2,516 matches
-
frumoasî. Și palinca nu fași comparațîie cu jinu nost, di Cotnari. O bătrână de pe un sac cu franzele întărește: - Aișea ai nimerit-o, niepoati! uiti Cotnariu cât îi di limpidi. Mata dă cârnațu și io sar cu jinu. Sticla e pupată pe rând de toți cei din compartiment. Eu trebuie să o pup chiar de două ori, o dată și pentru fătuța adormită de lângă mine. Ca să scap, mă iau de citit. Când citesc, țin cartea cu o mână și o zgâlțâi. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
bătrână de pe un sac cu franzele întărește: - Aișea ai nimerit-o, niepoati! uiti Cotnariu cât îi di limpidi. Mata dă cârnațu și io sar cu jinu. Sticla e pupată pe rând de toți cei din compartiment. Eu trebuie să o pup chiar de două ori, o dată și pentru fătuța adormită de lângă mine. Ca să scap, mă iau de citit. Când citesc, țin cartea cu o mână și o zgâlțâi. Așa o simt ca pe o parte a trupului meu, iar Victor Hugo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
lichior de caise, că mă arde de la pastilele astea. Umenea ijóghi vjelútke, spasiba! - Babetă nemuritoare! Auzi cum se rățoiește, zici că noi am fi caprele pe care le învăța rusește la Chichirești! Dar dacă voia ca măcar „aia mică” să pupe ceva din apartamentul de la doi, trebuia să execute. De aia murea madam Istrate când vedea că mai coboară un nepot încărcat cu catrafuse de sus. Am ajuns pe la opt seara. Tanti Mizi a țipat ca din gură de șarpe: - Clemanza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cu infraroșu și-l reglă pe foc automat: - Alo, Ghionoaia ? Răspunde, aici Bolkonski. - Alo, recepționat, Cosânzeana, trecere liberă! Cu băgare de seamă și cu bagdadul deschis, țarul făcu un salt. Portița scârțâi din țâțâni și o contesă din aluminiu îl pupă drept în obraji: poc-poc, apoi pleosc-pleosc și na, hodoronc-tronc! LXI După bacalaureat simt nevoia să mai hălăduiesc. Parcă nu-mi vine să mă întorc acasă, să înfrunt reproșurile Sabinei. Iau autobuzul 104, cobor în apropierea Cișmigiului și mă strecor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
lui Stoica. Mare nebunie! Dacă aveți de gând să faceți un drum până acolo, mă luați și pe mine? - Cum să nu! Vă sunăm noi imediat ce suntem gata de plecare. Înainte de a-i restitui cheia de la casă, ne-am și pupat. Banii ni-i a dat doar pe două luni jumate. Reținuse prețul celor două săptămâni cât făcuserăm baie în cada unde domnul Ciolpan își tăiase prepuțul. L XX Berceni e un cartier multicolor, cu mici crânguri între blocurile confort patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
înclină spre doamna distinsă și îi spuse destul de tare, pentru a coperi cântarea de pomenire: am la Predeal o vilă cu unșpe camere. Încălzire centrală, faianță și gresie spaniolă. Își împreună degetele ca pentru a-și face cruce și le pupă în vârf: iese o pensiune țuț! Companioana lui doar îl aproba prin scuturări lejere ale capului - părea realmente absorbită de ceremonie. Paltonul muștar nu renunță așa ușor: ca să nu vă zic că cele mai multe camere au vedere chiar către munte. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
153 Ulise, de Joyce. Trăgea apa des și ținea nările strânse, spre deosebire de Rimbaud care era...era un geniu. Cam la o jumătate de oră îl strigă nevastă-sa: găsise și ea toaleta. Se descocoță: nu mai avea nici un farmec. Se pupară și-și mârâiră câteva dulcegării. Ea intră. Repede: cravata bordo, sacoul de tweed și pantalonii bufanți. Când fu gata, trase dulăul din cușcă și țâșni pe scări în jos. Chilot se repezi spre parc, dar mâna lui oțelită îi reteză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și hernia de disc ale soțului ei, marinarul. La un moment dat au rămas doar ei doi pe terasă, să supravegheze cărnurile. Eu cu Adelina ne-am retras într-o cameră întunecoasă, să ne mai tragem sufletul, să ne mai pupăm nițel. Din cameră se auzea conversația de pe balcon. Părintele prinsese glas. Îi spunea cuscrei că el nu vedea cum mă pot eu căsători cu fiica ei, din moment ce aveam deja o nevastă la Botoșani. Am văzut negru în fața ochilor. Mă așteptam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
