2,944 matches
-
Ce rămîne? O altă dificultate legată de definire: pe cînd stăpînea Lumea, Europa s-a împrăștiat în lume. În vreme ce europeniza lumea, a mondializat europenismul. Iată motivul pentru care ceea ce este specific european nu mai este exclusiv european: Statul-națiune, Democrația, Umanismul, Raționalitatea, Știința, Tehnologia, Industria, Capitalismul, Socialismul. Într-un anume sens, Europa a "pus pe foc" și "a făcut" lumea 15. Dar ce este ea acum în lume? Europa era o noțiune cu granițe teritoriale vagi și cu granițe istorice nestatornice. În
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
creștine, grecești, latine par să se fi unit pentru a forma o sinteză armonioasă, care este atît substratul specific al Europei, cît și numitorul său cultural comun. Pe această temelie, Europa a produs o civilizație originală, marcată de spiritualitate, umanism, raționalitate, democrație, adică de virtuți și valori superioare celor ale oricărei alte civilizații. Acesta este mitul pe care Europa îl alimentează despre ea însăși. Dacă există un adevăr de netăgăduit în acest mit, Europa rămîne în schimb mutilată, falsă pînă și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
la naționaliștii arabi, rațiunea pretutindeni în Univers, dacă este adevărat, cum spunea Descartes, că nu există în lume lucru mai bine împărțit ca bunul-simț"16. Cultură și civilizație Am vorbit de cultură evocînd substratul iudeo-creș-tino-greco-latin și de civilizație evocînd umanismul, raționalitatea, știința, libertatea. Acești doi termeni, care se suprapun adesea în franceză, sînt clar diferențiați în gîndirea germană, unde Cultura desemnează ceea ce este unic și specific într-o societate, în timp ce noțiunea de Civilizație se referă la ceea ce poate fi dobîndit și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
care s-a reaprins fără încetare între secolele al XI-lea și al XIII-lea, se referă la posibilitățile și limitele instrumentelor gîndirii raționale, mai precis genurile și speciile, în înțelegerea realității. Se poate spune că "nominalismul" manifestă deja o raționalitate autocritică, mai cu seamă în cazul lui William Occam (1300-1344), care nu conferă realitate decît lucrurilor individuale. Renașterea va elibera antagonismele pînă atunci virtuale dintre contribuțiile culturale creștine, iudaice, grecești, romane. Se operează în mod răsunător o primă disociere între
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
noastră un Pariu, și nu certitudinea absolută. Asta înseamnă că este posibil un alt umanism, moștenitor al umanismului inițial. Asta înseamnă că dialogica trebuie să continue, prin alte mijloace și pe noi teritorii... 4 Aventurile rațiunii Grecia nu a inventat raționalitatea. Există în toate societățile umane, inclusiv în cele mai arhaice, o gîndire empirică / logică / tehnică ce permite elaborarea de strategii de cunoaștere și acțiune, fabricarea de unelte și arme, practicarea vînătorii etc. Este vorba despre ceea ce am putea numi exercițiul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de strategii de cunoaștere și acțiune, fabricarea de unelte și arme, practicarea vînătorii etc. Este vorba despre ceea ce am putea numi exercițiul rațional al inteligenței. Practicile magice, concepțiile mitologice și religioase nu împiedică în nici un fel aceste societăți să producă raționalitate. Însă raționalitatea este aici doar difuză, dispersată, impregnată de neraționa-litate, fiind doar instrumentală, adică adaptată finalităților practice în slujba cărora se află. În schimb, în Grecia s-a dezvoltat o sferă autonomă de raționalitate, care nu mai este consacrată finalităților
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de cunoaștere și acțiune, fabricarea de unelte și arme, practicarea vînătorii etc. Este vorba despre ceea ce am putea numi exercițiul rațional al inteligenței. Practicile magice, concepțiile mitologice și religioase nu împiedică în nici un fel aceste societăți să producă raționalitate. Însă raționalitatea este aici doar difuză, dispersată, impregnată de neraționa-litate, fiind doar instrumentală, adică adaptată finalităților practice în slujba cărora se află. În schimb, în Grecia s-a dezvoltat o sferă autonomă de raționalitate, care nu mai este consacrată finalităților practice ale
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nici un fel aceste societăți să producă raționalitate. Însă raționalitatea este aici doar difuză, dispersată, impregnată de neraționa-litate, fiind doar instrumentală, adică adaptată finalităților practice în slujba cărora se află. În schimb, în Grecia s-a dezvoltat o sferă autonomă de raționalitate, care nu mai este consacrată finalităților practice ale activității sociale, ci gîn-dirii teoretice și reflecției asupra tuturor problemelor. Este vorba de sfera filozofică însăși, unde raționalitatea se dezvoltă în schimbul de argumente și confruntarea dintre idei. Raționalitate și raționalizare În însăși
