2,535 matches
-
stabil de plumb, Pb. Un alt izotop (Ac) este un tranzitor prezent în seria neptuniului, care începe cu Np (sau U) și se încheie cu elementul, aproape stabil, bismut (Bi). Actiniul este un element radioactiv metalic, de culoare argintie. Datorită radioactivității sale intense, acesta emite radiații percepute ca o lumină albastră. Actiniul metalic este obținut prin reducerea AcF cu vapori de litiu. Structura sa cristalină are celulă elementară cubică cu fețe centrate și este asemănător cu lantanul ca rază ionică, culoare
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
îndeosebi particule elementare: În anii 1900 fizicienii cercetau conductibilitatea electrică în gaze. Observând cum se descarcă un electroscop, au emis ipoteza că acesta este traversat de o radiație de slabă intensitate cu origine extraterestră, atribuind fenomenului și o influență a radioactivității scoarței terestre. În 1910 Albert Gockel a ridicat un electroscop la 4.000 m cu ajutorul unui balon, constatând că nu se observă o scădere a acestei radiații parazite. În 1912 Victor Franz Hess a arătat că intensitatea radiației crește cu
Radiație cosmică () [Corola-website/Science/303208_a_304537]
-
ii sunt particule elementare care au spinul întreg și satisfac statistica Bose-Einstein. Au fost denumiți după fizicianul indian Satyendra Nath Bose. ii sunt responsabili de interacțiunea nucleară slabă, numită și interacțiunea slabă, care la rândul ei este responsabilă pentru radioactivitate și care acționează asupra tuturor particulelor de materie cu spin 1/2 (de exemplu: protonii sau neutronii), dar nu acționează asupra particulelor cu spin 0, 1 sau 2 (cum sunt fotonii sau gravitonii ). Interacțiunea slabă nu a fost înțeleasă bine
Boson () [Corola-website/Science/302670_a_303999]
-
potasiul din natură (implicit în unii substituenți comerciali ai sării) este suficientă pentru a indica faptul că acele pungi cu substituenți sunt surse radioactive în demonstrațiile la clasă. În animalele și oamenii sănătoși, K reprezintă cea mai mare sursă de radioactivitate, mai mare decât cea a izotopului C. Într-un corp uman, cu masa de 70 kg, aproximativ 4,400 de nuclei de K sunt dezintegrați în fiecare secundă. Activitatea potasiului natural este de 31 Bq/g. Potasiul este cel de-
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
unei crize constituționale, care a fost soluționată în anul următor prin Parliament Act din 1911 , care a limitat puterea Camerei Lorzilor . Perioada a prezentat multe inovații. Primele premii Nobel au fost acordate, iar Ernest Rutherford a publicat cartea sa despre radioactivitate . Au fost construite cele mai mari nave din lume, RMS Olympic si RMS Titanic ; automobilele erau tot mai comune; iar primul englez care a atins Polul Sud a fost Robert Falcon Scott. Marea Britanie a pierdut monopolul huilei datorită concurenței americane
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298984_a_300313]
-
afectate nu sunt observabile direct. Acest fenomen se numește "confinement". Forța slabă este datorată schimbului de bozoni W și Z, particule masive. Cel mai cunoscut efect al ei îl reprezintă dezintegrarea beta (a neutronilor din nucleele atomice) și fenomenele de radioactivitate asociate acesteia. Numele de "slabă" provine de la faptul că intensitatea câmpului este de aproximativ 10 ori mai mică decât a câmpului unei forțe tari. Chiar și așa, ea este mai puternică decât gravitația pe distanțe scurte. A fost dezvoltată și
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
-se în considerare: Formula chimică, Sistem de cristalizare, Clasă, Culoare, Urmă, Duritate, Densitate, Luciu, Transparență, Spărtură, Clivaj, Habitus, Suprafața cristalului, Cristale gemene, Punct de topire, Efect piezoelectric, Propriețăți optice, Refracția, Refracție dublă, Pleochroismus Deviație optică, Unghi de dispersie Reactivitate chimică, Radioactivitate, Magnetism Cele mai bune exemple sunt grafitul și diamantul care, având diferite proprietăți, diamantul fiind cea mai dură substanță de pe Terra, iar grafitul un mineral cu duritate mică, au aceeași formulă chimică, și anume C-carbon. Ingredientul principal din sticlă
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
trebuie să formeze perechi unii cu alții, astfel încât ultimul electron să confere nucleului un spin 1/2. Rasetti a descoperit că azotul-14 are spin 1. În 1930, neputând să ajungă în orașul german Tübingen, la o întâlnire pe probleme de radioactivitate, Wolfgang Pauli le trimite participanților o scrisoare prin care sugera că există posibilitatea ca în nucleu să existe o a treia particulă pe care el o denumea „neutron”. El sugera că această particulă trebuie să fie foarte ușoară (mai ușoară
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
