29,239 matches
-
Când facem procesul comunismului noi toți, ca omenire, suntem judecați; și împiedicați, poate, în felul acesta să mai dăm frâu liber anumitor tendințe ce ne bântuie. Să ne amintim versurile din cântecul despre Charlie Chaplin: "nu de el când râdeți râdeți, râdeți voi de voi". Nu pe el, comunismul, îl condamnăm, pentru că nu există un el dincolo de noi, ci ne condamnăm noi pe noi. Comunismul este una din întâlnirile noastre cu noi înșine; una dezastruoasă, evident. Dar care ar fi întâlnirile
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
facem procesul comunismului noi toți, ca omenire, suntem judecați; și împiedicați, poate, în felul acesta să mai dăm frâu liber anumitor tendințe ce ne bântuie. Să ne amintim versurile din cântecul despre Charlie Chaplin: "nu de el când râdeți râdeți, râdeți voi de voi". Nu pe el, comunismul, îl condamnăm, pentru că nu există un el dincolo de noi, ci ne condamnăm noi pe noi. Comunismul este una din întâlnirile noastre cu noi înșine; una dezastruoasă, evident. Dar care ar fi întâlnirile bune
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Numai că este necesar să te poți "deșuruba", la fel de ușor, pentru a te putea lansa spre alte perspective, sau spre perspective multiple în mod simultan. "Sudura" într-un punct de vedere unic semnifică dogmatism (în sensul slab al termenului). A râde nu este posibil decât din interiorul unei totalități, înțeleasă ca "o lume personală", dinăuntrul unui "univers" ce închide în el sensuri prin intermediul cărora își realizează de fapt închiderea. Pentru că râdem în special de ceea ce rupe în mod benign o armonie
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
vedere unic semnifică dogmatism (în sensul slab al termenului). A râde nu este posibil decât din interiorul unei totalități, înțeleasă ca "o lume personală", dinăuntrul unui "univers" ce închide în el sensuri prin intermediul cărora își realizează de fapt închiderea. Pentru că râdem în special de ceea ce rupe în mod benign o armonie; râdem de o dizarmonie pentru a o readuce la armonie. Într-o lume ce stă sub sensul Istoriei, marcată de absența Divinității, este normal ca persoana să-și caute un
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
nu este posibil decât din interiorul unei totalități, înțeleasă ca "o lume personală", dinăuntrul unui "univers" ce închide în el sensuri prin intermediul cărora își realizează de fapt închiderea. Pentru că râdem în special de ceea ce rupe în mod benign o armonie; râdem de o dizarmonie pentru a o readuce la armonie. Într-o lume ce stă sub sensul Istoriei, marcată de absența Divinității, este normal ca persoana să-și caute un loc în această Istorie, pentru a-și satisface tendința de nemurire
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
păsări și vreau să vă spun că zbura alături de orice pasăre.Toată ziulica nu făcea altceva decât să-și primenească penele cele albe, ca nu cumva vreun firicel de praf să-i știrbească frumusețea. Avea și un obicei foarte rău: râdea de toate viețuitoarele și mai ales de păsări.Ba că o pasăre era urâtă foc, ba că are un bărbat fără multă minte, ba că o pasăre avea puii prea slabi ori prea grași, ba că o pasăre avea glasul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Ce se Întâmplase cu glasul ei? Ce se Întâmplase cu penele ei cele albe? Țăranul cel bătrân fierse boabele cu niște ierburi și rădăcini, iar cioara cea lacomă le mâncă. Și ca să fie și mai amărâtă și să nu mai râdă de celelalte păsări și puii ei sunt negri și urâți ți nu știu să cânte, aceasta fiind cea mai mare rusine a unei păsări. Și astăzi omul le alungă pe ciori, ba mai mult, În lanuri pune sperietori așa Încât ele
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
era un voinic lat În spate, cinstit și viteaz, curajos și neînfricat.Lui Ștefan Îi era tare drag pentru că feciorul avea o fire veselă și poznașă și mereu găsea câte o vorbă de duh care Îl făcea pe domnitor să râdă.Îl chema Ionuț Brad și el știa cum să se poarte cu voievodul: ca și cu oricare om.Când Ștefan cel Mare era supărat ori mânios, Îl asculta În tăcere și pricepea cât de grele sunt treburile unei domnii și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pe munte.Domnitorul moldovenilor mergea să-l vadă pe Brad, căci nu mai știa nimic de el.Urcară și urcară.Spre seară, un fecior cu ochiul ager, zări printre stânci o siluetă dreaptă nemișcată, care străjuia Împrejurimile. Voinicii chiuiră, domnitorul râse și porniră repejor mai departe. Când au ajuns sus, arzând de dorința de a sta de vorbă cu Brad lângă un foc strașnic, mare le-a fost mirarea văzând că acea siluetă nu era tovarășul lor, ci un copac drept
