3,182 matches
-
făcută de acesta („autorul ei”). Absența unei concepții clare despre raportul dintre formă (lingvistică) și conținut (lingvistic) a determinat și modul de interpretare a verbelor (diatezei) reflexive. Exemplele date pentru susținerea criteriului formal (verbe însoțite în permanență de un pronume reflexiv) și valorile identificate în planul semantic al diatezei reflexive lasă confuz raportul dintre conținutul lexical și conținutul gramatical și, în legătură cu aceasta, conceptul de morfem. Opoziția dintre își revine și revine, se roagă (în biserică) și roagă este de natură lexicală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
despre raportul dintre formă (lingvistică) și conținut (lingvistic) a determinat și modul de interpretare a verbelor (diatezei) reflexive. Exemplele date pentru susținerea criteriului formal (verbe însoțite în permanență de un pronume reflexiv) și valorile identificate în planul semantic al diatezei reflexive lasă confuz raportul dintre conținutul lexical și conținutul gramatical și, în legătură cu aceasta, conceptul de morfem. Opoziția dintre își revine și revine, se roagă (în biserică) și roagă este de natură lexicală și nu gramaticală; în consecință, pronumele reflexive își, se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al diatezei reflexive lasă confuz raportul dintre conținutul lexical și conținutul gramatical și, în legătură cu aceasta, conceptul de morfem. Opoziția dintre își revine și revine, se roagă (în biserică) și roagă este de natură lexicală și nu gramaticală; în consecință, pronumele reflexive își, se nu pot îndeplini „rolul de marcă morfologică a diatezei reflexive.” (I, p. 209), așa cum se interpretează în Gramatica Academiei. Reflexivul dinamic se caracterizează (în general, însă, numai pentru o parte din verbele limbii române) prin imposibilitatea înlocuirii pronumelui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și, în legătură cu aceasta, conceptul de morfem. Opoziția dintre își revine și revine, se roagă (în biserică) și roagă este de natură lexicală și nu gramaticală; în consecință, pronumele reflexive își, se nu pot îndeplini „rolul de marcă morfologică a diatezei reflexive.” (I, p. 209), așa cum se interpretează în Gramatica Academiei. Reflexivul dinamic se caracterizează (în general, însă, numai pentru o parte din verbele limbii române) prin imposibilitatea înlocuirii pronumelui reflexiv cu un pronume personal în același caz, dar aceste verbe nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și revine, se roagă (în biserică) și roagă este de natură lexicală și nu gramaticală; în consecință, pronumele reflexive își, se nu pot îndeplini „rolul de marcă morfologică a diatezei reflexive.” (I, p. 209), așa cum se interpretează în Gramatica Academiei. Reflexivul dinamic se caracterizează (în general, însă, numai pentru o parte din verbele limbii române) prin imposibilitatea înlocuirii pronumelui reflexiv cu un pronume personal în același caz, dar aceste verbe nu permit nici comutarea cu Ø a pronumelui sau dacă această
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
își, se nu pot îndeplini „rolul de marcă morfologică a diatezei reflexive.” (I, p. 209), așa cum se interpretează în Gramatica Academiei. Reflexivul dinamic se caracterizează (în general, însă, numai pentru o parte din verbele limbii române) prin imposibilitatea înlocuirii pronumelui reflexiv cu un pronume personal în același caz, dar aceste verbe nu permit nici comutarea cu Ø a pronumelui sau dacă această comutare se face, ea are consecințe în planul semantic al verbului; fără pronume reflexiv (când „comutarea” este posibilă, dacă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
române) prin imposibilitatea înlocuirii pronumelui reflexiv cu un pronume personal în același caz, dar aceste verbe nu permit nici comutarea cu Ø a pronumelui sau dacă această comutare se face, ea are consecințe în planul semantic al verbului; fără pronume reflexiv (când „comutarea” este posibilă, dacă vrem să rămânem în această perspectivă), verbul este un alt termen lexical: El a revenit („se întoarce”) de la munte sâmbătă. El șia revenit („și-a schimbat starea”) din starea de șoc. Imposibilitatea comutării pronumelui reflexiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reflexiv (când „comutarea” este posibilă, dacă vrem să rămânem în această perspectivă), verbul este un alt termen lexical: El a revenit („se întoarce”) de la munte sâmbătă. El șia revenit („și-a schimbat starea”) din starea de șoc. Imposibilitatea comutării pronumelui reflexiv cu un pronume personal sau cu Ø caracterizează și alte verbe care nu dezvoltă sens „dinamic”: a se uita = sens activ, a se autoguverna = sens reflexiv etc. Reflexivul impersonal este derutant prin exemplele date; verbul se pare nu permite înlocuirea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
