2,488 matches
-
acceptă oferta împărătească cu gândul de a-și scăpa neamul de primejdia maghiarizării și convoacă în 167 un mare sinod la Alba Iulia care hotărăște întoarcerea românilor la Biserica Romei, cu condiția ca limba bisericească să fie română, de asemenea, rânduielile, slujbele, sărbătorile și posturile să rămână aceleași ca în biserica ortodoxă. Ascunse și de nepătruns sunt căile Domnului, iar modul cum lucrează este cu adevărat divin, pentru că moartea subită a mitropolitului părea să zădărnicească această șansă extraordinară, mai ales că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cărei nume trimite explicit către o formă sau alta de naționalitate înțeleasă în sensul modern al conceptului, este departe de aceasta. După cum notează și P. Cornea (1973), noțiunea de patriotism desfășurată în paginile manualului publicat de Iancu Nicola presupune "sanctificarea rânduielilor existente" (p. 238), întrucât promovează o formă tipică de ceea ce am numit a fi "pedagogia obedienței". Iată un pasaj relevant din Manual... în care este definit conceptul central al lucrării: Iubirea de patrie stă întru a arăta respect și recunoștință
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acestui patriotism civic pre-naționalist au fost postulate încă din Regulamentul școlilor din Țara Românească, adoptat în 1832, care solicita la modul imperativ învățătorilor să inculce în spiritul copiilor "cucernicia către cele sfinte, respectul către pravile și stăpânire, iubirea de bună rânduială și dragostea către patrie". Iar în Moldova, într-un document emis în același an, scopul educației a fost trasat de autoritățile statale ca rezidând în modelarea de "creștini evlavioși, credincioși cetățeni și patriei folositori" (cf. Murgescu, 1999, p. 40). Îmbinarea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Halbwachs, prin care evenimente disparate sunt așezate în aceeași locație geografică. De data aceasta avem de-a face cu o înșiruire de eliberări rusești ale Bucureștiului, ca prefigurări ale marii eliberări de la 23 august 1944, devenit momentul fondator al noii rânduieli politice comuniste și piatra unghiulară a ordinii mnemonice construită în perioada comunistă. Centralitatea decisivă a datei de 23 august 1944 în memoria națională turnată în tiparul comunist este relevată și de faptul că aceasta a fost ziua națională a României
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
respondenți), ponderea celor care doresc statu quo ante manifestă o adeziune tenace față de idealul societății comuniste. Mai mult decât atât, dacă ținem cont și de ultimele rezultate raportate de sondajele de opinie, ponderea "restauratorilor" (a celor ce doresc revenirea la rânduielile din vremea lui N. Ceaușescu) se află pe o pantă ascendentă. De exemplu, sondajul "20 ani de la evenimentele din 1989" realizat de Biroul de Cercetări Sociale în perioada 15-19 octombrie 2009, pe un eșantion reprezentativ de 1.222 persoane cu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dintre cei intervievați au răspuns "Nu știu" sau "Nu răspund". Fără să fie o categorie dominantă statistic, indivizii care nutresc aspirații restauratoare a comunismului constituie un element deloc neglijabil în opinia publică românească. Aceasta deoarece indivizii care doresc revenirea la rânduielile din vremea comunistă constituie categoria populațională ce poate fi numită a "fundamentaliștilor nostalgici". Termenul de "fundamentalism", utilizat aici ca descriptor pentru atitudinea de a prefera revenirea în trecutul comunist, solicită o clarificare semantică. După cum punctează P. Berger și A. Zijderveld
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
timpul, din cultura tradițională, capătă valențele unui "cosmos viu": "Activitățile omului se produc în funcție de ritmul anotimpurilor, de ritmul cosmic, de la mersul cerului până la cel impus de fenomenele meteorologice, dar aceste activități se depun și în funcție de prezența unor reprezentări și unor rânduieli tradiționale care ordonează și îndrumează viața obștească".34 "Calendarul viu", din viața satului tradițional, cuprinde atât "supra-timpul" sărbătorilor, cât și ieșirea din timp, suspendarea timpului din momentele de trecere: "Calendarul în viața țăranului român fiind ceva viu și organic nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
anul era împărțit în perioade de început, de tinerețe, de maturitate, bătrânețe și moarte, marcate de sărbători și obiceiuri.49 Astfel, din toate timpurile, calendarul este "simbolul ireversibilului, ca și al veșnicei întoarceri."50 Pentru țăranul român, calendarul reprezintă "rostul", "rânduiala", "împărțeala timpului": "Calendaru-i așe, să fie lucru cu rost, că nu poți merge la întâmplare. Calendaru e rânduiala vremii, să știi când să faci un lucru. Fără calendar, unu ar face într-un fel, unu în alt fel. Calendaru are
