16,853 matches
-
în jurul anului 1780. În 1751 apar primele două volume care propun Europei cultivate un nou tip de demers cultural, premieră absolută din mai multe puncte de vedere. Este prima operă de acest gen care are ca autor o echipă de redactori, nu o singură persoană, și care face apel, în mod inovator, la trimiteri și planșe schematice. Prin intermediul trimiterilor se delimitează domeniile și se asigură unitatea lucrării, specificându-se legăturile existente între acestea, în timp ce planșele apropie celui interesat în special acele
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
și șapte de note, însemnări, recenzii și interviuri. 4. Publică două poezii în revista „Flamuri” și cincizeci și trei de însemnări, recenzii, microeseuri, note și necroloage. 5. În revista „Luminătorul” i se publică patru poezii. 6. Grigore Patriciu (1893-1938) jurnalist și prozator. Redactor la ziarul „Curentul”. Autor a două cărți: Baloane de săpun și Ochii lui Atila (1937). 7. Nicolae Roșu, publicist, critic literar și atent comentator al fenomenului literar și cultural românesc. Polemist redutabil. 8. I se publică poeziile - Rugăciunea mea. La
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
sale făcute cu ochii minții”). Doar că, nuanțându-le, comitea o mică inadvertență, rebotezându- l pe Democrit, Demodoc. (Și acesta orb, cum știm din Odiseea lui Homer). Scăparea nu e gravă. Și oricum nu justifică ironiile la care se pretează redactorii „Săptămânii”. Ea spune însă ceva esențial despre ticurile și despre deprinderile de lectură. Critic literar, Eugen Simion era mai apropiat de epopeile antice decât de Cicero sau de Clement din Alexandria, doi dintre cei care s-au referit la Democrit
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
stăm acum să-l întrebăm pe președintele C.J. de ce s-a răzgândit. Ne punem o întrebare mult mai simplă: ce ar mai trebui să facă Mircea Arman ca să fie trimis acasă? Faptul că a dat afară, fără nici un temei legal, redactori sau membri ai Colegiului redacțional, personalități cunoscute ale Clujului cultural, distrugerea revistei care i-a fost dată pe mână, înjurăturile, da, înjurăturile pe care lea expediat pe e-mail unuia din intelectualii marcanți ai Clujului (le-am reprodus în numărul trecut
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3453_a_4778]
-
și Maramureșului. Impietate asupra celui pomenit și inadvertență gramaticală Potrivit acestuia, dacă "trecerea în neființă" s-ar referi la un om care nu a crezut în Dumnezeu, nici în suflet și nici în viața viitoare, "încă am mai înțelege solidaritatea redactorului cu mortul de a cărui existență s-a ales praful". "Dar ca să spui că «a trecut în neființă» un Dosoftei, un Varlaam, un Eminescu, un Brâncoveanu, aceasta e o impietate nu numai asupra celui pomenit, ci și asupra simțului comun
IPS Bartolomeu, lecție de religie și gramatică pentru Băsescu. O expresie folosită de președinte – ”sechelă a limbajului comunist” by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36584_a_37909]
-
Ziarul elvețian Die Weltwoche, a declanșat o dezbatere națională în luna aprilie prin articolul redactorului-șef, Roger Köppel, incriminat ca instigator la discriminare rasistă. Numărul cu pricina are pe prima copertă portretul unui copil de țigani care ține un pistol îndreptat spre cititor, iar titlul evocă incursiunile de jaf ale emigranților: Sie kommen, klauen und
Elveția în fața emigranților () [Corola-journal/Journalistic/3662_a_4987]
-
s-a complicat într-un proiect literar din care nu rămâne cu adevărat în mintea cititorului nici o poveste și nici un personaj. Skepsise un roman care-și propune prea mult - își propune totul, nereușind, de fapt, mai nimic. În fine, un redactor care să fi tăiat fără milă i-ar fi fost de mare folos autorulu
Nici un schepsis by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3667_a_4992]
-
Pavel Țugui Dl. N.Florescu scrie, bine informat, în D.G.L.R., E/K, 2005, că Al.Gregorian - fostul redactor-șef al publicației legionare „Sfarmă Piatră” - a participat „... la luptele de la Sevastopol”, despre care un sergent T.R.- R.Voita Leopold scria în „Vremea” din 2 august 1942: „... Aici a fost înfrântă trufia stalinistă.” De consemnat faptul că Al.Gregorian a
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
la „Vremea” ținând seama de principiile politico-ideologice și recomandările stabilite de grupul intelectualilor de stânga din Iași și București, menite să evite conflicte cu cenzura militară și polemici cu ziariștii din tabăra pro-hitleristă și antonesciană. G.Ivașcu la „Uniunea Patrioților”, redactor la „România liberă“. La începutul anului 1942, un grup de intelectuali din România, reprezentând diferite orientări politice democratice, înființează organizația patriotică antifascistă și antiantonesciană UNIUNEA PATRIOȚILOR. Între principalii inițiatori au fost: prof. dr. Dumitru Bagdasar, neurochirurg, numit de generalul Ion
