4,129 matches
-
la al patrulea mandat de prim-ministru, vor reveni la putere, anunțând două mari reforme - agrară și electorală -, care vor fi înfăptuite după Primul Război Mondial și după desăvârșirea unității naționale. 3. Răscoala țărănească din 1907 Ca orice eveniment istoric, răscoala țărănească din 1907 a avut loc ca urmare a unor cauze interne, despre care vom relata în cele ce urmează. Care este, însă, contextul internațional în care s-a desfășurat răscoala? Istoricul Radu Rosetti menționa că în timpul primei revoluții ruse
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
3. Răscoala țărănească din 1907 Ca orice eveniment istoric, răscoala țărănească din 1907 a avut loc ca urmare a unor cauze interne, despre care vom relata în cele ce urmează. Care este, însă, contextul internațional în care s-a desfășurat răscoala? Istoricul Radu Rosetti menționa că în timpul primei revoluții ruse (1905-1907) ar fi circulat, mai ales prin părțile Moldovei, manifeste revoluționare provenite din Rusia. „Propaganda revoluționară printre țăranii din Rusia - consemna istoricul - este opera unor societăți organizate, care lucrează în chip
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unii proprietari și arendași din orașul Huși (V. Constantinescu, Nicu Juvara, Ion Filip, M. Melikon, M. Abramovici) și locuitorii din cartierul Mocani, „toți lipsiți de pământul necesar pentru hrană”. Tabelul de mai jos prezintă situația arenzilor cu un an înaintea răscoalei țăranilor din 1907 în județul Fălciu. Într-un raport din 10 februarie 1906, inspectorul comunal Andrian consemna circulația unei idei socialiste: „Se mai agită încă ideea că la primăvară să se ia cu forța pământul proprietarilor”. Previziunile inspectorului comunal s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dintre locuitori și arendași este pur civilă și nu se pot stârpi abuzurile decît prin o serioasă administrație comunală și prin legi noi”. Tensionarea relației dintre țărani și arendași sau proprietari a alimentat temerea că în primăvară va izbucni o răscoală. Scrisoarea de mai jos, datată Huși, 10 martie 1907, subliniază tensiunea existentă în zonă. Ea are însă și meritul de a reliefa că exista un conducător al celor ce urmau să se răscoale, care era așteptat pentru declanșarea evenimentelor. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să dau înjumătate or’ să lucrez numa eu și sămi trimeți răspuns ca să știu și vei ști că la Huși este liniște dar tot are să fie răscoală că stau gata cu toții dar așteaptă din cînd în cînd să vie capu răscoalei. Iar din partea nămurilor nu vine nime să mă vadă cum stau. Multă sănătate. Tasica Gligore Cerchez Scris Ion Munteanu”. Răscoala din ținutul Hușilor a îmbrăcat forme comune celorlalte localități, caracterizate prin atacarea conacelor, atacuri la adresa autoritățile locale și a negustorilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
este liniște dar tot are să fie răscoală că stau gata cu toții dar așteaptă din cînd în cînd să vie capu răscoalei. Iar din partea nămurilor nu vine nime să mă vadă cum stau. Multă sănătate. Tasica Gligore Cerchez Scris Ion Munteanu”. Răscoala din ținutul Hușilor a îmbrăcat forme comune celorlalte localități, caracterizate prin atacarea conacelor, atacuri la adresa autoritățile locale și a negustorilor din sate, alături de încercări de a pătrunde în orașele reședințe de județ. Teama de răspândirea răscoalei în județul Fălciu apăruse
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cerchez Scris Ion Munteanu”. Răscoala din ținutul Hușilor a îmbrăcat forme comune celorlalte localități, caracterizate prin atacarea conacelor, atacuri la adresa autoritățile locale și a negustorilor din sate, alături de încercări de a pătrunde în orașele reședințe de județ. Teama de răspândirea răscoalei în județul Fălciu apăruse în rândurile autorităților odată cu declanșarea evenimentelor în județele limitrofe, Iași și Vaslui. Este foarte interesant că autoritățile, deși conștiente de nemulțumirea generală, nu au făcut nimic pentru dezamorsarea stării conflictuale. Această îngrijorare era exprimată la începutul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
