9,883 matches
-
Partidului Național Țărănesc, Editura Enciclopedică, București, 1994. Scurtu, Ioan, Din viața politică a României, 1926-1947, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. Searle, G.R., „Eugenics and Politics in Britain in the 1930s”, Annals of Science, 36, 1979, pp. 159-169. Shafir, Michael, „Radical Politics in Post Communist East Central Europe: Part I: «Reds,» «Pinks,» «Blacks,» and «Blues.»”, RFE/RL East European Perspectives, vol. 1, nr. 1, 3 noiembrie 1999; http: //www.rferl.org/eepreport. Shafir, Michael, „X-Raying Post-Communist «Radical Minds.»”, RFE/RL East
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
iar această împărțire nu poate să coincidă cu un tabel ierarhic cuprinzând clase superioare și clase inferioare (1937, p. 7). El consideră că opoziția elită/mase, concepută ca opoziția dintre două tipuri de oameni, este totuși primordială: Diviziunea cea mai radicală ce se poate face în rândurile omenirii este această sciziune între două categorii de indivizi: cei care cer mult de la ei înșiși acumulând în mod voluntar îndatoriri peste dificultăți și cei care nu numai că nu cer nimic special de la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
burgheziei și regimului capitalist, clasa muncitoare trebuie să pună capăt o dată pentru totdeauna tuturor antagonismelor de clasă și să facă posibilă instaurarea unei societăți fără clase. Viziunea de tip marxist a schimbării sociale se bazează deci pe ideea unei transformări radicale ce suprimă confruntările trecutului și face să devină caducă distincția dintre minoritatea conducătoare și majoritatea dominată. Asupra acestui punct, teoreticienii clasici ai elitelor (Pareto, Mosca și Michels) se îndepărtează în mod categoric de viziunea unui viitor legată de teoria luptei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
urbană”), diferitele moduri de expresie artistică și culturală au dat semne de „de-distanțare”, scoțând în evidență perspectiva vieții cotidiene (ibidem, p. 220). Cu maxime și minime, aceste tendințe s-au prelungit până în epoca modernă, ajungându-se la o „negare radicală a distanței” atât în relațiile sociale, cât și în domeniul culturii (ibidem, p. 225). Așadar, o concepție a culturii de factură aristocratică, fondată pe un ideal umanist, se opune unei concepții mai democratice, aceste două concepții fiind tipice pentru diferite
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
la un consens în ceea ce privește regulile jocului și valoarea instituțiilor existente, continuându-și competiția pe baza unui „spirit partizan moderat”. Găsim exemple ale unui astfel de proces în Danemarca și în Norvegia în primele trei decenii ale secolului XX, când elitele radicale ale partidelor socialiste și ale sindicatelor și-au moderat pozițiile pentru a pune capăt dominației elitelor liberale și conservatoare. Transformarea elitelor dezbinate în sensul unității ideologice nu se produce decât prin revoluții. Elitele disidente pun mâna pe putere, lichidează politic
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Simon inaugurează o gândire pe care filosofia alternativă o preia adesea ca fiind a sa: negarea liberului arbitru, relativismul și arbitrarul moralei, ideea de a te folosi de trup ca de un prieten, indexarea existenței cu pulsiunea trăirii celei mai radicale și în formele sale cele mai primitive: dorința statornicită în plăcere. II VASILIDE și „dezmățul” Râsul sardonic al lui Isus. Vasilide moare prin anul 130. Despre el nu se știe aproape nimic, cu excepția unui periplu de misionar care-l duce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
libații, banchete, cântece, imnuri... Clement din Alexandria, la fel de înverșunat în a-i critica pe gnostici, salvează în mod miraculos câteva din ideile susținute de acest „Rimbaud gnostic”, după expresia plastică a lui Jacques Lacarrière. Printre acestea, abolirea proprietății și critica radicală a nedreptăților. O ocazie de a arăta diferența reprezentată de creștinism, în care sărăcia, mizeria, suferința socială apar ca tot atâtea ocazii de a exersa răbdarea față de cer. înțelegem astfel cum a putut Imperiul să dea o șansă adepților lui
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și nu-l disprețuiește. Mai bine: care face din el un instrument al mântuirii și al bucuriei. Acest curent se numește Spiritul Liber. Evident, istoria oficială a filosofiei îl ignoră. Uneori îl citează vag, doar pentru a reține numele călugărilor radicali și de a recicla mișcarea într-un tablou al epocii intelectuale în care-i pus în rând cu alte sensibilități - realism, nominalism, occamism, averroism, tomism... Frații și Surorile Spiritului Liber desemnează un anumit număr de bărbați și de femei care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nouă este plasată sub semnul milosteniei, Spiritul Liber ne propune următoarea lectură. Și aici tot o decodare... Milostenia creștină presupune iubirea de aproape ca de tine însuți și deci ca iubire de Dumnezeu. Cine e aproapele? Celălalt, în diferența lui radicală, în alteritatea lui absolută. Desigur. Dar nu numai ceea ce e lesne de iubit, ar fi prea simplu... Aproapele este și cel care nu ne place, sau chiar acela pe care-l detestăm. Porunca de a-ți iubi aproapele pe care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
