismului Moto: (Proverb latin) Autismul este o psihoză infantilă precoce, este o tulburare primară, cu multiple dereglări secundare. P. Janet considera această entitate nosologică ca fiind pierderea simțului realului iar H. Ey, preluând această idee descrie acest sindrom ca nucleu pozitiv al psihozei schizofrenice. Copilul bolnav de autism
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Proverb latin) Autismul este o psihoză infantilă precoce, este o tulburare primară, cu multiple dereglări secundare. P. Janet considera această entitate nosologică ca fiind pierderea simțului realului iar H. Ey, preluând această idee descrie acest sindrom ca nucleu pozitiv al psihozei schizofrenice. Copilul bolnav de autism este prăbușit de propria flintă și în neantul său. Sindromul este recunoscut de timpuriu, chiar din primii ani de viață, curba ascendentă a evoluției psihomotorii se oprește sau se prăbușește. Manifestările bolii se concretizează în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Sub raport istoric, literatura de specialitate indică anul 1943, când doctorul Leon Kanner indică sindromul autist semnalând o anumită confuzie în rândul specialiștilor, mai ales printr-o echivalare a autismului infantil cu schizofrenia, ceea ce a condus la utilizarea termenilor de psihoză infantilă, psihoză simbiotică, pre sau parapsihoze, copil atipic etc. În anul 1944, lansând o temă de cercetare actuală Asperger descrie un grup de copii suferind de o așa numită psihopatie autistă, similară din mai multe puncte de vedere cu copiii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
istoric, literatura de specialitate indică anul 1943, când doctorul Leon Kanner indică sindromul autist semnalând o anumită confuzie în rândul specialiștilor, mai ales printr-o echivalare a autismului infantil cu schizofrenia, ceea ce a condus la utilizarea termenilor de psihoză infantilă, psihoză simbiotică, pre sau parapsihoze, copil atipic etc. În anul 1944, lansând o temă de cercetare actuală Asperger descrie un grup de copii suferind de o așa numită psihopatie autistă, similară din mai multe puncte de vedere cu copiii autiști, dar
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
acută Sydenham. Diversele tipuri de logopatii asociate cu deficiențele arătate mai sus, au dus la modificarea activității intelectuale. Completând fișa în examinarea anamnezică s-a menționat la aceștia ca factori prenatali: traume fizice și psihice, tentative de avort, nevroze sau psihoze în timpul sarcinii, disgravidii, boli infecto-contagioase și endocrino-metabolice, incompatibilitate sanguină feto-matemală, intoxicații, tratamente ale mamei, subnutriție a mamei etc. Printre cauzele intre și perinatale, multe mame declară: traumatisme obstetricale, travaliul prelungit, prezentații vicioase ceea ce a impus intervenții traumatizante pentru copil (forceps
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
copilului. De pe această poziție, autorul propune următoarea clasificare: inadaptare cu prevalență biologică sau somatică, în condițiile unor infinități și deficiențe senzoriale sau motrice, insuficiențe somato-funcționale, maladii acute sau cronice; inadaptare cu prevalență psihologică în caz de timiditate, stări anxioase, fobii, psihoze, tulburări comportamentale; inadaptare cu prevalență socială, în condițiile unui mediu familial alterat, a unei educații școlare inadecvate, a unor influențe negative exercitate de mediul extrașcolar și extrafamilial. b) Influențe ale mediului instituțional și ale relațiilor de grup Este evident că
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
medicamente. Căci abuzul, de medicamente devine un real pericol pentru organismul pensionarului convins că nu mai poate trăi fără ele. Personalitatea nevrotică se caracterizează prin lipsa de adaptare și reacții anormale la factorii psiho-emoționali. Deseori, sub masca nevrozei se ascund psihoze sau boli organice latente. În general, nevroza este o afecțiune neuro psihică fără substrat lezional și exprimă o suferință funcțională (nu una organică, a creierului), fatigabilitate sporită, astenie, cefalee, insomnie, adăugându-se stări de neliniște sau depresie, tulburări nervoase din partea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
terapia depresiei Depresia este starea morbidă caracterizată printr-o scădere a tonusului de activitate psihică și motorie, însoțită de o dispoziție astenică, de deprimare, fatigabilitate sporită și de anxietate. În formă gravă este întâlnită în unele boli psihice, cu prioritate psihoza maniaco depresivă, în special în depresiile de apărare și ca o reacție firească, în situații dificile de viață. (Vezi „Dicționar de Psihologie”, Paul Popescu Neveanu, pag. 187 și „Elemente de Psihoterapie”, Irina Holdevici, Ed. All, București). Încărcarea afectiv-negativă se întâlnește
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
deajuns să se afirme, mincinos și demagogic, că cei patru milioane de foști membri P.C.R. (care cu familiile lor reprezintă aproape jumătate din populația țării) vor fi trași la răspundere, ca să se înregistreze, între altele, și rezultatul alegerilor din 1992. Psihoză vindicativă e o parte, hiper-psihoză defensivă, de alta. Acest cerc vicios este pe punctul să se rupă. Dar în primii doi ani după 1989, el a făcut adevărate ravagii. Cunoaștem foarte bine și toate dificultățile produse de foarte mulți intelectuali
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
complex nu poate fi depășit nici prin revoltă, prin resemnare, prin recunoașterea umilă și pasivă a faptului împlinit, ci exclusiv prin ceea ce francezii exprimă prin formula passer outre. Cu alte cuvinte, să încetăm să mai fim obsedați, la infinit, de psihoza major/minor, dar nici să așteptăm, mesianic, o soluție miraculoasă, de la nu știu ce forme istorice în devenire, nebuloase și imprevizibile, care ne-ar salva de la catastrofă. Aceasta pare să fi fost totuși soluția Constantin Noica, dintr-un text din 1943: ...Tensiunea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
memorate "încărcătura" emoțională a momentului actual trăit și a celui evocat de acesta, motivația și semnificația pentru individ a obiectului sau fenomenului perceput. Tulburările de percepție sunt numeroase în patologia neurologică vasculară și tumorală, dar și în cea psihiatrică (în psihoze exogene, endogene etc.). Ele se pot clasifica în două grupe (categorii): 4.1.1.1. Tulburările cantitative ale percepției Tulburările cantitative ale percepției cuprind trei forme: hiperestezia, hipoestezia și anestezia. Hiperestezia constă în exagerarea acuității senzoriale. Stimulii fizici sunt percepuți
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cazul halucinațiilor psihosenzoriale. 3) Halucinoze ceea ce deosebește acest tip de halucinație de celelalte este o atitudine parțial critică, bolnavul având unele dubii privind realitatea lor, încercând uneori să verifice autenticitatea lor. Halucinațiile apar frecvent în tulburările psihice majore-psihoze delirante, delirant-halucinatorii, psihoze toxice, infecțioase, posttraumatice, psihoze de involuție, stări demențiale etc. Pe lângă acestea sunt descrise și alte forme de halucinații, care nu întotdeauna au o semnificație net patologică, dar însoțesc adesea o tulburare psihică, motiv pentru care majoritatea psihiatrilor le încadrează în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]