stării conflictuale. Această îngrijorare era exprimată la începutul lunii martie în nota telefonică a ministrului de Interne, adresată ministrului de Război: „Domnul prefect de Fălciu îmi arată că locuitorii acestui județ în contact cu acei din Iași, e temere ca răscoala să nu se întindă și acolo, în care caz ar fi lipsit cu totul de trupe pentru menținerea ordinei și prevenirea devastărilor, și deci cere a i se trimite cel puțin un batalion pentru cazuri eventuale”. Preotul misionar romano-catolic Bernardin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deci cere a i se trimite cel puțin un batalion pentru cazuri eventuale”. Preotul misionar romano-catolic Bernardin Just, care slujea la biserica Sf. Maria din Corni - Huși (1 ianuarie 1907-1 iulie 1907), notează desfășurarea evenimentelor pe plan local. După declanșarea răscoalei, autoritățile au chemat armata, la 3 martie 1907, și fiind trimiși 2.400 de rezerviști din Regimentul 25 Rahova (Vaslui). Stând de vorbă cu țăranii, Bernardin Just este impresionat de puternicele resentimente și de starea lor mizeră, care au determinat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fiind trimiși 2.400 de rezerviști din Regimentul 25 Rahova (Vaslui). Stând de vorbă cu țăranii, Bernardin Just este impresionat de puternicele resentimente și de starea lor mizeră, care au determinat tensiunea socială: „sunt și ei atinși de poftă de răscoală, de ură contra evreilor, arendașilor. E teribil. Au nevoie de pământul de la țărani ... Țăranul ajunge la sapă de lemn”. La 11 martie, preotul consemna: „Se aude că a venit armata la Huși (reg. IV din Iași). Pe la 8 dim. văd
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
martie, guvernul liberal condus de Dimitrie A. Sturdza a luat măsuri energice, caracterizate, în primul rând, prin concentrarea unităților militare, îndeosebi la reședințele de județ. Prezența trupelor în număr mare și demonstrațiile lor de forță au susținut autoritățile în reprimarea răscoalei. Țăranii vor ceda treptat și vor renunța la o luptă deschisă împotriva autorităților. În timpul desășurării răscoalei, a fost semnalată prezența unor învățători. Astfel, învățătorul Paul Mităchescu din satul Crăsnășeni, comuna Tătărăni, a fost acuzat că ar fi instigat pe țărani
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin concentrarea unităților militare, îndeosebi la reședințele de județ. Prezența trupelor în număr mare și demonstrațiile lor de forță au susținut autoritățile în reprimarea răscoalei. Țăranii vor ceda treptat și vor renunța la o luptă deschisă împotriva autorităților. În timpul desășurării răscoalei, a fost semnalată prezența unor învățători. Astfel, învățătorul Paul Mităchescu din satul Crăsnășeni, comuna Tătărăni, a fost acuzat că ar fi instigat pe țărani la răscoală. Aflându-se într-un local public din Huși, în ziua de 11 martie, a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vor ceda treptat și vor renunța la o luptă deschisă împotriva autorităților. În timpul desășurării răscoalei, a fost semnalată prezența unor învățători. Astfel, învățătorul Paul Mităchescu din satul Crăsnășeni, comuna Tătărăni, a fost acuzat că ar fi instigat pe țărani la răscoală. Aflându-se într-un local public din Huși, în ziua de 11 martie, a adresat următoarele cuvinte arendașului Alexandru Calciu: „V-ați îmbogățit pe spinarea țăranilor, i-ați jefuit și acum voiți a-i împușca”. În Raportul procurorului Tribunalului Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și arendașul Calciu, fapt pentru care a fost oprit 10 zile a se mai duce la catedră fiind pus sub supraveghere”. În Raportul lui Spiru Haret, ministrul Învățământului, către rege, în legătură cu atitudinea învățătorilor și a preoților din județul Fălciu în timpul răscoalelor, se afirmă că „nici un învățător nu este implicat în răscoalele țărănești și nici simplu bănuit”, părere susținută și în Raportul prefectului Atanasiu, din 18 aprilie, către ministrul de Interne: „preoții, învățătorii și profesorii și studenții din acest județ, până în prezent
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
zile a se mai duce la catedră fiind pus sub supraveghere”. În Raportul lui Spiru Haret, ministrul Învățământului, către rege, în legătură cu atitudinea învățătorilor și a preoților din județul Fălciu în timpul răscoalelor, se afirmă că „nici un învățător nu este implicat în răscoalele țărănești și nici simplu bănuit”, părere susținută și în Raportul prefectului Atanasiu, din 18 aprilie, către ministrul de Interne: „preoții, învățătorii și profesorii și studenții din acest județ, până în prezent, n-au fost dovediți ca instigatori ai turburărilor țărănești”. Se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ce nu se poate generaliza la nivelul clasei sociale căreia îi aparținea. În condițiile unui conflict militar deschis, autoritățile nu ar fi avut nici un motiv să ascundă implicarea unui învățător, dacă acesta s-ar fi aflat printre conducătorii locali ai răscoalei. Ca urmare a evenimentelor din martie-aprilie 1907, primarul orașului Huși, Grigore Vericeanu a fost revocat din funcție, iar Consiliul comunal cu motivația că „fostul primar departe de a-și face datoria ca ori care bun român, a căutat din contra
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unor raporturi mai echitabile între proprietari, arendași și delegații sătești. La 18 mai, revizorul școlar P. V. Vasiliu, de la Revizoratul școlar Fălciu, transmitea ministrului Cultelor și Instrucțiunii Publice că nu este nici un învățător din acest județ suspectat sau implicat în răscoală. Ministrul a cerut Episcopiei informații în legătură cu implicarea preoților în răscoală. La 30 aprilie, Conon Arămescu Donici, episcopul Hușilor, anunța că a solicitat la rândul său informații și le va transmite imediat ce vor veni. Problema agrară va continua, în perioada următoare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
