7,841 matches
-
a urmat acestei incalificabile intervențiuni, scandal fără precedent în istoria politică a oricării țări constituționale. Nu numai ministrul abuziv sau taxat astfel n-a fost trimis înaintea supremei instanțe judecătorești a țărei, după cum cerea legea și morala publică, după cum a reclamat-o el însuși, dară încă a fost numit șef al statului - maior al armatei, pe care raportul d-lui Grădișteanu afirma că a dezonorat-o, și, acum în urmă, ca încoronare a operii, numit - căci nu este cu putință a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
propuneri de revizuire nici o vorbă a guvernului, nici una a Coroanei nu arată opinia cabinetului în privirea aceasta. Un singur lucru s-ar fi putut observa cu toate acestea în acest mesaj: că nimeni, absolut nimeni din toată țara n-au reclamat aceste reforme. Ele au răsărit din sorginți a priori, din crierii d-lui C. A. Rosetti; nici un ziar, afară de cel personal al d-sale, nu le-a susținut; guvernul n-a putut observa nici o mișcare a opiniei publice în favorul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
SILA MORALĂ... "] Sila morală pe care-o produce menajeria de curiozități zoologice din Dealul Mitropoliei ne face să ne 'ntrebăm cu drept ce caută acolo o seamă de oameni de o reputație curată și mai cu seamă la ce mai reclamă asupra monstruozităților din așa-numitele alegeri puse la cale de Țepeluș, Pelin et Compania? La ce urechi se adresează bunăoară fraza: Votarea pe față a domnului prefect Chirițescu este în toate privințele condamnabilă și neadmisă de lege.? Ca și când într-un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Rosetti, care a numit pe regele Carol "Rege al romînilor". Regele a răspuns la acest discurs, ce s-a reprodus și în "Monitorul oficial", ca fiind unul din discursurile oficiale. Acum mărgăritarele d-lui Grădișteanu și Rigatul d-lui Rosetti reclamă de la guvernanții noștri tot atâtea genuflexiuni și umile rugăciuni de iertare! [26 iunie 1883] ICONARII D-LUI BELDIMAN O foaie ecleziastică din capitală a propus, în unul din numerile sale, ca să se ia măsuri serioase pentru a se răspândi în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
proprii; toate mijloacele sunt bune pentru ei: chiar venalitatea și traficarea dreptății. Oamenii învățați caută o armă desperată în nihilism. Oamenii de stat recurg la leacuri stranii: unul vede binele în introducerea regimului parlamentar, altul, neavând nădejde decât în asiatism, reclamă întărirea despotismului ereditar; un altul crede cu stăruință în eficacitatea unui tratament derivativ și propagă războiul în contra Germaniei, Austriei, Turciei, în contra tuturor daca trebuie. Și, pe când se discută asemenea remedii, militarismul și mizeria cresc. În Franța oratori populari cer împărțirea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Parohie ca actual cămin, iar Henry era la fel de dornic ca și sora lui să-și prelungească vizita. Venise cu intenția de a nu petrece mai mult decît cîteva zile împreună cu ei, dar Mansfield promitea și nici o altă obligație nu-i reclama prezența în altă parte. Doamna Grant era încîntată să-i păstreze pe amîndoi alături de ea, iar doctorul Grant era extrem de mulțumit de această stare de lucruri; o tînără drăguță și vorbăreață precum domnișoara Crawford constituia întotdeauna o companie plăcută pentru
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
precedenta (...). Dar bunele spirite care pleacă la luptă împotriva televiziunii, a Internet-ului sau a "virtualului" comit eroarea logică de a se înșela asupra nivelului sau a adresei: ei uită că această cultură sau acest real, de la care ei se reclamă atît de puternic, nu au încetat niciodată să fie artefacte sau categorii tehnice, condiționate de către instrumentele disponibile"13. Mediologia nu se vrea în nici un caz a fi un proiect nostalgic și paseist, ci ea intenționează să prezinte o mai bună
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în analizele de text (ca și cum punerea în pagină, așezarea caracterelor, dispunerea grafică n-ar fi purtătoare de sens), suprafață și conținut, mesaj și suport etc. nu provin oare din dualismul originar? Încercarea de a reconcilia cultura cu propria sa materialitate reclamă răsturnarea zidurilor inerției disciplinare și atavismului cultural, în așa fel încît obișnuiții BN-ului parizian să poată merge și la Muzeul Tipografic din Lyon, iar prietenii Luvrului să se poată îndrepta către Arte și Meserii. A trecut timpul în care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
momentul înfrîngerii din 1940, în care tradiționalistul de felul lui Pétain vede, asemenea întregii Franțe aproape, un semn al pedepsei divine; el însă nu vede decît înfrîngerea unei forțe mecanice de către o alta mai puternică. Episod regretabil, dar fără consecințe, reclamînd o egalitate de scor a forțelor mecanice. Deci continuarea războiului, acolo unde sînt cele mai mari rezervoare de forță și cei mai buni mecanici. De remarcat este și faptul că acest anti-modernist a modernizat Franța mai mult decît orice alt