constituie specialitatea acestora: activitatea de persecutare a foștilor săi tovarăși libertini. Cu acest preț, scapă de rug. Istoria păstrează de la el un fel de confesiune plină de detalii privitoare la doctrina Spiritului Liber. Descoperim aici, între altele, teza unui panteism radical și a unei exploatări extreme a consecințelor acestei opțiuni metafizice: o ființă într-o lume mai mult amorală decât imorală - al cărei comportament, gândire și acțiune funcționează dincolo de bine și de rău. Jan din Brno - odinioară Brünn, un oraș din
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și ea printre bunuri... O precizare, totuși: dacă te înțelegi bine cu ea, interesul te poate încuraja să nu vă separați. Dar numai interesul. Această detașare este însoțită de împărțirea averii la săraci. Renunțarea la bunuri se justifică atunci când este radicală. Starea materială te apropie de perfecțiune. Desăvârșești această stare bătându-ți joc de preoți, de cler, de diktatele Bisericii. Faptul de a nu mai poseda nimic eliberează ființa și o indexează cu un grad de spiritualitate superior normalei. Sărăcia voluntară
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Noi sadieni. După modelul lui Jan din Brno care pune bazele unei gândiri pe care Sade o va apăra la sfârșitul epocii feudale, Jean Țesătorul și ai săi reiau această idee că totul este legitim în această căutare a satisfacției radicale a dorințelor? Crima? Da. Omorul? Bineînțeles. Furtul? Cu siguranță. Orice obstacol care stă în calea voinței de plăcere merită o dezlănțuire a mijloacelor de a-l nimici. Și fără nicio preocupare pentru ceea ce ar ține de morală, o regulă a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vrăjitoarea capabilă de cele mai nefaste tranzacții cu Satan, încarnare a răului care copulează cu Diavolul, Spiritul Liber practică o erotică feministă în care grija pentru femeie și pentru plăcerea ei fără pericolul procreației ocupă un loc fundamental. O antiteză radicală a pozițiilor oficiale ale Bisericii... XVII ELOI DE PRUYSTINCK și „modul epicurian” 1. Reformă contra Revoluție. Gnostici și partizani ai Spiritului Liber se joacă cu Scripturile, le interpretează, extrag ceea ce, în corpul Bibliei, justifică viziunea lor asupra lumii - aceasta s-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
departe și afirmă, într-o frază, memorabilă și ea, că, în Spiritul Liber și dincolo de el, este vorba acum să se considere ca imperativ categoric hedonist următorul îndemn: fă altuia ceea ce ai vrea să ți se facă ție. O revoluție radicală... Cu un astfel de îndemn, hedonismul și logica contractuală pe care el o presupune își găsesc titlurile de noblețe. în afara cazului de delicvență relațională a vreunui individ care consideră ca dezirabilă pulsiunea morții - și, prin aceasta, neagă orice posibilitate de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
alte concluzii etice decât acelea ale Părinților Bisericii sau ale filosofilor considerați tovarăși de drum ai Bisericii oficiale. Biblia e deschisă și pentru alții... Distrugerea bibliotecilor, fragilitatea suporturilor manuscriselor, persecuția la care erau supuși gânditorii păgâni, interzicerea școlilor filosofice, dominația radicală a creștinismului pe teren mental, spiritual și ideologic, toate acestea împiedică apariția oricărui alt mod de gândire. Și atunci cum să-ți imaginezi că ar putea subzista niște învățături alternative ale înțelepciunilor antice? Un Cynesargion sau o Grădină, în plină
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mai și, lângă papă!), de ce ar risca să sfârșească el însuși legat de un stâlp învăluit în flăcările Inchiziției? Pentru a semna o carte ca aceasta, îți trebuie un curaj nebun, o putere de decizie plină de franchețe, o pasiune radicală pentru adevăr, fără a te sinchisi de prețul pe care l-ai putea plăti. Inclusiv cel maxim... Ce aduce nou dosarul? Biserica pretinde că împăratul Constantin cel Mare a redactat un text prin care închina întreg Imperiul papalității. Documentul ar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fals a fost fabricat în secolul al VIII-lea pentru a legitima lovitura de stat permanentă a Bisericii ca subordonându-și astfel Imperiul, deja creștin încă de la Conciliul din Niceea. 4. Contra Biserică, pentru adevăr. Scriind acest text de factură radicală, Lorenzo Valla își atrage, evident o serie de neplăceri. Papa Eugeniu al IV-lea și curia intenționează să se răzbune. Dragostea pentru aproape are și ea niște limite. Ca și capacitatea de a ierta ofensele... Informat la timp, Valla fuge