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
obiceiuri.49 Astfel, din toate timpurile, calendarul este "simbolul ireversibilului, ca și al veșnicei întoarceri."50 Pentru țăranul român, calendarul reprezintă "rostul", "rânduiala", "împărțeala timpului": "Calendaru-i așe, să fie lucru cu rost, că nu poți merge la întâmplare. Calendaru e rânduiala vremii, să știi când să faci un lucru. Fără calendar, unu ar face într-un fel, unu în alt fel. Calendaru are zile în tot felu, de nu seamănă una cu alta. Nu poți face marți ce faci duminică și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Că nu-i dragoste pe lume, / Sfânta lună-așa zicea: / Să taci, soare, nu jura, / Tu răsai de dimineață / Și apui când însărează. / Eu răsar la miez de noapte / Când văd dragostele toate."170 Pentru a păstra echilibrul cosmic și rânduiala lumii, Soarele oficiază ritualul de înmormântare, pentru cei care nu au parte de ultimul ceremonial înspre "Marea Trecere": " Ciobănaș, de la miori, / Un` ți-a fost soarta să mori? / În vârfuțu muntelui, / La tulpina bradului! / Luminiță cin` ți-o fi? / Soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
continuu, prin sărbătoare, spațiul nu este un simplu cadru de desfășurare evenimențială, spațiul reprezentând substanța vitală a comunității sătești. Consubstanțial omului, spațiul prinde chip în mintea omului tradițional ca loc care devine orizont de viață, o prezență activă care stabilește rânduiala "trecerilor" din lumea aceasta: "Nu se poate să fie loc fără lucru, nu se poate. Dumnezeu a lăsat că nu e nimic gol. Toate merg laolaltă în lume și nu se poate fără făptură. Așa a fost rânduit."216 Ieșirea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ceremoniale nu trebuie să Înțelegem doar ceea ce În mod obișnuit Înseamnă ceremonie, cum ar fi ceremonia botezului, a Înmormântării, a cununiei, a Învestirii etc. Orice situație socială instituționalizată, În care pozițiile și acțiunile participanților trebuie să se conformeze unei anumite rânduieli, definită prin norme, reguli, obiceiuri, cutume, tradiții etc., intră În această categorie. Enunțurile au forțe și, mai ales, consecințe diferite În funcție de măsura În care actanții recunosc, În situația de comunicare reală, validitatea circumstanțelor pe care le implică un anumit enunț
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
enunțul lui 700 și de gravitatea posibilelor consecințe, Startul intervine pentru a-l ajuta pe 326 să identifice circumstanțele potrivite Sunt Startul, 700 vă interzic să mai dați indicații. 326 nu este la Bacău. Enunțul Startului are menirea să reintroducă rânduiala În situația creată. Obiectivele pe care Startul le urmărește prin intervenția sa sunt multiple: 1) consolidarea autorității sale unice, În acel moment, pe aerodrom pentru a Întări Încrederea lui 326 și a tuturor piloților aflați În aer În capacitatea și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Creatorul nostru, Cel ce ne-a dat viață, veghează asupra noastră prin Providența Sa, este și El implicat în destinele noastre. Și, oare, nu-i drept să fie consultat, să fie rugat să intervină în viața noastră și să cerceteze rânduiala pe care am făcut-o noi, prin voința noastră sau prin anumite determinări omenești? Se pot pune, pe bună dreptate, unele întrebări. De pildă: dacă Dumnezeu vede fără să-i spunem noi ce trebuie de făcut și de cercetat, de ce
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
întărește credința, ne luminează mintea, ne încălzește inima de iubire creștină și coboară în sufletele noastre zbuciumate, neliniștite, mângâiere, pace și alinare sufletească. Dar să fim cu băgare de seamă, căci nu-i de ajuns să înveți rugăciunile, să cunoști rânduiala de împlinire a acestora, ci se cuvine ca tu însuți, prin viața și faptele tale, să devii o rugăciune, să fii rugăciunea întrupată; să faci din viața ta o ofrandă. Să te rogi pentru toți din jurul tău și mai cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în viața veșnică. împlinește canonul de rugăciune și nu te abate dela el.” Pentru a împlini toate cele creștinești spre mântuirea sufletului tău, trebuie să fii convins că nu-i îndeajuns numai să înveți și să cunoști rugăciunile, să cunoști rânduiala de împlinire a acestora, ci să simți toate acestea ca pe o chemare și că așa se cuvine să fie. Ca tu însuți, prin viața, faptele și credința ta să devii o rugăciune vie, să fii o rugăciune întrupată, trebuie
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și va dogmatiza lucruri adevărate. Toți oamenii suntem aproape unul de altul, fie (doar) după firea omenirii, fie după același cuvânt al credinței, fie după legătura de neam sau de rudenie; iar rău se numește vătămarea sau paguba. însă, după rânduială, David a vorbit întâi despre inimă, al doilea despre limbă, al treilea despre faptă și lucrări..., fiindcă omul întâi gândește, al doilea grăiește și al treilea lucrează.” Fiecare psalm citit sau ascultat ne face să auzim glasul lui Dumnezeu și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