aruncă, - Să nu care cumva să-ți treacă prin cap și să nu vii diseară! te omor! Nu mai ești singur de capul tău... acum ești al meu! el râde încetișor... parcă s-a gândit să-i spulbere incertitudinile. Se pupă scurt, apăsat ca doi oameni care se cunosc de secole și Flora dispare în întunecimea caselor. Intră în casă.. își încălzește apa și se spală de transpirație... pantalonii, slipul, cămașa sunt mototolite, verzi de la iarbă, ude și murdare de pământ
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
balanță între venituri și cheltuieli! Iar Giulia, că de aceea m-am îndrăgostit de ea, a declarat: - Eu nu am nici o lețcaie, mi-am cumpărat bluza astăzi, însă, Mimi, dacă ai atât de mulți... să mergem înainte! Și ne-am pupat toți trei în semn de înțelegere... le-am oferit pe loc un buchet de flori, desfăcut, la amândouă, dând impresia unui mahăr plin de bani! În orice caz, a trebuit să umble zdravăn în poșetuță să putem pleca liniștiți acasă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ale unui băiat obișnuit, adică puțin crăcănate, păroase și cu golul inerent al tinereții. Să nu vă închipuiți că eram un Brad Pitt sau cine știe ce star din lumea sexi - porno, dar aveam tăria, că pot deveni dacă insistam, așa că am pupat-o pe Giulia care mi-a șoptit: - Deseară am treabă! Pe mâine sau... când o fi! Pa! M-a îmbrățișat la despărțire... când o priveam am simțit-o cum vibrează... știam că am cucerit-o! Eu pe ea sau ea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
le ia. Am înțeles... nu cumva să o caut ! Cel mai mult m-a deranjat Mimi; făcea fițe și o singură privire nu mi-a aruncat, sunt sigur că aș fi înduioșat-o... parcă aseară sau de dimineață, nu se pupa de mama focului cu mine. Aș fi prins-o imediat, aveam niște reflexe rapide și mă gândeam că Giulia, fiind ocupată aș putea să mă adăpostesc la ea, mai ales că se lăudase cu apartamentul acela ispititor. Mă consideram nevinovat
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ca să-l hrănesc pe Eric. Dar nu. Mă trezesc exact la aceleași ore ca și acasă - 2 și 5 dimineața. Când mă întorc, îl găsesc la aeroport, în scaunul-scoică pe care îl ține în mână Mircea. Mă reped să-l pup și am impresia că se uită la mine cam străin. Cum se poate să mă fi uitat doar în trei zile ? Așa îmi trebuie dacă am plecat de lângă el. Calmează-te, îmi spune Mircea, are numai câteva luni. Câtă memorie
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
de oră aud bătăi în ușă și pe Eric care o vrea hotărât pe mami și nu înțelege de ce mami se ascunde de el acolo. Se antrenează și Toto și dezastrul e complet. Revin în living să îmbrățișez corpuri, să pup obrăjori și să șterg lacrimi, să mă joc cu două perechi de mânuțe lacome. În timpul ăsta, Mircea gătește prânzul. Mă gândesc că nu știu ce m-aș face fără el. Dar pe urmă mă gândesc și că, dacă n-ar fi fost
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
iau aer. Mamă, te îmbrățișez și mă grăbesc să pun scrisoarea asta la poștă și dacă se poate să-mi mai trimiți ceva bani, vreo trei sute, că trebuie să-mi iau manualul de principiile geneticii și costă două și te pupă al tău care te iubește, Sandu Harry Kerch traversează orașul răsturnat pe bancheta din spate a automobilului său oficial, condus de șoferul oficial în coloana oficială de bolizi albastru-petrol care străpung oficial înserarea. Alături de el, un oficial al Ambasadei Marilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ceva Mai Sus. Aha. Directorul general! Ași. Ceva mai...departe. Mai departe de București, de Guvern, de Preș... Mai. De Jimbolia și Curtici? încă. Aha. E o taxă care vine de dincolo... Exact. De...peste! Așa. Vin-o să te pup musiu...Musiu? Angellus. Păi, musiu Angelache, dacă plătim în sfârșit taxă și pe lumi-na zilei înseamnă că, cum mă vezi și te văd, obligatoriu am intrat în Europa și chiar mai Sus, dacă nu chiar în America ! ĂL DE JOS
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
conducere, de concediu, de boală și vacanță, de spor, de creștere,de navetă și alte îndemnizații. Trebuie să le dublăm, să le triplăm, patrupăm, pămpăm! Nuuu? Nu. Mai corect ar fi “împătrim, încincim, înzecim...” Stop și vin-o să te pup pe bot. Te am în vedere pentru postul de ministru de finanțe. Vă mulțumesc și vă felicit. Vedeți foarte just și corect viitorul. Văd pe dracu, că ăștia-s ochelarii nevesti-mi! Și totuși... Da. Să continui? Nu. Continuați dumneavoastră? Da
