3,386 matches
-
lovit a fost Pr. A. Bișoc. În august a avut loc procesul „Completului catolic din Moldova”. Anterior se încercase formarea unui proces de imoralitate, dar apelându-se la expertiza medicală, s-a schimbat în organizație paramilitară. Rețin din proces chestionarul pus Pr. Provincial Anton Bișoc: „1. - Care ți-a fost norma de conducere a poporului? - Norma Sf. Evanghelii: dați cezarului ce este al cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!; 2. - Ai auzit că ar fi organizații în părțile
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
explicație“ chiar în seara aceasta, ca să nu mai rămânem în acea situație falsă, care îmi provoca o jenă aproape fizică... (E drept că eu însumi aș fi voit să întârziem momentul întrevederii, pentru ca lucrurile să se „decanteze“, dar odată ce eram puși față în față, simțeam nevoia stringentă de a face să se spargă acest buboi de venin...) Fără îndoială că situația era ea însăși falsă și dificilă, dar nu am simțit la tine nici cea mai mică intenție de a ieși
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
observi că nu vorbești deloc. Nici nu te gândești să vorbești, te-ai zăvorât în tăcerea în care ești singur cu tine însuți și-i supraveghezi pe ceilalți din colțul ochiului. Pe când eram copil în sat, încă nu cunoșteam întrebarea pusă deseori de oamenii apropiați: „La ce te gândești acum?“. și nici răspunsul dat deseori: „La nimic“. Răspuns căruia, de cele mai multe ori, nu i se dă crezare, fiind socotit o scuză, un subterfugiu. Lumea își închipuie că fiecare ne gândim totdeauna
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
în cealaltă parte a țării, spre Banat, unde recoltele fuseseră bune și nu se manifestase ucigătorul flagel cauzat de lipsa alimentelor. Trenul era arhiplin și atât de înțesat de înflămânziții ăștia zdrențăroși, nespălați, urât mirositori, iritați și mereu cu capsa pusă, capabili să riposteze necontrolat și cu o violență extremă atât verbal, cât și concret, fizic, folosindu-și la nevoie pumnii, cuțitele ori sfâșiind precum carnasierele înfometate. Stând în picioare om lângă om, lipiți unul de altul, neputându-se roti împrejurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
prietenii mei pe care i-am iubit, de ștrengăriile noastre, de viață amară pe care am făcut-o unor profesori de-ai noștri. Cu emoție îmi aduc aminte și de corpul profesoral de la liceu, unde toți profesorii noștri erau parcă puși să ne scoată direct universitari, recunosc că abia mai târziu am putut aprecia cu adevărat ce carte se făcea atunci. Aștept întotdeauna cu mare nerăbdare intilnirile noastre periodice aniversare de la care nu am lipsit niciodată. Cel mai mult îmi lipsește
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
suplinit, un loc în administrație, o bursă de doctorat. Mă gândesc la Geneva și la viața atât de liberă pe care o duceam în acest oraș. "Unicele paradisuri sunt acelea pe care le-am pierdut" (Camus). Imagine bucureșteană, surprinsă și pusă acum pe hârtie: mă întorc în week-end de la cazarmă. În tramvai, studiez mâna unui "semi-marginal" (vagabond, dar nu foarte...), neras, impregnat cu miros de băutură și țigări proaste: extrem de fină, cu unghii îngrijite, degete lungi, neobișnuite cu munca. Un "Crai
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
griș subțire cu lapte pentru bebeluș. Eu am avut noroc, copiii mei n-au avut probleme și au crescut de mici cu ce găteam pentru noi. Mașina de spălat am primit-o mai târziu și era un model semiautomat. Trebuia pusă apa caldă în mașină, câte o porție de rufe murdare era mișcată de un rotor, iar pe urmă rufele trebuiau scoase cu mâna, clătite în lighean și stoarse... Drepturile egale asigurate femeilor prin lege era o teorie frumoasă, fără valoare
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ei în scara blocului. Dar tata nu știa nici de concertul din subsol al lui Scârța-scârța, despre care nu se mai vorbea nimic acasă, iar “învârtelile“ băieților din cartier îl scoteau din minți pe sectorist și pe milițienii din cartier, puși mereu în situația de a număra biciclete furate, bucăți de gard de la fier vechi și să dezbine cauciucul de la ușile de autobuz, fixate la balcoanele închise fără aprobare. * „Gata, Tanțo. Trage-ți un ciorap roșu. Așa, și tu, Maria, ăla