că, în Corint, se botezau morții nebotezați. Adică încercau să ajute pe cei morți, botezându-se în locul lor. Și în catacombe erau inscripții care arătau încercări de rugăciuni pentru cei adormiți. Toate liturghiile Bisericilor creștine cuprind rugăciuni pentru morți. La rânduiala Sfintei Liturghii, se fac rugăciuni pentru cei răposați și se aduc prinosuri euharistice, cu împărțirea milosteniei întru pomenirea lor. Mai mult, Biserica a rânduit anumite zile din an, pe care le-a numit sărindare, moșii de iarnă și de vară
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a coborât asupra noastră darea Sa cea bună, de o negrăită măreție, prin baia Botezului, ne învrednicește din nou de iertare pe noi, păcătoșii! Dar această rugăciune este a drepților și numai de la ei trebuie să vină, așa cum arată rânduielile Bisericii și chiar începutul Rugăciunii domnești: cel ce nu s-a sfințit prin credință, nu-L poate numi pe Dumnezeu Tată! Dacă Rugăciunea Domnească este a drepților și dacă ea le spune acestora să se roage pentru iertarea păcatelor, este
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Fântâna darurilor”, „Solidaritatea”, „Tiparnița literară”, „Luceafărul literar și artistic”, „Foaia învățătorului”, „Viața literară”, „Analele Brăilei”, „Calendarul”, „Relief dunărean”, „Satul și școala”, „Școala română”, „Luminița” (Brăila), unde era (în 1935) președinte al comitetului de conducere, „Dreptatea”, „Gând românesc”, „Graiul satelor” (Cahul), „Rânduiala”, „Ethnos”, „Almanahul școalei primare și al familiei”, „Omul nou”, „Însemnări sociologice”, „Universul literar”, „Mugurul”, „Plaiuri săcelene”, „Farul nou” ș.a. După mulți ani, în care i se interzice să publice din cauza ideologiei etnicist-metafizice din eseurile sale, B. colaborează, foarte rar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
cu coeficientul valoric ce i s-ar putea atribui. Valențele ontologice ale cuvîntului Potrivit concepției lui Constantin N o i c a, limba omului nu este ceva convențional, fiindcă ea este însăși rostirea în sine a ființei omului și a rînduielilor lui"404. O asemenea afirmație conține însă un paradox: dacă "omul" înseamnă aici om în general sau oamenii care vorbesc aceeași limbă, atunci faptul că limba este "aceeași" presupune o "convenție" în a o accepta ca atare, iar, dacă "omul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
e „bici” de luptă. Pentru a da seamă de lirica acestei perioade, exegeza a operat cu termeni precum „infern existențial”, „viziuni infernale”, „scenariu torționar”, „oroare”, „vehemență”, „angoasă” etc. Temele predilecte sunt condiția incertă, precară a omului modern, vulnerat de o rânduială mundană percepută ca tot mai detracată (cu o perturbare lugubru-paroxistică în aberația totalitaristă), dar și rezistența la opresiune, nu numai la cea „administrativă”, ci la oprimarea gândirii libere și la îngrădirea afirmării armonioase a individualității și a viețuirii firești. Citate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
16/26 martie 1656 instrucțiunile ce să cuprindă tratatul de alianță. Cum spune marele istoric N. Iorga, tratatul a fost într-adevăr semnat și pecetluit prin jurămînt în Biserica "Adormirea Maicii Domnului", în luna iunie. Primul articol din tratat prevedea: "Rînduielile noastre și ale țării noastre să nu se strice, ci, precum au trăit și s-au condus în această lume ceilalți domni vechi ai țării noastre, acei care nu erau în închinarea și sub cîrmuirea împărăției turcilor în felul acela
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
țării noastre să nu se strice, ci, precum au trăit și s-au condus în această lume ceilalți domni vechi ai țării noastre, acei care nu erau în închinarea și sub cîrmuirea împărăției turcilor în felul acela și în aceeași rînduială să viețuim și să ne conducem și noi împreună cu toată țara noastră. Că, deși domnii de mai tîrziu au fost sub cîrmuirea și în închinarea împărăției turcilor precum sîntem și noi, și cu toate că turcii au luat chiar tribut de la aceia
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Că, deși domnii de mai tîrziu au fost sub cîrmuirea și în închinarea împărăției turcilor precum sîntem și noi, și cu toate că turcii au luat chiar tribut de la aceia dinaintea noastră și de la noi și din țară, cinstea domniei însă și rînduială țării cu nimic n-au stricat. II. Domnia să nu se schimbe, ci ori de cîte ori se întîmplă și are loc plecarea din această lume a domnului nostru către Dumnezeu, precum este datoria întregii firi omenești, urmașul să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]