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
problemă ? Vreau să vă fac o donație, dacă nu vă deranjează. Aaaaa! Sunteți străin ? Nu. Ați primit o moștenire ? Nici. Mda ?! Atunci, ca bun român...De ce să faceți o donație ? Din...Pur și simplu, din patriotism. Domnule! Vino să te pup! Moa! Moa! Ha! Ha! Ha! Ești grande. Să-ți dau numărul secret al contului Circului. Și asta doar fiindcă ești simpatic, generos...Vrei să-l scrii ? A, nu,nu,nu! Nu consumăm pixul, că nu e cazul. Plătești cheș ? Nu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
și la formațiunea Noua Tranparență însă, spre deosebire de stcla lor care este plată, a noastră este o damingeană monopol iar conținutul e gol, fiind băut. 7. PE NERĂSUFLATE Domnule, La mulți ani și la mulți bani.Dați mi voie să vă pup, sărutul ca și tubul acesta special de ruj proaspăt de firmă Hansey ’77 vă aparține ca și acest superb picior detașabil utilizat la Casa Albă de chiar însuși Președintele când are de pus ce are de pus. Pentru două picioare
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
desființat de Hollywood). Apropo de Ludwig, autorul simfoniei: pentru rolul Lolitei cea mai potrivită alegere ar fi fost, bineînțeles, Sharon Stone. Avea aproape și vîrsta necesară (peste cinci ani). Ca probă de referință, se poate lua scena-n care-l pupă pe Michael Douglas stînd călare pe el, vorba lui Beethoven: „Mă simt fericit ori de cîte ori reușesc să mă ridic deasupra unui obstacol”. Remarcă Întărită și de spusele unei doamne pe Discovery, care povestea cum a ajuns să deschidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dracului un pumnal dacic de tăiat hîrtie și să-l Înjunghie superficial pe bard, atît cît să-l sperie sub ochii noștri holbați, ei bine, nu, tot ce face domnu’ Radu e să dea impresia că-i aproape gata să pupe gazda. Sting televizorul, dezaxat. Îmi este Într-adevăr cu neputință să pricep din ce motive probabil fascinante fostele victime ale comunismului preferă să poarte discuții amicale cu foștii mari ai lumii comuniste, probabil la mijloc e ceva cu Dumnezeu. Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
așa scrie, iară eu, ca cronicar, neavând voie să trebuințez Îngiurătura ori să scoț șpanga, doară oftez. C-a rădicat capu’ ca și ceilalți, Neacșu, vrea să-l Învieze numaidecât pre constructorul neobosit, carele de-o Învia are să-l și pupe. Iară până atuncea kir direktor amarnic mai ceartă În grai cu pârjolire pe ceia carele au uitat pe marele otcârmuitor. „Cum să nu regrete poporul pe Ceaușescu cînd el a ridicat demnitatea românilor pe cele mai Înalte cote?” Cu toții regretăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
care nu-l știe nimeni deși-l cheamă Bradea pictează pe substitutul de hîrtie pentru regiuni anatomice mai puțin perspicace, următoarea compoziție: „Din 1964 și pînă În 1989, România a fost cea mai independentă țară din Estul Europei. N-a pupat mîna nimănui”. MÎna, nu. În ce-l privește pe Dan Zamfirescu, vrea și el. „Dați-mi voie să sărut mîna care m-a introdus În cultura română.” E vorba de mîna introducătoare a lui Eugen Barbu. Sigur că poate pupa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pupat mîna nimănui”. MÎna, nu. În ce-l privește pe Dan Zamfirescu, vrea și el. „Dați-mi voie să sărut mîna care m-a introdus În cultura română.” E vorba de mîna introducătoare a lui Eugen Barbu. Sigur că poate pupa tot ce vrea, dacă pînă și Țara o face. Precizez Încă o dată, mîna, totuși, parcă-i prea puțin. Pe aceeași pagină sînt expuse și cîteva curcubee din gîndirea mai actuală decît prezentul a tovarășului Kim Ir Sen: „Istoria nu merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să nu vă loviți mama cu lopata, că-i faceți o impresie urîtă (Butch Cassidy). Și fiindcă am ajuns la violență, Îmi explodează pe retină arabii teroriști cu mintea și săbiile lor din epoca de fier, pe care i-ar pupa Lenin văzîndu-i așa de revoluționari. Ei muncesc constant, inutil să le vorbești, să-i creștinezi, mișună În altă dimensiune. Rămîne totuși Întrebarea dacă Dumnezeu este intelectual. Căci din cuvinte sîntem făcuți și În cuvinte ne vom Întoarce. IARNĂ FLAMANDĂ Zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]