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și în toți porii, suficient pentru a nu reuși să mai duci lingura la gură în tot acel timp, că la orele de atelier doar băieții învățau cu adevărat să sudeze sau să șlefuiască vreo piesă utilă, în vreme ce noi eram puse să așteptăm finalul orei pentru a curăța bancurile de lucru, că „făceam sector“ o săptămână întreagă în mod normal și mai mult dacă eram pedepsite, adică spălam fiecare vas de toaletă, fiecare chiuvetă, fiecare culoar și fiecare treaptă, spălam covoarele
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și bagaje, elanul lui Dănuț începea să scadă, pentru a se spulbera definitiv în fața puhoiului de nestăvilit de la urcarea în tren. Înăuntru, după ce bagajele erau ridicate cu opinteli la locul lor, copiii erau întinși imediat pe genunchii celor mari și puși să doarmă. În fiecare compartiment erau cel puțin doi-trei care sufereau fără excepție același tratament. Dănuț nu suporta să stea cu capul nici în poala mamei, nici în poala tatălui. Dar ce, parcă ei erau de înțeles ? - îl obligau să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
existență. Acestor circumstanțe particulare, se datorește faptul că ne-am putut cultiva așa cum ne-am cultivat, c-am putut îngriji de spiritul și inima noastră, așa cum am făcut-o, adică destul de mulțumitor. După cum, în sarcina circumstanțelor grozave de azi, trebuie pusă, în mare parte, carența intelectuală, morală și afectivă a tinerei generațiuni care se ridică. Eram deci la curent cu tot. Atât cu cele din țară cât și cu cele din restul lumei. Și cred că, în orice moment, am fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
așezată la etaj, în sala mașinelor, de la parter, forma uneia sau mai multor pagini, unul din ei făcu un pas greșit, pe scara îngustă prin care trecea, și, căzând, antrenă cu el prețioasa povară. În câteva clipe, toată munca atentă, pusă pentru ca acel prim număr s-apară în cele mai bune condiții, fu distrusă. A trebuit ca lucrul să fie reluat cu febrilă grabă de la capăt, ceea ce a făcut ca lansarea pe piață a gazetei să întârzie cu o oră sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de spiritualul Caran d'Ache, care prezintă situația aceasta mai simplu și mai evocator decât ar putea-o face oricare alt mijloc de informațiune. Desenul e un diptic. În primul panou se vede o masă într-o familie, o "masă pusă", cu grijă, cu ordine, cu gust, care așteaptă pe obicinuiții ei. De dedesubt, legenda: "Il a été entendu qu'on n'en parlerait pas". Pe celalt panou, aceeași masă, ca după o luptă; totul în dezordine, pahare și farfurii sparte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Rowlands în Opening Night, copleșit de melancolii. Din film, îmi aminteam doar șocantul accident de la început, cu admira toarea actriței lovită de mașină, scenă care te ia prin surprinde re - și pe care Cristi a derulato înapoi și mia mai puso o dată - și, în general, că e vorba de criza unei actrițe, cam cum e în filmul Persona al lui Bergman. (Scriu asta șimi dau seama că nici din Persona nu mi mai amintesc mare lucru, deși a fost întro vreme
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
zis: „Dacă vreți, vă pot pune eu produsele in pungă.“ Surprins, iam răspuns căi mulțumesc, dar că maș putea descurca și singur. La care ea mia răspuns: „Dacă pot să fac o faptă bună, de ce să no fac?“ Și mia pus, fără alte comentarii, lucrurile pe care le cumpărasem în pungă. Mi sar putea replica: „E normal un asemenea gest cu un om pe carel vezi cu handicap.“ O fi normal, dar aceasta era prima dovadă de bunăvoință de care aveam
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
fi dată pe post. Apropo de discuții care nu au fost date pe post, mia fost povestit de curând episodul cu Mircea Cărtărescu. Cărtărescu a fost invitat cam acum un an la Profesioniștii și prima în trebare pe care ia puso Eugenia Vodă a fost: „Cum e să fii albatrosul poeziei românești?“ Omul a tușit încurcat și a spus că nu poate să răspundă la o astfel de întrebare, pentru că el nu se simte un albatros, cu atât mai mult al
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
special când existau autocare pline cu călători și care formau coloane impresionante se facea o chetă monetară consistentă adunată de la fiecare autocar după care erau lăsați să treacă, fără a mai fi controlați la bagaje, în afară de pașapoarte, pe care trebuia pusă obligatoriu viza de trecere a frontierei cu data respectivă. Dacă ar fi existat o fântână adâncă de câțiva stânjeni s-ar fi umplut cu banii adunați în numai douăzeci și patru de ore. Acești bani intrau în buzunarul vameșilor. De câte ori nu se