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Dialogului asupra liberului arbitru, evit să mai comentez eroarea de a citi Despre plăcere î1431) ca pe un manifest hedonist și epicurian ortodox! Valla nu profesează aici o credință creștină indefectibilă pentru a apăra în altă parte o poziție epicuriană radicală și susținută în mod emblematic, de fapt, nu de el ci de o a treia persoană participantă la ...dialog. Cu atât mai mult cu cât un al treilea individ ia cuvântul după discipolul Grădinii și apără o poziție creștină care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
viață trăită fără a avea de dat socoteală nimănui altcuiva decât sieși. Cu aceste două excepții antice, uneori disimulate, ascunse, uitate - le sunt preferate mașinile de război platoniciene și aristoteliciene, numai bune pentru adâncirea albiei creștine - Montaigne împărtășește un nominalism radical. Or, nominalismul este una din componentele esențiale ale oricărui hedonism: când Ideile există, ele rezidă într-un Cer de unde ele amenință asemenea unor divinități ale răului. Lectura verticală a lunii transformă întotdeauna pământul într-o vale a plângerii, spre deosebire de perspectiva
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
21. O anumită idee despre fluviu. Partizanii Ideii îl susțin pe Parmenide și imobilitatea, împărtășesc interpretarea pe care o dă el lumii în afara timpului și a spațiului, înclinația lui pentru eternitate, pentru imensitate, pentru infinit mai bine zis. Indiferența sa radicală față de Istorie. Adepții realității îl cinstesc pe Heraclit și mobilitatea sa, faptul că el înscrie orice realitate în flux, mișcarea, așadar timpul și spațiu. Filosoful sumbru nu întreține niciun fel de relație cu Ideile, el știe că lumea e guvernată
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
această bibliotecă indică sensul... Frecventările libertine ale cenaclului „de l’Arbre Sec”, calitățile libertine și ele ale personajului mandatat de Marie de Gournay ca legator universal, filiația bibliofilică și transmiterii bibliotecii vreme de un secol în cadrul bine conturat al gândirii radicale, iată ceea ce ne permite s-o considerăm pe fiica adoptivă a lui Montaigne altceva decât ca pe o incultă, o toantă, o femeie cu alură și pretenții de bărbat, lipsită de inteligență și de opinii personale; dimpotrivă, ea este o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o filosofie politică radical individualistă: ea celebrează individul transformat în măsură a idealului. -5 Hedonismul anarhist. Antiphon prefigurează într-un anumit fel - dar să fim prudenți în ceea ce privește logica precursorilor... - individualismul modern, întrucât afirmă și definește individul în termeni de antinomie radicală cu societatea, ceea ce arată că nu se poate avea în vedere nicio rezoluție conciliantă. Cel mai adesea, întregul triumfă în detrimentul părților, iar subiectivitățile sunt diluate în colectivitate. Filosoful sofist apără cauza individului, atacând comunitatea, vinovată că fabrică în serie subiecți
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
securitate, care sunt aceleași pentru toți. Opțiunea lui individualistă anunță genealogia a ceea ce se va numi mai târziu drept natural, în virtutea căruia, dincolo de legile pozitive, mai presus de ele și, la nevoie, în ciuda lor, demnitatea oamenilor impune o obligație etică radicală: existență mea etică, în calitate de individ, mă obligă să-i recunosc și pe semenii mei ca atare. Numai concordia cu mine însumi face posibilă concordia cu aproapele meu; individualismul hedonist fondează o politică anarhistă și jubilatorie care, în contrapartidă, face posibil
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
încet-încet, diferența crește tot mai mai clar. Până la urmă, două universuri... în perspectiva acestui joc al spiritului, gânditorii greci opun foarte frecvent viața de plăceri celei consacrate înțelepciunii. De o parte, binefacerile virtuții; de cealaltă, nenorocirile viciului. într-o opoziție radicală, în stilul celui mai pur maniheism de școală, sunt puse față în față două moduri de existență: unul îi dă trupului toată puterea sa, celălalt se edifică pe celebrarea și pe buna folosire a sufletului. Situație ipotetică ideală - ca și cum în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în ce fel? Printr-o reflecție asupra mecanicii durerii, urmată de o decizie asupra posibilei folosiri a acestei informații. Bisturiul nu poate oare exciza și extrage piatra care provoacă imense suferințe? Atunci intră în scenă filosoful: dacă această durere este radicală, ea îmi va provoca sfârșitul; dacă nu mă omoară, înseamnă că e suportabilă. Fie suferința este intensă, dar de scurtă durată, întrucât moartea survine imediat; fie este de intensitate mică, și atunci poate dura fără să fie fatală pentru trupul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]