2,494 matches
-
de prejudecățile sale hermeneutice pentru a contracara tendința de “a filtra discursul vorbit sau scris al altuia” prin propriul “format mental - cultural, teologic sau filosofic” . În Încercarea sa de universalizare a Înțelegerii și de inserare a acesteia În ontologic, Heidegger reabilitează, dintr-o anumită perspectivă, tradiția, prejudecata, ceea ce este prealabil actului de Înțelegere. Prin prisma acestei reabilitări, cercul hermeneutic nu mai este un cerc vicios; el devine cel care face posibilă cunoașterea, Înțelegerea. Problema nu mai este, ca la Schleiermacher și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
updatare”; ideea este În acord cu pricipiul cognitiv al pertinenței: Sistemul cognitiv uman are tendința permanentă de maximizare a pertinenței, adică de reconfigurare permanentă a trecutului prin prezent. Gadamer, În nota dată deja de mentorul său, Heidegger, nu numai că reabilitează prejudecata, dar Îi conferă acesteia un rol capital. Problema contracarării prejudecății nu se mai pune, deoarece ea este parte și condiție a actului de interpretare / Înțelegere. Nici un act de interpretare nu se poate realiza decât pe temelia unuia anterior: „orice
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
toxicodependenței ca fenomen apărut și studiat cu precădere după 1990 în țara noastră. Astfel, este descrisă evoluția celui care intră în contact cu substanța ilicită, o consumă, devine dependent de ea, parcurge un proces de dezintoxicare și încearcă să se reabiliteze prin terapie. Epidemiologia, definițiile și clasificările, datele despre neuroanatomie și neurobiologie, modelele de dependență sunt incluse în primele patru capitole. Autoarea definește o serie de termeni la care face referire apoi pe parcursul lucrării: dependența, abuzul, intoxicația, abstinența, toleranța, sevrajul. De
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pentru nebuni, societatea se eliberează de faptul de a-i fi culpabilizat. Remarcăm prin aceasta că de fapt vinovăția de „a fi nebun” aparținea societății care proiecta asupra acestora propriile sale tare negative. Anulând aspectul infamat al nebuniei, societatea se reabilitează din punct de vedere moral, sfârșind prin a se disculpabiliza la rândul său. Din acest moment societatea nu-i mai „ascunde” pe nebuni, ci va institui măsuri de protecție ale acestora, care nu sunt altceva decât formele sublimate ale primelor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cale plină de riscuri: "Transdisciplinaritatea ne obligă să ieșim din rutină și să abandonăm cărările înșelător de sigure ale disciplinelor."9 E un drum al speranței. Nicolescu vorbește despre "transgresarea victorioasă a frontierelor dintre discipline", cercetătorii transdisciplinari fiind cei care "reabilitează speranța"10. Acest eseu cuprinde trei părți: I. POSIBILELE, IMPOSIBILELE MELE. În prima parte este vorba despre viață, moarte, iubire. Sunt examinate situații obișnuite (a iubi, a nu mai iubi pe cineva) și neobișnuite (a supraviețui la Auschwitz). Ce posibile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cred în natura pur divină a lui Iisus Hristos, resping simbolul crucii (considerată instrument de tortură), neagă păcatul originar și liberul arbitru al omului (pentru ei, omul nu alege să facă răul), admit femeile în rîndul clericilor, resping sistemul feudal, reabilitează împrumutul pe dobîndă (camăta), denunță implicarea mondenă a Bisericii, condamnă războiul (deci cruciadele). Considerîndu-se adevărații continuatori ai apostolilor, sprijinindu-se pe o lectură numită dualistă a Scripturilor, Oamenii Buni cred în existența a două lumi opuse: cea terestră, vizibilă, a
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
bifurcări, răsturnări de situație în lanț. La începutul secolului al IV-lea, împăratul Constantin face din creștinism religia oficială a Imperiului roman. Peste aproape un secol, îndepărtîndu-se de sora sa orientală, Biserica creștină din Occident începe, odată cu Sfîntul Augustin, să reabiliteze viața oamenilor pe pămînt. În gîndirea lui Augustin își face loc un posibil: omul creștin începe să întrezărească posibilitatea unei ameliorări un "progres" a condițiilor de existență pămînteană. La Crăciunul anului 800, papa Leon al III-lea îl încoronează pe
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
procesul de cunoaștere e orientat către dezvăluirea realității, către risipirea "falselor reprezentații" care parazitează spiritul uman, deci contra imaginației. Considerată un obstacol în calea cunoașterii, imaginația a fost îndelung devalorizată de gîndirea occidentală. Astăzi există nenumărate tentative de a o reabilita. Studiind mai ales cazurile lui Galilei, Einstein și Bohr, Gerald Holton 178 subliniază importanța majoră pe care o are imaginația în descoperirea științifică. Imaginarul reprezintă însăși esența spiritului uman, afirmă Gilbert Durand 179. Adesea neclare, concepțiile asupra imaginației nu coincid
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