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Marele Premiu DaKINO anul trecut evident, doar simbolic !), nici 17 minute întârziere al lui Cătălin Mitulescu (câștigătorul Marelui Premiu la CineMAiubit anul acesta) nu au câștigat la Târgu Mureș ; ea ține poate de seriozitatea ardelenească, dar și de o ștachetă pusă foarte sus (în fond, nu toți cei care lucrează ca voluntari pentru TIFF sunt din Ardeal). Devine foarte clar că, înainte de a importa tot felul de modele manageriale din Occident, ar trebui poate să importăm modelul propriului nostru Occident, care
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
sunt subordonate toate celelalte și poate că, dacă sunt de făcut reproșuri filmului, unul dintre acestea ar fi tocmai faptul că, dincolo de găselnița inițială, restul poveștii se complace cam prea mult în ilustrarea ei : dacă fatalitatea situației unor actori români puși să joace rolul unor evrei vorbind în franceză poate fi acceptată ca o convenție, alternarea scenelor de un comic feroce cu scene duioase într-un mod destul de artificial este un punct minus al filmului (cu atât mai mult cu cât
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fi avut în veci la televiziune. Nu doar că povestea la rigoare, plauzibilă e povestită prost. Nu doar că există clișee peste clișee, care-ți sar în ochi pentru că altceva n-are ce să-ți sară. Nu doar că actrița pusă să o joace pe ziarista care investighează cazul ar fi mai la locul ei aducând tava într-un sitcom. Marea problemă a acestui film este că nu reușește nici măcar să fie mediocru ! Filme românești. Vai ! Cineva a spus despre Proprietarii
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
apariția insuficientei circulatorii. Boli ale aparatului respirator: tuse cronică, bronșita și emfizem pulmonar; agravarea tuberculozelor. Cancere de diferite tipuri: al cavitații bucale, de laringe, de esofag, de duoden, si, în special, de plămân. În prevenirea fumatului la adolescenți accentul trebuie pus nu atât pe efectele enumerate mai sus (care sunt de lungă durată, si care adolescenților le par foarte îndepărtate de viața lor), ci pe efectele de scurtă durată ale consumului de tutun, si anume: Tușea, respirația urât mirositoare, infecții ale
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
trei tone jumătate, numai să tacă. Instalația merge bine, avem de unde da. Altceva. Filamente de douăzeci. Cînd începeți să produceți? Nu începem. Se rup la tragere. Știu eu ce comunic beneficiarilor? Că nu facem. Nu face nimeni. Încă nu-i pusă tehnologia de tragere la punct. S-o punem. Vorbești ca-n filme. Pentru asta trebuie ani de studiu, investiții și capete luminate. Te-ai reîntors șef la filamente? Nu. Și ce cauți pe-aici? Ca de-obicei; să văd cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
aceea de prăbușire. Da. Am ieșit din birou numai să vă spun... De ce? îl întreb. Dumneavoastră de ce scrieți literatură?... Întrebarea asta mă descumpănește. Cum să-i explic în două-trei cuvinte ce-nseamnă pasiunea pentru literatură?! Vedeți, continuă Olaru, la întrebarea pusă vă pot răspunde cu o replică dintr-un film, parcă: Fac lucrul ăsta din aceeași pornire interioară, care te îndeamnă să îndrepți un tablou agățat strîmb". Dar nu vă recomand să vă întoarceți la colegul meu. Fărcășanu și colegul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ambalăm într-o chestie care ne depășește, care ar putea să dea greș. Ca-n teatru, de la Caragiale citire: "ce se taie, nu se fluieră"... Fără să-mi dau seama, privirea mea îl fulgeră pe Don Șef, ca o întrebare pusă brusc, direct. Lăsați, mă asigură Don Șef, se poate ieși din impas și fără să ne turnăm singuri benzină în cap, apoi să ne dăm foc. Dacă noi nu pornim separatorul, vor mobiliza forțe și vor remedia defecțiunea în două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
împăcat... Voiai o vorbă urîtă de la mine, ca să fii cu conștiința împăcată, să poți minți... Poftim vorba urîtă: du-te dra-cu-lui! dra-cu-lui! dra-cu-lui!!! urlu eu, apoi arunc receptorul peste telefon, mă prăbușesc pe scaun și-mi las capul pe brațele puse unul peste altul pe pupitrul de comandă. Stau așa mult timp, cîteva minute, și încerc să mă gîndesc la ceva, dar nu-mi vine în minte decît înjurătura adresată Cristinei, să aibă putere să-i dea Brîndușei declarația oh!, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]