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cărora se află. În schimb, în Grecia s-a dezvoltat o sferă autonomă de raționalitate, care nu mai este consacrată finalităților practice ale activității sociale, ci gîn-dirii teoretice și reflecției asupra tuturor problemelor. Este vorba de sfera filozofică însăși, unde raționalitatea se dezvoltă în schimbul de argumente și confruntarea dintre idei. Raționalitate și raționalizare În însăși exercitarea sa, raționalitatea prezintă o dublă natură: pe de o parte, o natură constructivă manifestată în elaborarea sistemelor de idei sau teorii; pe de altă parte
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o sferă autonomă de raționalitate, care nu mai este consacrată finalităților practice ale activității sociale, ci gîn-dirii teoretice și reflecției asupra tuturor problemelor. Este vorba de sfera filozofică însăși, unde raționalitatea se dezvoltă în schimbul de argumente și confruntarea dintre idei. Raționalitate și raționalizare În însăși exercitarea sa, raționalitatea prezintă o dublă natură: pe de o parte, o natură constructivă manifestată în elaborarea sistemelor de idei sau teorii; pe de altă parte, o natură critică, manifestată în aptitudinea sa de a respinge
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mai este consacrată finalităților practice ale activității sociale, ci gîn-dirii teoretice și reflecției asupra tuturor problemelor. Este vorba de sfera filozofică însăși, unde raționalitatea se dezvoltă în schimbul de argumente și confruntarea dintre idei. Raționalitate și raționalizare În însăși exercitarea sa, raționalitatea prezintă o dublă natură: pe de o parte, o natură constructivă manifestată în elaborarea sistemelor de idei sau teorii; pe de altă parte, o natură critică, manifestată în aptitudinea sa de a respinge orice concepție care nu respectă dialogul cu
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sau teorii; pe de altă parte, o natură critică, manifestată în aptitudinea sa de a respinge orice concepție care nu respectă dialogul cu realul, fie prin lipsa de coerență a gîndirii, fie prin neluarea în seamă a faptelor. Prin urmare, raționalitatea nu trebuie definită ca o esență, ci ca un dialog între spirit și real: spiritul vrea să se afle în corespondență cu lumea, elaborînd concepții care să îi corespundă. Evul Mediu nu este nicidecum o epocă "irațională", cum se credea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mai mare măsură Credința prin rațiune decît rațiunea prin Credință. În realitate, rațiunea este inclusă în Teologie, în slujba căreia se află. Astfel, misiunea apologetică a rațiunii medievale o transformă pe aceasta în raționalizare. Raționalizarea are aceeași sursă ca și raționalitatea, însă devine contrarul acesteia, deoarece paralizează activitatea critică și cloroformizează dialogul cu realul în folosul logicii sistemului său. Raționalizarea închide Universul într-un sistem coerent, construit pornind de la postulate considerate indiscutabile, și respinge orice fapt, orice idee, orice argument care
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Astfel, scolastica medievală era de fapt o raționalizare care, sprijinindu-se în același timp pe autoritatea indiscutabilă a lui Aristotel și pe autoritatea indiscutabilă a Scripturii, justifica Credința în mod coerent. În Renaștere, revenirea la izvorul grec redă filozofiei și raționalității autonomia lor comună. Cercetarea critică a textelor fondatoare ale Credinței va conduce treptat la o cercetare critică a Credinței însăși. Vor fi elaborate noi sisteme de idei. Începe epoca aventurilor Rațiunii europene. Aceste aventuri se vor opera în jocul interferent
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
vor fi diversele dialogici: între voința de a inspecta realul în cadrul Sistemului și rezistența mereu reînnoită a realului la sistematizare; între spiritul critic nelimitat și spiritul teoretic neînfrînat; între universalitatea potențială a rațiunii și orbirile sale eurocentriste; între raționalizare și raționalitate, care devin cei mai înverșunați dușmani. Cuvîntul Rațiune, termen general și sintetic, reprezintă de fapt miza conflictelor dintre raționalitate și raționalizare; este poziția strategică cheie pe care vor să o cucerească ambii adversari. Iată de ce Rațiunea va putea deveni stindardul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sistematizare; între spiritul critic nelimitat și spiritul teoretic neînfrînat; între universalitatea potențială a rațiunii și orbirile sale eurocentriste; între raționalizare și raționalitate, care devin cei mai înverșunați dușmani. Cuvîntul Rațiune, termen general și sintetic, reprezintă de fapt miza conflictelor dintre raționalitate și raționalizare; este poziția strategică cheie pe care vor să o cucerească ambii adversari. Iată de ce Rațiunea va putea deveni stindardul și masca Nebuniei, și va trebui deraționalizată pentru a o face rațională... Secolul al XVII-lea este un veac
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
zbuciumat. În el se reunesc antagonismul raționalismului și cel al romantismului. El înfruntă contradicția, și-o asumă, încearcă să o depășească, o regăsește mereu, o așează în centrul gîndirii sale. Aceasta este complexitatea însăși, căci prin acceptarea contradicției și menținerea raționalității, ea depășește limitările rațiunii clasice, instituind, în sînul "rațiunii dialectice", lupta și împreunarea simultane dintre rațional și iraționalizabil. Oricît ar fi de complexă însă, ea nu poate rezista pe deplin celor două raționalizări: raționalizarea istorică, pe de-o parte, care
