5,656 matches
-
primă încercare de reabilitare a lui Cioran într-o epocă în care acest subiect stârnea scandal. Cu deosebire două capitole rețin atenția. Primul, Emil Cioran și românii, românii și Emil Cioran, este de fapt o anchetă care ia în discuție receptarea lui Cioran după război. Un studiu document care strânge laolaltă, în urma unei informări serioase, toate datele despre campania dusă împotriva lui Cioran între anii 1959 și 1962, câteva nume mari, Lucian Blaga ori Nichifor Crainic, fiind invocate aici în spiritul
BALAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285569_a_286898]
-
în spațiul românesc în perioada 1940-1949 ș.a. Câteva articole studiază relația dintre proza lui Marin Preda și aceea a unor scriitori ruși etc. Debutează în volum cu Mihail Șolohov în universul literar românesc (1975), în care relevă mai toate aspectele receptării scriitorului, începând de la primele traduceri și comentarii (1929) până în 1975. Istoria literaturii ruse vechi. Sec. XI-XVII (1989) este unul dintre puținele manuale de literatură rusă veche elaborate în România. SCRIERI: Mihail Șolohov în universul literar românesc, București, 1975; Istoria literaturii
BARBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285620_a_286949]
-
bună parte a sistemului ideologic al lui B. Discutând opera de psiholog, pedagog și filosof a celui ce-i fusese profesor, el glosează în jurul conceptului de autohtonizare a culturii, reformulează în mod original idei de gnoseologie fundamentală, de teorie a receptării și redefinește contextual însăși ideea de filosofie. „Filosofia integrală”, pe care o vede eseistul în doctrina „personalismului energetic”, este fundamentată pe realitatea etnică, devenind „într-un sens, cea mai etnică disciplină” - adevăr redescoperit, peste o jumătate de secol, de deconstructiviști
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
satirei și parabolicului. Romanele lui B. își propun să sondeze, problematizând în sfera „eticului socialist”, diverse medii, începând cu cel rural și terminând cu acela artistic. Deși evident mediocră, această literatură a beneficiat de ecouri critice pozitive, un dosar al receptării putând fi simptomatic pentru limbajul dublu al criticii literare în comunism, apt să pluseze, prin terminologia pusă în joc, valori neconvingătoare estetic, dar convenabile ideologic. S-a vorbit astfel despre „o arhitectură secretă disimulată printr-un barochism digresiv” (Mircea Iorgulescu
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
morală a individului care Îl separă de lume, Îl individualizează, Îl invalidează și-l Închide, limitându-l În felul acesta ca persoană. Din acest motiv, Înțelegerea durerii necesită o analiză mult mai nuanțată și mai aprofundată. Durerea nu este numai receptarea unor impresii nocive provenite din mediul extern sau din interiorul propriului corp, ci este și o reacție a persoanei În planul conștiinței sale, față de aceste impresii. Durerea ne apare ca o experiență ce rezultă din contactul și reciprocitatea dintre corpul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de cercetare vizând evaluarea modului în care televiziunea restructurează tripticul marilor agenți ai socializării: școala, familia și mass-media. Liantul ideatic al celor două proiecte - unul având ca obiect evaluarea conținuturilor violente ale programelor de televiziune, iar celălalt analiza audienței și receptării programelor audiovizuale și impactul acestora asupra modelelor culturale ale elevilor - îl constituie înțelesul unui fenomen istoric inedit: copiii și adolescenții devin și la noi prima generație care, fizic și simbolic, „crește cu televizorul”, care s-a instalat deja ca membru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de Limbi Străine, secția franceză, a Universității din București. B. reprezintă un caz tipic de vocație pedagogica universitară care cenzurează fatalmente energia scriitoriceasca, punând mereu cu urgență în prim-plan misia social-formativă. Și-a luat doctoratul cu o teza despre receptarea lui J.-J. Rousseau în Franța (1750-1800), din care a tipărit un prim volum în 1999 (L’Oeuvre, le texte et șes ailleurs), unde receptarea lui Rousseau că ideolog, pedagog, personaj literar, subiect de anecdotica ș.a.m.d. slujește deopotrivă
BADESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285536_a_286865]
-
cu urgență în prim-plan misia social-formativă. Și-a luat doctoratul cu o teza despre receptarea lui J.-J. Rousseau în Franța (1750-1800), din care a tipărit un prim volum în 1999 (L’Oeuvre, le texte et șes ailleurs), unde receptarea lui Rousseau că ideolog, pedagog, personaj literar, subiect de anecdotica ș.a.m.d. slujește deopotrivă istoriei literare, sociologiei și evoluției comparative a mentalităților. A redactat cursuri universitare (Literatura secolului al XVIII-lea), a tradus în română din Barbey d’Aurevilly
BADESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285536_a_286865]
-
Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir: Strategii de lectură (1998), la origine teza sa de doctorat, își propune o reabordare a unui autor considerat prioritar ca aparținând perioadei „vechi” a literaturii române, Dimitrie Cantemir, dintr-o perspectivă modernă (teoria textului, pragmatica, estetica receptării). O lectură „nouă”, care debutează prin a-și preciza conceptele și metodologia, pentru a efectua apoi o sistematizare a „modelului” cantemirian, demersuri necesare analizei de text propriu-zise, operată asupra Istoriei ieroglifice și asupra Divanului. O altă carte, Dilemele Europei Centrale