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
lor.Aceștia ședeau la masă râzând și tocmai ciocneau o ulcică cu vin. Copii Începură să spună ce nelegiuire făcuse celălalt, vorbind amândoi deodată și crezând, fiecare că el are dreptate. Se făcu o liniște de mormânt.Nimeni nu mai râdea, nimeni nu mai vorbea, se oprise și muzica.Se auzeau numai cei doi copii care țipau și povesteau. Cei doi conducători de oști, Decebal și Traian, se fulgerară cu privirea.Se ridicară brusc În picioare și-și spuseră vorbe tăioase
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
merg pe deal cu schiurile ori săniuțele.Se miră ei că și oamenii știu să inventeze lucruri.Femeia cea bună și bătrâna Își freaca mâinele de mulțumire văzând că a adus pe pământ atâta bucurie și veselie, iar moș Nicolae râde ținânduse cu mâinile de burtă, când vreun copil ia vreo trântă sau când Îi vede cu nasul Înghețat. MOȘ NICOARĂ Mai demult, mos Nicolae era o iscoadă a lui Dumnezeu.El umbla prin lume călare pe un cal alb, vedea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Își chemă repede părintele. -Îți place? Ai vrea să facem un schimb? Uite, Îți dau tot ovăsul din tăfâlcă dacă mă lași să te Încalec. -Atunci calul cel năzdrăvan Îngenunche și omul Îl Încălecă.Copilul bătea din palme, iar Zeul râdea. A doua Încercare la care fu supus omul, fu aceea de a se Înfrunta cu un ciclop.Da ciclop, frate, nu șagă!La fel, omul Începu să vorbească cu namila cea frumușică. -Mi-e milă de tine, prietene! Auzi obraznicie la
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ferească. -Frumoasă săritură,dar cu mine ai Încurcat-o.Eu sunt mai puternic. -Nu zic...... -Și nu te temi că s-ar putea să te omor? -Cândva tot trebuie să mor. Deși sar putea să nu mor... -Așa crezi tu...râse centaurul, dar nu termină de râs, că omul și sări În spatele lui.Centaurul sărea, mugea, zvârlea, dar omul nu se da batut.Omul scoase de la brâu o sfoară groasă, făcu un lasou cu care legă coarnele animalului și-i tot
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de creștin nu stătu pe gânduri crezând În sinea ei că cea mai importantă veste pentru toată lumea era aceea că Domnul Iisus s-a sculat din morți.Așa că spuse: -Hristos a Înviat! Fata de păgân se puse pe râs și râse cu lacrimi făcând-o pe cealaltă naivă. -Cum să Învie! Ce e mort e mort și gata .O să invie El când s-or Înroși ouăle tale din coș. Și mare minune! Ouăle din coș s-au Înroșit pe loc.Fata
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
oamenii strigau să-L bată pe cruce alături de doi tâlhari. Pilat din Pont Îl privi pe Iisus: era bătut,plin de sânge, pe cap avea o coroană de spini, pe umeri avea o pelerină roșie, cei care nu-L iubeau râzând de El ca de un Împărat fără putere.Și Pilat se spălă pe mâini În fața mulțimii și hotărî ca Iisus să fie răstignit. Nevasta lui Pilat veni În Încăperea În care el sta dus pe gânduri, Însoțită fiind de o
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
În timp ce unul stătea de-a amija și-și spunea numărătoarea, ceilalți se ascundeau care pe unde apucau: după un dâmb, Într-o groapă, după trunchiul gros al unui stejar ori În frunzișul des al altui copac, aproape sau mai departe.Râdeau, chicoteau, se certau, se Împăcau și iar o luau de la capăt. Când veni și rândul lui Ionucu, el sta la locul de amijat și număra din zece În zece până la o sută.Tovarășii lui de joacă s-au ascuns cât
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de așteptat, că Ionucu nu mai venea să-i caute.Ieșea câte unul la iveală renunțând la joacă. Dar când au ajuns În poienița cea verde, Ionucu nu era la locul lui! Credeau că e pe aproape și-i caută, râdeau pe Înfundate că l-au păcălit și nu i-a găsit.Unul câte unul se adunaseră acolo, dar nimeni nu-l văzuse pe Ionucu.Îl strigară, Îl căutară, se Împărțiră În grupuri, iar se adunară.Și nimic.Începuseră să se