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
publicist de stânga, consecvent, care atunci când a fost arestat și anchetat nu a trădat. După mărturisirile lui Ivașcu, în 1955, el a fost confirmat membru PCdR în prima parte a anului 1944, în timp ce era secretar de redacție la „Vremea” și redactor la ziarul ilegal „România liberă”. Între cei care l-au recomandat au fost, se pare, Ștefan Roll, Mihai Neculce, G. Macovescu și comuniști de la Iași. Secretar de redacție la „Vremea” Se observă că, în primele luni ale anului 1943, „Vremea
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
august 1943) că războiul din Europa se îndreaptă „spre o nouă fază”, Analist își reintitulează rubrica -„Războiul în 7 zile”- și recurge, la 29 august 1943, la prezentarea metodică a opiniilor analiștilor de la Berlin, preocupați îndeosebi de frontul de Răsărit. Redactorul de la „Vremea” încheie cu opinia unui important ziarist berlinez: „De aproape un an Germania duce o luptă defensivă”; Harcovul a fost eliberat - adaugă Analist -, deci va începe bătălia pentru Nipru. În septembrie, rubrica este din nou reintitulată -„Evenimente politice și
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Kepesh/Zuckerman.” Textul Cristinei Chevereșan face parte dintr-un grupaj dedicat de revista timișoreană marelui prozator american, în cadrul căruia sunt prezenți cu articole Gabriela Glăvan, dar și Radu Pavel Gheo, un bun cunoscător al lui Roth, cel care a fost redactor de carte pentru șase dintre traducerile acestuia apărute la Polirom și, deopotrivă, a tradus două dintre romanele sale, între care se află cel ce pare a fi ultima lui carte, Nemesis. Ce nu se poate cumpăra În revista BUCUREȘTIUL CULTURAL
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3685_a_5010]
-
23 decembrie 2011 a publicat un grup de articole dedicate lui George Ivașcu, semnate de personalități ale vieții literare, precum profesorul Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Radu Cosașu, profesorul Alexandru Niculescu, contemporani și colaboratori ai fostului director al României literare, anterior redactor-șef al „Contemporanului“, în perioada 1955-1971. În editorialul intitulat Câteva precizări cu privire la George Ivașcu, dl. Nicolae Manolescu remarcă, cu îndreptățire: „Generațiile noi știu prea puțin despre rolul jucat de George Ivașcu în presa culturală din deceniile ’6-’9, ca să adauge
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
lui N.Manolescu, ce nu sunt întemeiate pe realități istorice demonstrabile. Bunăoară, domnia sa scrie, la începutul articolului, că George Ivașcu „... n-a folosit pseudonimul. Nici n-a scris în timpul războiului articole politice... în «Vremea».” Totuși, realitatea a fost alta. Fostul redactor-șef al „Contemporanului” arată, în corespondența cu G.Călinescu, că a colaborat la revista „Vremea”, unde a semnat, o perioadă, cu diferite pseudonime, iar din anul 1943 a semnat George Ivașcu. Corespondenț a sa cu G.Călinescu, din anii 1941-1944
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
de bună seamă că și sub influența dascălilor săi celebri, precum G.Ibrăileanu, Iorgu Iordan, Octav Botez și mai tinerii Gh.Ivănescu, N.Mihăescu, N.I.Popa, C.Balmuș și G.Călinescu. El decide - avea 24 de ani - să se angajeze redactor la revista „Manifest”, unde debutează cu articole de orientare de centru, stânga, fără însă să opteze pentru un partid politic. La o întâlnire, la începutul anului 1957, prezenți fiind și Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu și Grigore Preoteasa, G.Ivașcu vorbea
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc.” (1934). Astfel că „traducătorii” gen D. A. C. trebuie serios avertizați să nu taie scorușii! Însă nu chiar toți redactorii de reviste îi cred pe cuvânt pe unii ce se dau drept cunoscători de cuvânt străin mlădiat în poezie, pe care, cică, îl traduc, artisticește, firește. Acum un timp, un coleg de la revista „Argeș” îmi solicită părerea despre unele traduceri
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
crezut că mai stă omătul nepăsător, Cristelnița pentru săraci, un bun ajutor, Săniile cu goană, necrezut de mare, Și clinchet de clopoței, pierdut în uitare. Ce ar fi de spus despre nesigura tălmăcire care, probabil, a și pus în gardă redactorul revistei?... În primul rând, poemul original nu are titlu, ci doar trei asteriscuri. El este dedicat lui M. (ihail) Lozinski, ceea ce în traducere lipsește. Textul nu e din două catrene, ci e pur și simplu din 8 versuri. Rimele din
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