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
revista „Tomis” (1971). S-a impus în primul rând ca exeget și editor al operei lui Mihail Sadoveanu. Împreună cu Cornel Simionescu, elaborează ediția critică a Operelor lui Mihail Sadoveanu, însoțită de un aparat critic, bazat pe o documentare exhaustivă, privind receptarea operei sadoveniene de-a lungul timpului. După antologia Mihail Sadoveanu interpretat de ... (1973), publică Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu (1977), unde analiza țintește semnificațiile fundamentale, văzute prin prisma unor concepte bine delimitate, în raport cu viziunea scriitorului asupra existenței. În capitolul
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
privind aceste instanțe erau planificate sau operau în 48 de state din SUA. De asemenea, ca o recunoaștere a importanței lor, 11 state au adoptat legislații care se referă la planificarea și finanțarea instanțelor privind tratamentul persoanelor dependente de droguri. Receptarea entuziastă a conceptului instanțelor privind tratamentul persoanelor dependente de droguri este atribuită unui management de caz mai eficient, reducerii costurilor sistemice și supraaglomerației din penitenciare, precum și ratei recidivismului participanților la aceste programe. După ce primele instanțe și-au demonstrat eficiența, s-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
individului din comportamentul adictiv. Echipa se va concentra pe recuperarea participanților și imprimarea unui comportament specific cetățeanului ce respectă legea. În esență, cel mai important lucru ce trebuie realizat pentru client trebuie să fie oferirea celui mai bun rezultat în vederea receptării lui din punct de vedere social și al sănătății și mai puțin oferirea celei mai adecvate soluții juridice. Instanțele privind tratamentul persoanelor dependente de droguri se preocupă de nevoile delincventului în timpul tratamentului și nu accentuează formalismul legal și tradițional al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
1995), confirmând profilul liric deja afirmat al autorului, vădește totodată evoluția spre maxima concentrare, până la „poemul-propoziție” (Roxana Sorescu), apropiat de formula haiku-ului. Volumul cuprinde patru cicluri, intitulate Arhiva actelor uitate, „așezate fiecare sub semnul unui poem-manifest discursiv care orientează receptarea spre descifrarea sensului de bază: trecerea timpului, numărătoarea inversă, lumea răsturnată cu josul în sus” (Roxana Sorescu). SCRIERI: Laguna, București, 1971; Nisipuri mișcătoare, București, 1979; Omul de la fereastră, București, 1982; Poeme din fotoliul verde, București, 1984; Marea liniște, București, 1995
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
pozitiv, realația cu terapeutul, prin deschidere, înțelegere, acceptare și participare necondiționată la tratament. Etapa autocorectării - creșterea interesului față de procesul de recuperare îl determină pe pacient să treacă de la indiferență la participarea activă, la independență. Pacientul este pregătit de terapeut pentru receptarea întregului sistem de mijloace și metode. Procesul de autocorectare se realizează prin: urmărirea modului în care se desfășoară tratamentul, cum pot fi efectuate unele exerciții, senzațiile pe care le are în timpul executării unor mișcări, modul cum consideră că se poate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
neurostructuri specifice și nespecifice la niveluri cerebrale diferite, analitice și integrative (Hăulică, 2000). Există trei tipuri de factori a căror intervenție poate explica aceste diferențe: 1) factorii neurofiziologici se regăsesc în diferențele congenitale ale numărului de receptori noriceptivi implicați în receptarea și transmiterea senzațiilor dureroase către ariile senzitive cerebrale; 2) factorii biochimici vizează intervenția endorfinelor sau inhibiția tranzitorie a sintezei de prostaglandine, un rol deosebit avându-l receptorii morfinici; 3) factorii psihologici sunt considerați oarecum colaterali durerii, ei putând-o potența
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Albu, Albu (1999), este o aptitudine ce integrează atât aspecte ale activității motoare, cât și manifestări ale funcțiilor perceptive și psihice. Ca funcție complexă ce determină reglarea comportamentului uman, psihomotricitatea include participarea diferitelor procese și funcții psihice care asigură atât receptarea informațiilor, cât și execuția adecvată a actelor de răspuns. Prin componentele sale de bază, psihomotricitatea face posibilă adaptarea pragmatică (învățarea tehnicilor profesionale, manuale, intelectuale), adaptarea socială (modalități de comunicare interpersonală), adaptarea estetică (tehnici de expresie corporală) și adaptarea educativă. Existența
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
închis la culoare, de la ploaia care împrospătează și cheamă la lumină micile viețuitoare din fibrele solului matern. Mulțimea de ceapă stă ca un regiment de soldați îmbrăcați în uniformă. Ostașii lui Verde Împărat stau cu antenele întinse către zări pentru receptarea oricărei vești aeriene sau pământene, naturale sau suspecte și gata de atac cu săbiile ascuțite spre dușmanii virtuali. Rândurile de usturoi, flăcăi însurăței în veșminte strămoșești, pe mărimi mai tinerești, cu rosturi de santinelă stau și ei de veghe sub