El șia revenit („și-a schimbat starea”) din starea de șoc. Imposibilitatea comutării pronumelui reflexiv cu un pronume personal sau cu Ø caracterizează și alte verbe care nu dezvoltă sens „dinamic”: a se uita = sens activ, a se autoguverna = sens reflexiv etc. Reflexivul impersonal este derutant prin exemplele date; verbul se pare nu permite înlocuirea pronumelui reflexiv în nici un context, în timp ce verbul se vorbește poate fi întrebuințat și în formă activă, cu sau fără complement direct: „El vorbește întruna.”, „El te
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
revenit („și-a schimbat starea”) din starea de șoc. Imposibilitatea comutării pronumelui reflexiv cu un pronume personal sau cu Ø caracterizează și alte verbe care nu dezvoltă sens „dinamic”: a se uita = sens activ, a se autoguverna = sens reflexiv etc. Reflexivul impersonal este derutant prin exemplele date; verbul se pare nu permite înlocuirea pronumelui reflexiv în nici un context, în timp ce verbul se vorbește poate fi întrebuințat și în formă activă, cu sau fără complement direct: „El vorbește întruna.”, „El te vorbește de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un pronume personal sau cu Ø caracterizează și alte verbe care nu dezvoltă sens „dinamic”: a se uita = sens activ, a se autoguverna = sens reflexiv etc. Reflexivul impersonal este derutant prin exemplele date; verbul se pare nu permite înlocuirea pronumelui reflexiv în nici un context, în timp ce verbul se vorbește poate fi întrebuințat și în formă activă, cu sau fără complement direct: „El vorbește întruna.”, „El te vorbește de rău peste tot.” Verbul românesc prezintă două variante de realizare (manifestare) a sensului impersonal
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se vorbește poate fi întrebuințat și în formă activă, cu sau fără complement direct: „El vorbește întruna.”, „El te vorbește de rău peste tot.” Verbul românesc prezintă două variante de realizare (manifestare) a sensului impersonal, condiționat de prezența unui pronume reflexiv: • cu pronume reflexiv obligator, necomutabil, nici cu Ø, nici cu un pronume personal: a se întâmpla, a se înnopta, a se face ziuă, a (i) se cuveni etc. • cu pronume reflexiv comutabil cu Ø sau cu un pronume personal: (el
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi întrebuințat și în formă activă, cu sau fără complement direct: „El vorbește întruna.”, „El te vorbește de rău peste tot.” Verbul românesc prezintă două variante de realizare (manifestare) a sensului impersonal, condiționat de prezența unui pronume reflexiv: • cu pronume reflexiv obligator, necomutabil, nici cu Ø, nici cu un pronume personal: a se întâmpla, a se înnopta, a se face ziuă, a (i) se cuveni etc. • cu pronume reflexiv comutabil cu Ø sau cu un pronume personal: (el) spune - se spune
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
manifestare) a sensului impersonal, condiționat de prezența unui pronume reflexiv: • cu pronume reflexiv obligator, necomutabil, nici cu Ø, nici cu un pronume personal: a se întâmpla, a se înnopta, a se face ziuă, a (i) se cuveni etc. • cu pronume reflexiv comutabil cu Ø sau cu un pronume personal: (el) spune - se spune etc. Funcția de morfem presupune posibilitatea comutării. Autorii ultimei ediții a Gramaticii Academiei definesc și interpretează diateza prin complementaritatea dimensiunilor sintactică și pragmatică a enunțului (textului): „Sintactic, exprimă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diateza impersonală). ” (vol.I, p.480). Această înțelegere face posibilă interpretarea coerentă a raportului dintre planul expresiei și planul semantic specific opoziției interne între termenii identificați:activ-pasivimpersonal (Idem, p.481), dar se poate extinde și la alți termeni, inclusiv la reflexiv, eliminat din descrierea categoriei diatezei, dar discutat în vol.II al Gramaticii, sub titlul Construcții reflexive și construcții reciproce. (pp. 145-167). * DIATEZA este expresia lingvistică a raportului dintre relația semantică autor - acțiune - obiect și relația sintactică subiect - verb (predicat) - complement
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
expresiei și planul semantic specific opoziției interne între termenii identificați:activ-pasivimpersonal (Idem, p.481), dar se poate extinde și la alți termeni, inclusiv la reflexiv, eliminat din descrierea categoriei diatezei, dar discutat în vol.II al Gramaticii, sub titlul Construcții reflexive și construcții reciproce. (pp. 145-167). * DIATEZA este expresia lingvistică a raportului dintre relația semantică autor - acțiune - obiect și relația sintactică subiect - verb (predicat) - complement 11. Variantele acestui raport sunt dezvoltate de subiectul vorbitor prin perspectiva din care interpretează realitatea extralingvistică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiectul” B sunt ipostaze diferite ale unui „obiect” A, activ, autor, subiect gramatical, iar se este ipostaza de „obiect” B, pasiv, „substitut de complement gramatical”. Acțiunea pleacă de la ipostaza A a „obiectului” și se întoarce la ipostaza A'; are caracter reflexiv. Cele trei variante ale raportului care dezvoltă conținutul său categorial reflectă