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și civilizației tehnice readuc certitudinea ineluctabilității progresului istoric. Astfel, unul ca Renan poate vesti în Viitorul științei domnia apropiată a Rațiunii (1890). Credem în venirea Rațiunii universale și nu știm că este vorba de o mixtură în care se amestecă raționalitatea universalistă și raționalizarea eurocentristă. Credem în triumful universal al civilizației, în vreme ce Europa își diseminează germenii prin lume, instaurîndu-și hegemonia. Credem în victoria de nestăvilit a Culturii umaniste, chiar cu prețul nimicirii unor culturi multimilenare. Nu știm că dezvoltarea în strînsă
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lor de distrugere va depăși orice alt progres. Nu știm că această controlare a lumii prin tehnică permite dezlănțuirea smintelii istorice. Secolul XX vede civilizația umanistă, rațională și științifică năpustindu-se în dementele măceluri ale celor două războaie mondiale. Vede raționalitatea tehnică și raționalizarea politică asociindu-se mitului ideologic pentru a produce Auschwitz-ul sau Kolyma. Vede cele mai îngrozitoare regrese săvîrșite în numele progresului Istoriei. Vede cultul unui Conducător omniscient și infailibil ofi-ciindu-se în numele științei materialiste. Vede cum raționalitatea instrumentală se eliberează
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
războaie mondiale. Vede raționalitatea tehnică și raționalizarea politică asociindu-se mitului ideologic pentru a produce Auschwitz-ul sau Kolyma. Vede cele mai îngrozitoare regrese săvîrșite în numele progresului Istoriei. Vede cultul unui Conducător omniscient și infailibil ofi-ciindu-se în numele științei materialiste. Vede cum raționalitatea instrumentală se eliberează de finalitățile raționale și se pune în slujba nu a Umanismului, ci a vechii Barbarii a puterii, dominației și violenței. Noile forme de barbarie, care sînt tehnicismul mărginit, birocratismul anonim, scientismul orb, se pun în slujba vechilor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cosmofizica ne fac să atingem limitele rațiunii umane. Începem astăzi să privim aventura Rațiunii europene din perspectiva ambivalențelor și a complexității sale și să pătrundem multiplicitatea eterogenă și uneori contradictorie a semnificațiilor cuprinse în cuvîntul Rațiune. Astfel, putem înțelege că raționalitatea se opune raționalizării, cu toate că ambele provin din aceeași sursă. Am văzut cum mitul și religia s-au insinuat ca niște paraziți, sfîrșind uneori prin a pune stăpînire pe rațiune chiar în clipa în care aceasta își închipuia că le nimicește
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
În sfîrșit, după ce a vrut să-l "zdrobească pe mișel", Rațiunea s-a văzut nevoită să accepte Credința așa cum Credința se văzuse nevoită să accepte autonomia rațiunii. Credința i-a devenit chiar o parteneră-cheie, care a înglobat în sine multă raționalitate critică pentru a contesta ceea ce o contestă. În acest fel, în vreme ce a făcut din rațiune unul dintre produsele / producătorii săi cei mai puternici, cultura europeană a menținut deschiderea asupra a ceea ce scapă rațiunii, o depășește, o neagă. Originalitatea sa profundă
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
zilelor noastre. Există și un alt schimb care trebuie să se petreacă în noi înșine, cu partea mitologică ce se află în noi. Țesutul mitologic face parte din ființa noastră mentală așa cum țesutul conjunctiv face parte din ființa noastră corporală. Raționalitatea nu înseamnă să-ți închipui că poți trăi rațional, ci să știi că sensul vieții tale scapă raționalității și că există o parte a vieții tale care îi este străină. Nu se poate trăi fără afectivitate, fără valori sau mituri
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ce se află în noi. Țesutul mitologic face parte din ființa noastră mentală așa cum țesutul conjunctiv face parte din ființa noastră corporală. Raționalitatea nu înseamnă să-ți închipui că poți trăi rațional, ci să știi că sensul vieții tale scapă raționalității și că există o parte a vieții tale care îi este străină. Nu se poate trăi fără afectivitate, fără valori sau mituri. Raționalitatea nu ne cere nicidecum să exorcizăm partea afectivă, mitologică, religioasă din noi înșine, ci ne cere să
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu înseamnă să-ți închipui că poți trăi rațional, ci să știi că sensul vieții tale scapă raționalității și că există o parte a vieții tale care îi este străină. Nu se poate trăi fără afectivitate, fără valori sau mituri. Raționalitatea nu ne cere nicidecum să exorcizăm partea afectivă, mitologică, religioasă din noi înșine, ci ne cere să o înțelegem și să dialogăm cu ea. Spiritul rațional a fost și este universal. Grecia a creat discursul rațional. Europa a produs rațiunea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]