unei cauze care, la rândul ei este determinată de altă cauză, iar aceasta din nou de alta, și tot așa la infinit” Liber este acela care se conduce numai după rațiune. Pentru a putea promova acest punct de vedere, filosoful reabilitează ideea de libertate cu ajutorul unei distincții: aceea dintre libertatea înțeleasă ca absență a oricărei constrângeri exterioare exercitate asupra voinței umane în acest caz omul poate fi liber și libertatea înțeleasă ca absență a oricărei cauze sau necesități decurgând din însăși
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
respinsă. Spinoza voia să combată tendința comună de a interpreta libertatea ca libertate de manifestare a impulsurilor neînfrânate, ca libertate arbitrară și să apere ideea libertății de manifestare a rațiunii umane. Pentru a putea promova acest punct de vedere, filosofia reabilitează ideea de libertate cu ajutorul unor distincții: distincția dintre libertatea înțeleasă ca absență a tuturor constrângerilor exterioare exercitate asupra voinței umane și libertatea înțeleasă ca absență a oricărei cauze sau necesități decurgând din însăși natura internă a omului. În primul înțeles
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
concentreze asupra unui obiect și să-l pătrundă. Spirit al suprafețelor strălucitoare, poet al spumelor fosforescente, al peisajelor odorante, Bolintineanu n-are acces la mitologia interioară a spațiului. Bosforul său nu este, cu toate acestea, un spațiu al barbariei. Bolintineanu reabilitează lumea otomană, atît de contestata în epoca romantică. O reabilitează atît de mult încît face din ea un paradis al voluptăților molatice, al spețelor vegetale suave, al reliefurilor armonioase. Un mic univers, strîns în jurul unui lac enorm, un univers de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
suprafețelor strălucitoare, poet al spumelor fosforescente, al peisajelor odorante, Bolintineanu n-are acces la mitologia interioară a spațiului. Bosforul său nu este, cu toate acestea, un spațiu al barbariei. Bolintineanu reabilitează lumea otomană, atît de contestata în epoca romantică. O reabilitează atît de mult încît face din ea un paradis al voluptăților molatice, al spețelor vegetale suave, al reliefurilor armonioase. Un mic univers, strîns în jurul unui lac enorm, un univers de parfumuri, culori, unde totul invită la lux și voluptate: aer
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cereale. • Ulei de măsline nelimitat: bogat În acizi omega-3, produs din prima presă la rece. În lipsa acestuia, ulei de rapiță. • Modalitatea de gătire: la aburi și al dente. Echipe de cercetare internaționale se formează În prezent pentru a Încerca să reabiliteze tradițiile mediteraneene În țările europene și americane, unde ar exista tot interesul ca bucătăria să se apropie cât mai mult de cea meridională, spre marele beneficiu al sănătății publice. Știm, În prezent, că adoptarea bucătăriei mediteraneene constituie una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
critice și de instrumente de lucru (dicționare, enciclopedii, istorii...), adică proiecte culturale pe care editurile nu prea se îndeamnă să le facă. Vom vedea dacă vom avea succes. 26 noiembrie 2010 E timpul, poate, să deschidem o campanie pentru a reabilita non-știrea. Bunăoară, informația potrivit căreia "luni, 22 noiembrie, Universitatea "Petre Andrei" din Iași a găzduit lucrările Colocviului Național "Mass-media și democrația în România postcomunistă"" este, evident, pentru cititorul contemporan hrănit cu senzaționalisme ieftine, lipsită de orice umbră de interes. Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Țărănist, care editase o serie de texte privind doctrina creștin-democrată. Din 1965 își reia activitatea în publicistică, iar în 1966 debutează editorial cu Viața lui Alexandru Macedonski (Premiul Academiei Române). Îi urmează Opera lui Alexandru Macedonski (1967). În 1969 a fost reabilitat juridic. După reintrarea în viața civilă, n-a mai fost niciodată salariat al vreunei instituții culturale sau de alt tip. Uniunea Scriitorilor i-a premiat două cărți, Introducere în critica literară (1968) și Hermeneutica lui Mircea Eliade (1980; tradusă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
un abia reprimat masochism („După conferință la Ionel Jianu, o seară de discuții sălbatice, În jurul conflictelor de la Forum. Eliade m-a atacat pentru «sentimentalismul meu moldovenesc»”), fie pozitive („Șerban Cioculescu m-a citat În conferința lui, ca unul ce-am reabilitat generozitatea americană și rigoarea sovietică” - Petru Comarnescu) este, aproape Întotdeauna, selectivă și completează - à contre cœur - portretul pe care scriitorul și-l face singur: Dacă am să scriu un roman despre mine, am să mă apăr În el. Nu cum
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
la D.M. și ca puterea de diferențiere, și ca întindere (durată), la un moment dat aparatul de recepție se blochează prin fatigabilitate sporită, prin lipsă de motivație și refuză să colaboreze. Ritmul biologic, ritmul de activitate (al S.N.C.) poate fi reabilitat; deci de la starea de inhibiție se poate realiza starea opusă, dezinhibarea-relaxarea, utilizând o simbioză între jocul cognitiv și învățarea-joc. Relaxarea se instituie ca o formă de scădere a tensiunii, de suprasolicitare și în acest scop se folosește „treningul autogen” al