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Ahmed... APRECIERI CRITICE " De fapt motivul literar aproape unic este un proces sentimental între bărbat și femeie. În numele bărbatului vorbește quasi-autobiografic autorul însuși, nelăsând femeii nici un răgaz de apărare. Proza nu e obiectivă. Autorul își rezervă toate judecățile morale, împiedicînd receptarea condițiilor adevărate, și dacă scrierile au vreun interes documentar, atunci îl au numai în măsura în care subiectivitatea autorului ne informează despre ea însăși ca obiect. (O comparare cu Camil Petrescu e posibilă.) Bărbatul este misogin și egoist, apăsând prea mult asupra drepturilor
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
textuală fără a-și pierde totodată ascendentul poziției sale privilegiate, calitatea autonomă de existent. Evidentă este și vizualizarea tuturor fenomenelor observate - momentul culminant îl constituie certificarea viabilității unei creații de ochii "fizici" al spectatorului - privirea dovedindu-se simțul esențial al receptării, critic-realizant față de natura spectaculară a faptului artistic. Un simț indispensabil unei critici, să nu uităm, luminate, videopedice, receptor adecvat al închipuirii creației. Fundamentală dintr-o anumită perspectivă estetică, privirea nu este mai puțin echivalentul unei ontologii a actului creator, nu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cărților, să nu rămână cu impresia că cititul este doar o obligație școlară ce presupune invariabil (și) memorarea unor comentarii lungi și nesărate. Selecția curiculară extrem de redusă (Hanu Ancuței și Baltagul, de pildă) a provocat, în timp, o saturație de receptare, atât din partea elevilor, câtmai ales din partea profesorilor. Credem că și în cazul lui Sadoveanu s-a ajuns la un impas metodologic vizibil cel mai bine la Eminescu. Studiul permanent pe aceleași (capod)opere a condus la o percepție didactică care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
narativ și a concepției artistice. Nu am exemplificat cu titluri interpretările din cuvântul înainte - un demers firesc, de altfel, și foarte simplu - tocmai pentru a lăsa cititorilor plăcerea recunoașterii și a identificării. Însă, pentru a sugera cât de cât traseul receptării critice, întotdeauna semnificativ, a nuvelisticii sadoveniene, am reprodus câteva (prea puține) citate în notele care însoțesc, la final, fiecare narațiune. La fel, indicația anului apariției și a titlului volumelor din care au fost selectate povestirile și nuvelele urmează imediat textelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Lettres în Franța. Recent, decernarea titlului de Cavaler al Imperiului Britanic a stârnit reacții violente de protest din partea fundamentaliștilor islamici. Grimus î1975), romanul de debut al lui Salman Rushdie, a avut parte de un tratament absolut surprinzător, judecând din perspectiva receptării ulterioare a operei scriitorului anglo-indian. Criticat din pricina aspectului său de „fantezie futuristă“, Grimus anticipează, deși într-o manieră încă neclară, temele și marca stilistică specifice lui Rushdie. Impulsul narativ este dat de revalorificarea miturilor și legendelor unor comunități „fără istorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
grec atribuie îndeletnicirii cu frumosul demnitatea supremă care ține de posibilitatea de a accede către lumea suprasensibilă, căci contemplarea frumosului contingent provoacă amintirea Frumosului și Adevărului transcendent pierdut. Pe de altă parte, ambiguitatea frumosului, “defectul” său, vine din aceea că receptarea frumosului se poate concretiza și în simpla plăcere produsă de aparența sensibilă nu oricine gustă Frumosul va fi automat transpus în lumea ideală a perfecțiunii transcendente. Imitația (mimesis) artistică nu poate reda “ideile”, adică adevărul suprem al lucrurilor, ci reproduce
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
prin artă. Discutând despre cauzele satisfacției produse de reprezentarea obiectelor hidoase, Aristotel atribuie fenomenul unei duble rădăcini a plăcerii procurate prin imitație: admirația pentru o tehnică desăvârșită a imitării, dar și bucuria recunoașterii modelului în imitația sa. Această estetică a receptării aristoteliene reunește un afect senzorial cu un altul exclusiv intelectual, al căror numitor comun este desfătarea estetică. Cu alte cuvinte, subiectul privirii poate fi afectat de obiectul reprezentat, se poate identifica cu personajele în acțiune, poate stârni pasiuni (altfel refulate
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
massmedia pe care le merităm, dar trebuie să recu noaștem că avem personajele publice la care, cel puțin demografic vorbind, ne putem aștepta. Nu este resemnare și nici „fatalism”, dar chiar și cel mai ireductibil optimism trebuie să rămînă lucid... Receptarea barometrului de consum cultural sau despre inapetența pentru social Cred că merită să reflectăm la (în general) proasta primire de care a avut parte barometrul de consum cultural de la sfîrșitul anului trecut. O recentă reluare a dezbaterii despre datele acestui
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]