natura sintactică și deictică a diatezei; • sintactică, întrucât se întemeiază pe o relație sintactică, relație care guvernează concomitent și producerea unor sensuri gramaticale de natură funcțional-sintactică: ‘subiect’, ‘complement’, ‘predicat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de copil. Modul specific de desfășurare a celor două coordonate ale conținutului categorial al diatezei: sintactică și deictică și modul specific în care interferează sensul funcțional-sintactic și sensul de diateză determină dezvoltarea a șase termeni corelativi (șase diateze): activ, pasiv, reflexiv, reciproc, impersonal, dinamic. Complexitatea conținutului categorial al diatezei impune un grad complex de organizare a planului expresiei într-un raport morfologie - sintaxă cu dezvoltare specifică. La nivel morfologic, realizarea opoziției categoriale se sprijină pe morfeme caracteristice, dar funcționarea acestora ca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diateză este în funcție de: 1. prezența/absența morfemelor specifice; 2. numărul termenilor necesari/suficienți pentru realizarea sensului de diateză; 3. extinderea acordului în număr, persoană, gen la termenii sintagmei. 1. Sintagma diatezei verbului românesc prezintă trei tipuri: a. cu prezența pronumelui reflexiv morfem sespecific de diateză: Mihai se îmbracă. b. cu prezența verbului auxiliar a fi - morfem de diateză: Mihai este îmbrăcat (de Maria). c. cu absența oricăruia din cele două morfeme, ceea ce echivalează cu prezența unui morfem Ø: Maria (îl) îmbracă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ø: Maria (îl) îmbracă (pe Mihai). 2, 3. Numărul termenilor necesari/suficienți și gradul de extindere a acordului în număr, persoană și gen (la toți termenii sau numai la o parte din ei), prin raportare la morfemul de diateză (pronume reflexiv/verb auxiliar), se constituie în mărci definitorii ale diferitelor sensuri de diateză. Opoziția de diateză de desfășoară între: • doi termeni antitetici: activ și pasiv; • doi termeni în care antiteza este asumată în doua variante: reflexiv și reciproc; • doi termeni în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la morfemul de diateză (pronume reflexiv/verb auxiliar), se constituie în mărci definitorii ale diferitelor sensuri de diateză. Opoziția de diateză de desfășoară între: • doi termeni antitetici: activ și pasiv; • doi termeni în care antiteza este asumată în doua variante: reflexiv și reciproc; • doi termeni în care antiteza se suspendă, în doua variante: impersonal și dinamic. Diateza activătc "Diateza activ\" Sintagma în spațiul căreia se poate dezvolta diateza activă este constituită din doi (sau trei) termeni, toți autonomi sub aspect lexical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
El a făcut, plătit$$ oamenii să-i construiască o casă. În planul expresiei, în paradigma termenilor corelativi ai diatezei, diateza activă este termenul nemarcat; • din structura sintagmei pe care se întemeiază lipsește morfemul de diateză; raportată la sintagme cu morfemul-pronume reflexiv, sau cu morfemul-verb auxiliar, s-ar putea vorbi de un morfem Ø, propriu activului. Maria îl iubește pe Andrei. activ - Ø Maria se iubește numai pe sine. reflexiv - se Maria l-a întâlnit pe Andrei. activ - Ø Andrei a fost
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care se întemeiază lipsește morfemul de diateză; raportată la sintagme cu morfemul-pronume reflexiv, sau cu morfemul-verb auxiliar, s-ar putea vorbi de un morfem Ø, propriu activului. Maria îl iubește pe Andrei. activ - Ø Maria se iubește numai pe sine. reflexiv - se Maria l-a întâlnit pe Andrei. activ - Ø Andrei a fost întâlnit de Maria. pasiv - a fost • acordul în persoană, număr și gen între termenii sintagmei nu se extinde asupra numelui/pronumelui complement: Noi am descoperit insula. p.I
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
persoană la unul din primii doi termeni (S ® P) determină aceleași schimbări la cel de-al doilea termen, în timp ce termenul al treilea, complementul, rămâne neschimbat: Voi ați descoperit insula. p.II, pl. p.II, pl. p.III, sg. Observații: Pronumele reflexiv se este prezent uneori în sintagme pe care se întemeiază diateza activă, dar ca parte componentă a unui verb pronominal, care dezvoltă sens activ: El se uită. Prezența pronumelui reflexiv în acuzativ face ca termenul al treilea să realizeze varianta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
II, pl. p.II, pl. p.III, sg. Observații: Pronumele reflexiv se este prezent uneori în sintagme pe care se întemeiază diateza activă, dar ca parte componentă a unui verb pronominal, care dezvoltă sens activ: El se uită. Prezența pronumelui reflexiv în acuzativ face ca termenul al treilea să realizeze varianta funcțională de complement indirect, în loc de complement direct, ca în structurile cu verbe tranzitive nepronominale: El se uită îndelung la florile ofilite. El privește îndelung florile ofilite. Diateza pasivătc "Diateza pasiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]