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
destin decât de a se reproduce identic sau de a muri. Să remarcăm totuși că abandonarea punctului de vedere etnocentric, care consta în clasificarea raselor, apoi a etniilor sau a societăților după criterii care consacrau supremația civilizației occidentale a putut reabilita termenul de "etnologie". Renunțarea la perspectiva "primitivistă" a justificat uneori deschiderea spre lumea numită "modernă" a termenului "etnologie"; o etnologie concepută în acest caz ca un studiu teoretic bazat pe o anchetă la scară mică, imersiunea prelungită a unui cercetător
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Orice stil postulează o teorie (o concepție generală asupra chestiunii discutate), o moștenire intelectuală ("literatura") și un angajament etic (să nu judeci, ci să înțelegi). Treptat, studiile despre condițiile de producere a cunoașterii științifice, punerea certitudinilor sub semnul întrebării au reabilitat povestirea experienței trăite, în detrimentul teoriilor la scară mare. Astăzi, antropologii se străduiesc să expună căile prin care au ajuns să gândească ceea ce gândesc. Ei încearcă să expliciteze acest du-te-vino între teorie și "teren". Nu mai este vorba să survolezi de la
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
raza de acțiune. Nu ezităm să afirmăm că viitorul culturii române depinde, în mod esențial, de rezultatul acestei confruntări hotărâtoare. Iar dacă se va putea vorbi vreodată de o adevărată revoluție culturală (concept care ar trebui, într-un anume sens, reabilitat), în România, ea nu va constitui o realitate decât prin dezvoltarea și afirmarea energică a culturii alternative în termenii trecuți în revistă. Chiar și simplul fapt că astfel de idei pot fi exprimate și difuzate reprezintă, alături de toate inițiativele amintite
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
unui scop, sau limitarea în timp a scopurilor care au o anumită valoare în raport cu alții, precum și focalizarea pe contactul social și modul de viață. Colaborând se poate dezvolta un plan de acțiune pentru recuperare, care va ajuta persoana să se reabiliteze și să înceapă să privească spre viitor cu încredere. Asistarea individului pe parcurs ce el sau ea explorează avantaje și dezavantaje ale posibilelor opțiuni. Sumarizare, focalizare și clarificare. 5. Implementarea unui plan și evaluarea eficacității. Ajustarea programului dacă este necesar
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ca ceva diferit de starea sa inițială. În timp ce conservarea presupune păstrarea mediului înconjurător într-o formă cât mai apropiată de cea originală, reabilitarea implică o schimbare majoră în utilizarea mediului. Multe clădiri și zone au fost salvate prin turism fiind reabilitate ca atracții turistice sau ca spații de cazare turistice. Lumea este plină de exemple de clădiri individuale și de zone întregi cărora turismul le-a dat o șansă prin reabilitarea ca atracții turistice. Vechile fabrici și au început o nouă
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
și cei ai asociațiilor care se ocupă de inserția șomerilor ori chiar de protecția anti-SIDA? Toți trebuie să lucreze împreună pentru a îngriji în același timp un cartier distrus, răspun-zînd tuturor problemelor simultan, iar dacă lipsește o verigă... Spre exemplu, reabilitați bine un HLM, dar nu v-ați ocupat nici de problema ajutorului școlar, nici de cea a creării de întreprinderi în vecinătate, așa că oamenii vor rămîne deznădăjduiți, iar distrugerea va continua. Dacă ați reușit să faceți să se simtă o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
recunoaștem) și fanfaronadă deasupra mulțimilor, precum Houellebecq. Ambii aparțin acelei rase incomode a scriitorilor non-mini maliști și ne-modești, care nu consideră că cititorii obosesc dincolo de două-trei idei pe text, sau după cel mult două sute de pagini. În plus, ei reabilitează moștenirea romantismului german, în descendența lui Novalis, pentru care romanul este instrumentul cel mai complet al artei, opera totală prin excelență, topind toate genurile în tentativa sa de a explora și a înțelege universul: "Isomorf omului, romanul ar trebui în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
oglinzii. Decorticînd canoanele care fundamentează adesea, implicit, viziunea despre lume a omului modern, incitîndu-ne la descoperirea altor civiziliații, care se sprijină pe posibile și imposibile radical diferite, el ne invită la modestie, smerenie și înțelegere. Dar mai ales, reușește să reabiliteze omul în singularitatea și forța sa creatoare. Ilustrînd la fiecare pagină fragilitatea paradigmelor umane, demersul său transdisciplinar ne conduce pe drumuri neobișnuite, sprijinindu-se pe analiza unor opere de artă, a unor lucrări de etnologie, economie sau neuropsihologie, examinînd această
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]