o mică fracțiune din fondul natural. Reactorul nuclear eliberează în mediu cantități mici de gaze radioactive (Kr85, Xe133, I131, tritium) în condiții controlate. Cea mai dificilă problemă o reprezintă gospodărirea combustibilului nuclear uzat care conține cea mai mare parte din radioactivitatea generată în reactorul nuclear. O dificultate majoră o reprezintă timpul de înjumătățire extrem de lung al anumitor radonuclizi: I129 (15,7 milioane ani), Tc99 (220 000 ani), Np237 (2 milioane ani), Pu239 (24 000 ani). Prin urmare izolarea acestor deșeuri față de
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
de liceu, urmate la Nancy), absolvind liceul în 1921. Se înscrie la Facultatea de Științe a Universității din București, obținând în 1925 două licențe: în matematică și în fizico-chimice. În 1926 obține certificatul de studii superioare de chimie fizică și radioactivitate al "Facultății de Științe din Paris". Lucrează apoi la "Institut du Radium" (1927-1934), pregătindu-și teza de doctorat sub îndrumarea Mariei Curie. Frecventează simultan, la Sorbona și Collège de France, cursurile ținute de Eugène Bloch, Louis de Broglie și Paul
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
raze α și neutronul", "transmutări prin particule accelerate", "pozitroni", "radioelemente artificiale", "structura și stabilitatea nucleului", "date noi despre razele cosmice", "despre parcursul particulelor de transmutare", "transmutarea uraniului și toriului, momente nucleare"... În 1940 publică volumul I ( despre isotopi, momente nucleare, radioactivitate) al monografiei "Fizica nucleară" proiectată în trei volume. Această lucrare a fost primul tratat de fizică nucleară din România. Nu a reușit să mai scrie volumul II (despre transmutări nucleare) și volumul III (despre teoria nucleului). În primăvara anului 1947
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
2% U și 0,001% U. Uraniul sărăcit rezultă ca deșeu din instalațiile de îmbogățire a uraniului natural. În timpul procesului de îmbogățire izotopii fisionabili ai uraniului se concentrează în produsul util, iar deșeul își pierde cea mai mare parte din radioactivitate. Din acest motiv uraniul sărăcit nu reprezintă un risc potential pentru public fiind de 3 milioane de ori mai puțin radioactiv decât radiul folosit în trecut la cadranele ceasurilor de mână și de 10 milioane milioane de ori decât detectoarele
Uraniu sărăcit () [Corola-website/Science/311004_a_312333]
-
Cozia (Ciuha Mare) (1668 m). Din 1961, sediul Institutului Metorologic se alfă pe șos. București-Ploiești nr. 97. Tot atunci s-au pus bazele primului sistem de comunicații prin utilizarea telexului. În 1962, Institutul de Meteorologie începe să facă măsurători ale radioactivității și ale calității aerului. În 1967 s-a dat în folosință primul radar meteorologic, la București, și au mai fost deschise încă 2 stații meteorologice automate, fiind amplasate pe vf. Parângul Mic (2075 m) și vf. Pietrosul Rodnei (2305 m
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
Academiei de științe a Belgiei” („Académie royale des sciences, des lettres et des beaux-arts de Belgique”). S-a păstrat corespondența lui Le Bon în care încearcă să-l convingă pe Albert Einstein că l-a precedat în lucrările sale despre radioactivitate și despre transformarea materiei în energie. Studii despre activitatea lui Le Bon au apărut încă din timpul vieții sale, fiind de remarcat în această privință lucrările publicate de Edmond Picard , baronul Montono și Albert Delatour . Mișcările de masă care au
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
radioactivă. Această disciplină se conturează din 1803 prin descoperirile științifice ale lui John Dalton (fizician și chimist englez). El a teoretizat faptul că toate elementele tabelului periodic a lui Dimitri Mendeleev au în structura lor atomi. În 1896, este descoperită radioactivitatea de către Henri Becquerel. Studiul radioactivității atomilor, aprofundat de Marie Curie și Ernest Rutherford, a determinat descoperirea faptului că aceștia au o structură internă, că sunt compuși din ceva. În 1919, Rutherford descoperă prezența protonilor, iar în anul 1939, James Chadwick
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
din 1803 prin descoperirile științifice ale lui John Dalton (fizician și chimist englez). El a teoretizat faptul că toate elementele tabelului periodic a lui Dimitri Mendeleev au în structura lor atomi. În 1896, este descoperită radioactivitatea de către Henri Becquerel. Studiul radioactivității atomilor, aprofundat de Marie Curie și Ernest Rutherford, a determinat descoperirea faptului că aceștia au o structură internă, că sunt compuși din ceva. În 1919, Rutherford descoperă prezența protonilor, iar în anul 1939, James Chadwick descoperă și dovedește existența neutronilor
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