La 18 mai, revizorul școlar P. V. Vasiliu, de la Revizoratul școlar Fălciu, transmitea ministrului Cultelor și Instrucțiunii Publice că nu este nici un învățător din acest județ suspectat sau implicat în răscoală. Ministrul a cerut Episcopiei informații în legătură cu implicarea preoților în răscoală. La 30 aprilie, Conon Arămescu Donici, episcopul Hușilor, anunța că a solicitat la rândul său informații și le va transmite imediat ce vor veni. Problema agrară va continua, în perioada următoare, să rămână o preocupare fundamentală a vieții politice românești. Răscoala
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
răscoală. La 30 aprilie, Conon Arămescu Donici, episcopul Hușilor, anunța că a solicitat la rândul său informații și le va transmite imediat ce vor veni. Problema agrară va continua, în perioada următoare, să rămână o preocupare fundamentală a vieții politice românești. Răscoala din 1907 a tras un semnal de alarmă în legătură cu contradicțiile sistemului social și necesitatea adoptării unor măsuri eficiente. O rezolvare temporară a fost găsită prin aplicarea Legii reformei agrare din 1921, după înfăptuirea României Mari. 4. Hușeni în Războiul de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au sosit în cârd la fața locului, plân gând și văitându-se. Doamnele de la Ortodoxie aler gau în toate părțile. Ceea ce nu se făcuse la intrarea germanilor era acum iminent. Mackensen, aflând de această agitație și temându-se de o răscoală în București, dete ordinul să por nească în urma bulgarilor două automobile germane, să-i prindă și să-i aducă înapoi. Lucru cu totul imposibil dacă la Călu găreni nu aveau bulgarii o pană, care îi predă în mâna germanilor. Astfel
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
așa cum am arătat anterior, expansiunea teritorială era necesară pentru a apăra libertatea. Angajând poporul român în afacerile comunității, constituția română a înhămat energia populară la războiul Romei de cucerire către realizarea a ceea ce Machiavelli a considerat țelul sau "scopul" republicii. Răscoalele interne ocazionale ale unei populații îndreptățite au fost un preț mic de plătit pentru avantajele care au fost acumulate de la o armată populară 75. Idealul lui Machiavelli de stat republican imperialist dar minim centralizat a permis luptei de clasă să
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Bolliac "monstruoasa coaliție", formulă ce s-a impus în toate comentariile istorice și politice ulterioare; tentativa din august 1870, așa numita republică de la Ploiești, reprezentând în concepția lui Mihai Eminescu "cea mai gravă infracțiune la siguranța națională"), la revoluții și răscoale, la fenomenul corupției (cât de actuale rămân până azi observațiile critice ale lui Eminescu privitoare la clientela politică: "Cine nu știe că îndată ce ministerul se schimbă, de la comuna rurală până la populata capitală, consiliile comunale se dizolvă și se numesc primari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
tronuri și care în Moldova mai cu samă a lăsat urme neșterse, căci ne-a adus răsturnarea lui Vodă Sturza, o holeră cumplit de săcerătoare și invazia armatelor rusești, care au trecut peste noi pentru a da ajutor austriacilor contra răscoalei ungurești. Îmi aduc și acum aminte că în iarna acelui an, iarnă grea și viscoloasă, pribegise în Fălticeni de groaza ungurilor o sumă de săteni români din Transilvania. Doi dintre dânșii, oameni zdraveni, chipeși, cu un port deosebit de al nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o insultau, ea răbda totul cu eroism: avea de întreținut acasă o fiică oarbă..... Ca în versurile lui Bacovia din „Seară tristă”: Barbar, cânta femeea-aceea, Târziu, în cafeneaua goală, Barbar cânta, dar plin de jale, Și-n jur era așa răscoală... Și-n zgomot monstru de țimbale Barbar, cînta femeea-aceea. Mi-a rămas în minte un așa-zis cântec de petrecere sau de „inimă albastră”, cântat adesea la chefuri și beții, de către oameni care, însă, nu au reușit să înțeleagă tristețea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
la douăsprezece zile, iar în secolul al douăzecilea la treisprezece. Toate datele din această carte sînt conforme stilului nou. Diferențele în datare creează dificultăți mai ales atunci cînd o anumită zi sau lună sînt legate de un eveniment. De exemplu, răscoala din aprilie 1876 din Bulgaria este datată în mai după stilul nou. Ori de cîte ori apar astfel de complicații, ele sînt explicate în text. În cea mai mare parte, notele de subsol s-au rezumat la identificarea surselor citatelor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]