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
-l văzuse pe Ionucu.Îl strigară, Îl căutară, se Împărțiră În grupuri, iar se adunară.Și nimic.Începuseră să se teamă.Unde o fi Ionucu? Ionucu nu era prea departe, stătea ascuns bine, Îi auzea pe copii cum Îl strigă, râdea pe nfundate de farsa ce le-o făcea.Stătea ascuns și mânca cireșe (avea acasă un cireș care făcea cireșe zemoase și dulci) și nici nu se gândea să lase câteva și pentru tovarășii lui.Nici n-avea de gând
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
apropia timpul de plecat acasă.În curând avea să se lase noaptea.Și dacă mai vine și-o furtună...Ei auziseră că prin păduri sunt vrăjitoare care mănâncă copii și bufnițe care le scot ochii. Ionucu asculta din ascunzătoare și râdea, negândindu-se că acești copii țin la el și sunt Îngrijorați de soarta lui. Într-un târziu, dupa ce l-au mai strigat și l-au mai căutat fără nici un rezultat, copiii au renunțat și au plecat spre sat, obosiți
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mai aleasă dintre secerătoarele de pe câmpul Înverzit. Sânzâiana Îl tot ruga pe Ioan s-o Învețe și pe ea tainele vitejiei, rostul ei.Vroia să fie o fată curajoasă și să-l ajute atunci când era vorba de paza Sucevei. Ioan râdea de Îndrăzneala fetei, dar n-o Îndepărta, ci Îi dezvălui tainele curajului, a dragostei de neam.Și Îi dete o treabă deloc ușoară: atunci când se apropia vreo primejdie, dinspre răsărit ori dinspre apus, ea trebuia să aprindă câte un foc
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cârlionții. Habar n-aveau ce fac feciorii la bucătărie. Când În sfârșit au sosit boierii așteptați, toată lumea era cuprinsă de emoție. Au fost duși În sala cea mare luminată de lumânări parfumate, așezate În sfeșnice de argint, au vorbit, au râs, au ascultat muzică.Doar că nau mâncat nimic. Boierul făcea semne să fie pusă masa, boieroaica stătea ca pe ace, Tușa privea În pământ: de unde bucate dacă nu mai erau? Doar Îndrăgostiții se priveau ca doi porumbei. Peste câteva zile
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
o invitară și pe privighetoare să cânte. Privighetoarea, modestă, nu prea vroia, dar așa au insistat, că până la urmă a acceptat. Unele Își făceau semne cu ochiul. Altele se Înghionteau, abia așteptau să hârâie pasărea asta săracă: ce tare vor râde! Dar cum Începu privighetoarea să cânte, se făcu o liniște de mormânt. Ascultau ca fermecate. La sfârșit chiar și cele invidioase au aplaudat. Și așa de tare le-a plăcut glasul privighetorii că au rugat-o să le mai cânte
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
țării nu putea fi decât un bărbat așezat, cu familie, pentru a aduce urmași. Așa că Păun trebuia să se Însoare. Toate fetele frumoase de Împărați, toate fetele frumoase și cumsecade erau acum măritate, toate fetele la locul lor, de care râdea el odinioară. A căutat Păun o nevastă, dar nu găsi una pe placul lui, căci e greu să găsești o nevastă. Și când Împăratul muri, frumosul Păun a fost nevoit să se Însoare cu o fată urâtă, ca să urce pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mâini, se suceau, se aplecau, se ridicau, Își mișcau ochii În cap de parcă ziceai că nu-s de pe astă lume ori că nu sunt prea zdraveni la minte. Așa se mișcau de ciudat și de caraghios, că au Început să râdă unul de altul. Apoi au Început să plângă de neputința lor, că ei, oamenii, nu puteau vorbi. Cum stăteau ei acolo, În mijlocul naturii, auziră două păsări ciripind, auziră greierii, auziră doi lupi urlând În depărtare, auziră un mistreț grohăind și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Se năpusti pe nepregătite asupra lui Moș Arici, Încât acesta se sperie grozav. Și văzând că Zmeul cel mic Îl tot ghiontește, Îl tot Îmbrâncește și-l tot lovește, scoase iarba fiarelor din traistă și o mâncă pe toată. Zmeul râse de Moș Arici, cât de mic era și facea pe grozavul. Atunci omulețul nostrum se transformă Într-un animal mic. Zmeul fiind flămând, se bucură gândind că Îl Înghite pe loc, dar vreascurile, nuielele pe care le cărase până atunci
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]