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
împlinește în rigiditate și reconsideră flexibilitatea. Nu se recomandă negarea armoniei necesare între delectabil și materia care îl onorează. Demnitatea plăcerii interzise de a bea un château-pétrus dintr-un pahar de plastic. Cristalul Baccarat este potrivit pentru asta. Roadele naturii reclamă materiale naturale? Remarcați de asemenea și ierarhia spectacolelor protocolare. Oficialii Statului preferă opera teatrului, teatrul cinematografului, cinematograful televiziunii ("Atunci, domnule Președinte, facem o seară Averty, am caseta în sertar"; "Din păcate, Maiestate, protocolul ne trimite la Lacul lebedelor, sărim peste
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
comerț cu bunuri simbolice. Noutatea constă în subordonarea sinceră și netă a producției față de distribuție sau în așezarea în amontele pieței. În 1890, cînd se dorea realizarea unui jurnal de opinie, se începea prin redactarea textelor și apoi se căuta reclama. În 1990, se merge mai ales pe anunțurile publicitare, și dacă ele evoluează cum trebuie, se caută redactori. Să nu uităm niciodată că tendința către concentrare a mijloacelor greoaie de editare, de service, de transport al informației reprezintă reversul, amontele
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu se aud, și de asta nu putem spune niciodată că "am pus mîna pe ele". Apoi fiindcă, proiect sau mit, Revoluția ca datorie este imediatul negat, înlăturat, depășit. Prezentul biruit. Ca discurs logic și demers moral, utopia socialistă nu reclamă numai o ucenicie întemeiată pe lectură și pe controversa prin scris, ci și o ruptură intimă cu "mișcarea vieții" și un act de credință în forțele analizei conceptuale, o convertire la toate operațiunile logice care se întorc asupra bunelor și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pune cu botul pe labe pe dușmanul de clasă. Caricaturizînd: cultura fără școală, în Franța, însemna dreapta. Școală fără cultură, e stînga. Cînd, sub Frontul Popular, organizatorii Expoziției din '37 au decis să pună legende explicative în josul simezelor, Acțiunea Franceză reclama pedagogi și cursuri serale (Pascal Ory), ca și Le Figaro, care cerea "televiziunea învățătorilor" în 1981. "Primar" e o înjurătură de dreapta. "Snob", una de stînga. Au existat republicani radicali înaintea școlii laice, dar n-am avut socialiști înainte ca
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Profunda logofobie" pe care Foucault o descoperea în societatea noastră nu-i decît mărunțiș, prețul de răscumpărare a unei logofilii congenitale a statului. În fond, puterea are nevoie să vorbească și să se facă auzită; discursul este elementul său, îl reclamă, trăiește de pe urma sa. Îl preferă util, adică productiv, constructiv, pozitiv. Sau complet inutil, luxos, decorativ, adică mai puțin deranjant. În concluzie, preferă discursul său discursului altora. Fiindcă orice autor de mesaje este candidat și concurent, chiar fără știrea lui. Politica
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
spirituale, precum sufletul, care să se supună aceleiași legi a reîncarnării și să participe în consecință, pe un plan superior, la evoluția Universului, ea, adică existența unor astfel de entități, a fost revelată în filosofia hindusă: “Conștiința pură, sufletul, nu reclamă un corp material” oferă în acest sens “declarația” zeului Mahasena: “Eu doresc ca aici, în lumea zeilor, trecând prin existențe tot mai înalte, să ajung să intru în Nibbana (Nirvana, n.n.)”.Iar în Samkhya se arată că “după atingerea perfecțiunii
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
o fiu al lui Kunti [tot] mie (Krishna, n.n.) îmi sacrifică, [deși] nu după cum este rânduit ”. Nu există zei adevărați sau zei falși, toți fiind reflectarea Unicului în lumea manifestată [59] (a caracterelor Unicului, n.n.). “Orice religie din lume își reclamă drepturile sale [de] la o cunoaștere universală. Dar dacă studiem fiecare religie, observăm că ea nu conține tot Adevărul (s.n.), ci exprimă numai o mică parte a acestui Principiu de bază ”. “Există doar un singur Adevăr, deși oamenii îl numesc
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
scăzută, ci și ceea ce am putea numi "productivitate" socială și poate și altele. (n mod curent, explicațiile avansate pentru identificarea cauzei/cauzelor acestei situații favorizează ideea moștenirii comuniste cu (ntreg cortegiul de fenomene petrecute (n perioada cunoscută. Efectul esențial care reclamă identificarea cauzei (cauzelor) drept șansă a prefigurării soluțiilor pentru reintrarea (ntr-o stare pe care să nu o mai resimțim ca oprimantă ține, (n opinia noastră, de neasumarea responsabilităților. Nu insistăm acum pe conexiuni, pe celelalte efecte corelate ce operaționalizează p
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