Fuziunea nucleară constă în contopirea a două sau mai multe nuclee atomice mai ușoare, într-unul mai mare și mai greu. Un nucleu greu se scindează în mai multe fragmente - nuclee atomice - mai ușoare, având o masă comparabilă. Termenul de radioactivitate a fost inventat de Marie Curie în 1898. Radioactivitatea este un fenomen fizic rezultat din dezintegrarea unui nucleu atomic. Prin dezintegrare, se degajă energia sa sub diferite forme și se propagă, acestea numindu-se radiații. La ora actuală se cunosc
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
multe nuclee atomice mai ușoare, într-unul mai mare și mai greu. Un nucleu greu se scindează în mai multe fragmente - nuclee atomice - mai ușoare, având o masă comparabilă. Termenul de radioactivitate a fost inventat de Marie Curie în 1898. Radioactivitatea este un fenomen fizic rezultat din dezintegrarea unui nucleu atomic. Prin dezintegrare, se degajă energia sa sub diferite forme și se propagă, acestea numindu-se radiații. La ora actuală se cunosc radiații de tip: alfa - α, beta - β și gamma
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
efectuarea testului. De asemenea, pacientul nu își poate aminti ce s-a întamplat în timpul testului. Nu există riscuri majore în cazul recoltării unei probe de sânge: Nu există riscuri în cazul practicarii acestui test. În cazul folosirii carbonului radioactiv, gradul radioactivității este comparativ cu cel la care suntem expuși în fiecare zi de către radiațiile ultraviolete. Acest test nu prezintă riscuri sau complicații. Cu toate acestea, se recomandă spălarea mâinilor după recoltarea mostrei, pentru evitarea răspândirii infecției. Există un risc foarte mic
Helicobacter pylori () [Corola-website/Science/305559_a_306888]
-
cu timpi de înjumătățire de până la 2,9 ani și de aceea trebuie depozitat într-o locație protejată timp de cel puțin 20 de ani pentru a se stabiliza. După 5 ani de izolare, rodiul de fisiune are încă o radioactivitate specifică de 8,1 ci per gram. Regulile de securitate a muncii prevăd că o cantitate mai mare de 1 ci este periculoasă. După 8 ani, radioactivitatea scade la 4,1 ci, după 11 ani ajunge la 2,2, după
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
se stabiliza. După 5 ani de izolare, rodiul de fisiune are încă o radioactivitate specifică de 8,1 ci per gram. Regulile de securitate a muncii prevăd că o cantitate mai mare de 1 ci este periculoasă. După 8 ani, radioactivitatea scade la 4,1 ci, după 11 ani ajunge la 2,2, după 14 ani la 1,1 ci, după 17 ani la 0,55 ci și după 20 de ani ajunge la doar 0,27 ci. Scăderea abruptă a
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
scade la 4,1 ci, după 11 ani ajunge la 2,2, după 14 ani la 1,1 ci, după 17 ani la 0,55 ci și după 20 de ani ajunge la doar 0,27 ci. Scăderea abruptă a radioactivității rodiului se datorează faptului că izotopul Rh este prezent doar într-o cantitate foarte mică, iar restul materialului absoarbe energia eliberată. Datorită durității sale foarte ridicate, este aplicat prin galvanizare sau vaporizare ca strat de acoperire a unor instrumente optice
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
nu are nici un rol biologic. Californiul nu se găsește în stare naturală pe Pământ, însă este posibil ca acest element să existe în alte zone din univers, existând ipoteza (controversată) a existenței de californiu 254 în supernove . Cf are o radioactivitate foarte intensă și deci este foarte periculos (un microgram poate emit spontan 170 milioane neutroni pe minut) . În octombrie 2006 s-a anunțat că la Dubna, în Rusia, s-a reușit producerea elementului ununoctiu (număr atomic 118, cel mai greu
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
mai greu element descoperit vreodată) prin bombardarea unor atomi de californiu 249 cu ioni de calciu 48. În general, californiul este prea dificil de produs pentru a avea utilizări practice pe scară largă, însă există câteva arii de aplicare datorate radioactivității sale (fiind folosit aproape exclusiv californiul 252): Californiul 251 are o masă critică foarte redusă și o durată de iradiere a mediului scurtă în comparație cu elementele radioactive folosite curent pentru arme nucleare. Acest fapt a dus la ipoteza posibilității utilizării sale
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
patru descoperiri false fiind anunțate înainte ca franciul în sine să fie descoperit. Chimistul rus D. K. Dobroserdov a fost primul om de știință care a pretins a fi găsit eka-cesiul, sau franciul. În 1925, el a observat semne de radioactivitate slabe într-o monstra de potasiu, alt metal alcalin, concluzând incorect că eka-cesiul era cel ce contamină proba (de fapt, radioactivitatea provenea de la izotopul potasiu-40, ocurent natural). Succedent, el a publicat o teza despre prezicerile sale asupra proprietățile eka-cesiului, în
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]