Cronicar Cazul „Tribuna“ Mâna dușmanului În vreme ce numeroși scriitori pro- testează contra abuzurilor administrative și a atitudinii incalificabile a nu de mult numitului redactor-șef al Tribunei clujene ( Observator cultural și Steaua au consacrat pagini întregi scandaloasei comportări a lui Mircea Arman, obligând autoritățile locale să deschidă o anchetă, iar Consiliul USR a decis excluderea acestuia din rândul membrilor săi), două voci izolate sar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
în- tr-adevăr, situația de la Tribuna a revoltat lumea literară, recomandăm dosarul realizat de revista OBSERVATOR CULTURAL (nr 419, 13-19 iunie) sub titlul Instituții culturale în derivă. Azi: revista „Tribuna” . Dosarul conține un dialog al lui Carmen Mușat cu doi dintre redactorii demiși, Claudiu Groza și Ștefan Manasia, ca și reacții de la Ruxandra Cesereanu, Daniel Cristea- Enache, Victor Cubleșan, Ioan Mușlea, Oana Pughineanu, Claudiu Turcuș, Radu Vancu, Ion Vlad și Ion Pop însuși, care are o intervenție de care ar trebui să
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
și ce vrea presa”, a spus Gamaleț. Camera Deputaților arăta la acea vreme, într-un comunicat de presă, că Bogdan Gamaleț a fost realizator al emisiunii "Cauză și efect" și prezentator de știri la postul de televiziune N24, producător și redactor - prezentator de știri, precum și realizator al emisiunii "Week Review" și redactor-șef la Realitatea TV - unde a obținut, în 2005, premiul APTR pentru știri TV, moderator și redactor - prezentator la Televiziunea Română, prezentator și producător știri la Prima TV.
Purtătorul de cuvânt al Mișcării Populare este un ziarist fost consilier al Robertei Anastase by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35302_a_36627]
-
acea vreme, într-un comunicat de presă, că Bogdan Gamaleț a fost realizator al emisiunii "Cauză și efect" și prezentator de știri la postul de televiziune N24, producător și redactor - prezentator de știri, precum și realizator al emisiunii "Week Review" și redactor-șef la Realitatea TV - unde a obținut, în 2005, premiul APTR pentru știri TV, moderator și redactor - prezentator la Televiziunea Română, prezentator și producător știri la Prima TV.
Purtătorul de cuvânt al Mișcării Populare este un ziarist fost consilier al Robertei Anastase by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35302_a_36627]
-
efect" și prezentator de știri la postul de televiziune N24, producător și redactor - prezentator de știri, precum și realizator al emisiunii "Week Review" și redactor-șef la Realitatea TV - unde a obținut, în 2005, premiul APTR pentru știri TV, moderator și redactor - prezentator la Televiziunea Română, prezentator și producător știri la Prima TV.
Purtătorul de cuvânt al Mișcării Populare este un ziarist fost consilier al Robertei Anastase by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35302_a_36627]
-
autorul, împreună cu Editura Spandugino, a ales o soluție mai bună: cea a unei ediții de autor. Care să ofere cititorilor esențialul operei românești și americane a lui Virgil Nemoianu, într-o versiune revizuită de autor, ordonată nu cronologic, ci tematic. Redactorul întregii serii este tânărul critic Luigi Bambulea, bun cunoscător al operei profesorului, de care se ocupă de mai mulți ani. Primul volum cuprinde două cărți românești ale lui Virgil Nemoianu: Structuralismul (1967) și, respectiv, Calmul valorilor (1972). Rațiunea alăturării lor
Un eveniment: ediția de autor Virgil Nemoianu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3533_a_4858]
-
conținut, se cuvine să remarc modul în care a fost rezolvată o problemă editorială, pe care o pune reeditarea multor cărți de critică literară din anii ’60-’70. Mă refer la prezența unor sintagme, introduse atunci de autori sau de redactori, prin care se făceau concesii, mai mici sau mai mari, ideologiei dominante. Rolul lor, atunci, era mult mai redus decât își închipuiau cenzorii (și decât acuză azi cei care nu înțeleg contextul): nu numai că nu convingeau pe nimeni, dar
Un eveniment: ediția de autor Virgil Nemoianu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3533_a_4858]
-
mult mai redus decât își închipuiau cenzorii (și decât acuză azi cei care nu înțeleg contextul): nu numai că nu convingeau pe nimeni, dar le semnalau tuturor limitele libertății de exprimare în România comunistă. În cazul lui Virgil Nemoianu, spune redactorul proiectului, Luigi Bambulea, s-a pus problema de a decide ce trebuie făcut cu cele 3-4 sintagme ce făceau aluzie la „critica marxistă”, care în mod vizibil nu aparțineau stilului autorului, cunoscut pentru neadeziunea sa la comunism, încă din vremea
Un eveniment: ediția de autor Virgil Nemoianu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3533_a_4858]