definiție de lucru proprie, pentru a sesiza mai clar dimensiunea actuală a demersului nostru. O ultimă precizare: cartea de față este lucrarea de doctorat a autorului, susținută în urmă cu peste 4 ani. Realitatea socială precum și dezvoltările sociologice recente ar reclama completarea demersului cu un capitol dedicat comunităților virtuale, însă acesta va face obiectul unui proiect distinct. PARTEA ÎNTÂI Capitolul I Importanța ideii de comunitate în istoria gândirii 1. Reîntoarcerea eternă 1.1. Relevanța ideii de comunitate Chiar dacă putem schița oricând
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
astfel un câmp fascinant, care ne poate oferi atât revelații intelectuale, cât și explicații. 1.2. Complexitate ș( ambiguitate conceptuală C(mpul terminologic specific gândirii sociale poate apărea uneori foarte asemănător unui c(mp de bătălie. Noi ș( noi concepte reclamă drept de cetate (n defavoarea sau spre completarea altora. Se aduc continuu noi sensuri ș( interpretări ș(, cu siguranță, se vor mai aduce. Semn al naturii particulare a acestor științe (dinamica (n plan conceptual fiind o consecință a efervescenței tematice
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
perspective asupra comunității, Elisabeth Frazer inventariază diversele maniere de abordare a temei. Unul dintre aspecte este legat de ideologiile politice. John Rawls consideră că o societate liberală nu poate fi o comunitate, luând în considerare faptul că aceasta din urmă reclamă instituții de factură autoritaristă care nu sunt consonante cu liberalismul. Raymond Plant arată că, pentru marxiști, comunitatea "... înseamnă o formațiune socială nealienată un grup de indivizi egal situați unii de alții, integrat prin relațiile de solidaritate, reciprocitate și cooperare, unit
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
elaborată. Conștiința comunității de destin era menită a asigura viitorul națiunilor amenințate de război. Conștiința primejdiei majore îi face pe membrii acestei comunități să se sacrifice fără rezerve. Dar, arată Motru, organizarea democrată a statului este prea puțin favorabilă acțiunilor reclamate de acea situație. Este chiar un obstacol. Dilema sa era dacă etnicul românesc va fi suficient de puternic pentru a reuși să suporte o astfel de transformare. Forțarea argumentării conduce la inconsecvențe. Astfel, dacă acceptăm afirmația că "înainte" în Europa
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Ceea ce caută oamenii în comunitățile seculare ar fi prietenia, camaraderia. Sensul este aici unul specific, prin camaraderie înțelegându-se atenție reciprocă, a face ceva împreună (nu doar a fi împreună) fără a calcula beneficiile sau costurile, cine ce dă. Camaraderia reclamă de asemenea o aproximativă egalitate. Date fiind caracteristicile ei, comunitatea face posibilă dezvoltarea prieteniei. Fără a utiliza această sintagmă și fără a dezvolta în mod aparte ideea, apare aici ideea gradelor de comunitate. Astfel, nu este absolut necesar ca toate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitatea feministă sau cea de afaceri. Înlesnirea ar veni și de la mijloacele media, care oferă posibilitatea constituirii unor forumuri transcend dimensiunea locală. Auto-reglementarea solicitată și, uneori, predicată de comunitariști este prezentă în cazul multor asociații voluntare, profesionale, comerciale, care nu reclamă dimensiunea locală. "Este de asemenea relevant că pentru mulți indivizi se constată o apropiere puternică de o comunitate (în sensul mai puternic pe care îl dau eu termenului, în care apartenența la o comunitate este o sursă de asociere transcendentă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
asumarea unor responsabilități crescute, dar nu neapărat sub forma unor obligații clar specificate, ci ca atitudine, ca deschidere. Nu trebuie uitat că stabilirea unor obligații clare tinde să îndepărteze mai degrabă decât să apropie, printre altele deoarece "realitățile asocierii pot reclama mai degrabă contribuții inegale decât o reciprocitate echilibrată cu grijă" (Selznick, 1992: 362). În măsura în care comunitățile persistă, modelul contractului pierde din relevanță. Trecerea de la asociație spre comunitate face ca reciprocitatea să prevaleze asupra schimbului implicat de contract, deschizând calea unor relații
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
libertatea în cadrul asociațiilor trebuie protejată la fel ca și libertatea de asociere. Participare socială este singura modalitate prin care autonomia personală poate fi atinsă. Participarea poate avea însă multiple fațete. Unele încurajează raționalitatea, altele o subminează, unele sunt egalitariste, altele reclamă subordonare. "Cele mai rudimentare (și mai importante) forme ale participării comunitare au de-a face cu elementele de bază ale continuității vieții: procrearea, dădăcirea, munca, rudenia, prietenia" (Selznick, 1992: 363-364). Participarea în contexte mai largi (politic, religios) se sprijină pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]