14,766 matches
-
mult LUMINA LUNIIautor, Bertoni D AlbertLuna oglindește-n apaLacului de sus, din munțiIar sub apă este groapaUnde vreau să mă strămuțiDupă ce-oi închide ochiiTu să vii să mă săruțiși încet să te apropiișoaptele să îmi asculțiLa toate le ești regină:Mie, munților, pădurii...Numai prin a ta luminăVine ceasul izbăvirii.Și rămas fără suflareîn adânc să mă petreciChiar de nu mai am ardoareSă mă-ngropi, apoi să pleciEu, la fundul apei sta-voiși privind la luciul săuSă zăresc cum lumina-vei
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
la ceas aniversar. Schițe de portret, 2013” și o scurtă prezentare a dublului eveniment editorial desfășurat la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul”, Vâlcea cu prilejul lansării ediției anterioare, realizată de profesorul și publicistul Gheorghe Pantelimon sub titlul Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” și eroii culturii vâlcene. Penultima parte este destinată unui indice de nume în care sunt prezentați, în linii mari, cei ce și-au pus semnătura pe această lucrare: autori și colaboratori. Volumul se încheie cu o postfață realizată de
VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
-
în: Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CAP. 7 De doi ani Ștefan căuta, tatona, umbla, întreba acolo unde exista cel puțin o justificare în cercetarea sa. Cine ar crede că niște flori, fie ele și reginele florilor, trandafirii, să dea atâta bătaie de cap? Dar el îi promisese lui Delia că face tot ce îi stă în puteri să dezlege misterul. Lista trimisă de Delia cu ceva timp în urmă nu l-a pus pe nici un
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383259_a_384588]
-
mi-ar aduce-o înapoi. Aveam niște mici însemnări, puse acolo la repezeală, de aceea o păstrasem. Încremenesc în amintiri... Transcriu și o pun deoparte. Dar nu mă îndur s-o arunc. Elisabeta... Era de aceeasi vârstă cu cealaltă Elisabeta. Regina Angliei. Era cumva mândră că purtau același nume. Au împlinit amândouă o anumită vârstă, una după alta, vreme de mai bine de optzeci de ani. Mai întâi mama, apoi Regina. Și o dată cu Regina era din nou ziua ei! Mai sărbătoream
BOMBOANA DE MENTĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383315_a_384644]
-
o arunc. Elisabeta... Era de aceeasi vârstă cu cealaltă Elisabeta. Regina Angliei. Era cumva mândră că purtau același nume. Au împlinit amândouă o anumită vârstă, una după alta, vreme de mai bine de optzeci de ani. Mai întâi mama, apoi Regina. Și o dată cu Regina era din nou ziua ei! Mai sărbătoream încă o dată . Și tot așa 60, 70, 80 de ani. Mai întăi Elisa, cum i se spunea mamei și apoi Regina. 87, 88, 89 de ani... Amândouă au o statură
BOMBOANA DE MENTĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383315_a_384644]
-
bine de optzeci de ani. Mai întâi mama, apoi Regina. Și o dată cu Regina era din nou ziua ei! Mai sărbătoream încă o dată . Și tot așa 60, 70, 80 de ani. Mai întăi Elisa, cum i se spunea mamei și apoi Regina. 87, 88, 89 de ani... Amândouă au o statură dreaptă , distinsă, regală. Pentru că Elisa are prin natura ei, de la Dumnezeu, un aer de noblețe și distincție , un rafinament al gesturilor, indiferent de situație, oricât de complicată ar fi . Și amândouă
BOMBOANA DE MENTĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383315_a_384644]
-
Dumnezeu, un aer de noblețe și distincție , un rafinament al gesturilor, indiferent de situație, oricât de complicată ar fi . Și amândouă au tot timpul o bomboană de mentă în poșetă. Într-o zi mi-a povestit o întâmplare de-a Reginei pe care o citise ea pe undeva. „La masa regală au dat pește . S-a pus în fața fiecărui mesean câte un bol cu apă pentru a-și clăti degetele, la urmă. Unul dintre meseni, care nu știa protocolul, a luat
BOMBOANA DE MENTĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383315_a_384644]
-
dat pește . S-a pus în fața fiecărui mesean câte un bol cu apă pentru a-și clăti degetele, la urmă. Unul dintre meseni, care nu știa protocolul, a luat bolul și a sorbit o gură de apă. Situație jenantă! Atunci Regina Elisabeta și-a luat propriul bol și a băut și ea o gură de apă de acolo. În felul acesta , atât de inspirat, a depășit momentul!„ Prezență de spirit, un anume simț al realității, o intuiție care n-a dat
BOMBOANA DE MENTĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383315_a_384644]
-
fac liste, pentru a veni cât mai mulți - intră în obligațiile cetățenești - fiindcă un Carnaval nu poate exista fără privitori. Numărul lor trebuie să fie mai mare decât al celor care se produc, și aceștia destui: muzicanți, gimnaști, acrobați, dansatori, Regine ale frumuseții din treizeci de orașe, atleți și magicieni, ursari, călăreți și înghițitori de săbii, yoghini. Magistratul, al patrulea om în ierarhia aparentă a notabilităților Stațiunii, după Primar, Șeful Gărzilor Reunite și Comandantul Garnizoanei, vrea să arate că, în mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
opri entuziasmul, căciulile zburau prin aer, în mijloc s-a încins o horă; în interiorul acesteia, Comandorul dansa cu nevasta unui postăvar. Apoi, spre el, în semn de prețuire, a fost împinsă cea mai frumoasă fată din Stațiune, un fel de Regină a Revoluției. § Urât destin i-ai hărăzit Stațiunii. Mai bine aluneca în vale. Ai devastat-o, i-ai împins locuitorii spre crimă și jaf, i-ai orbit atunci când a fost vorba să-și aleagă un conducător. Am hotărât: Șeful Gărzilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
cânta frumusețea pământească a unei dansatoare. Era gata-gata să reacționeze cu vehemență, dar se Înfrână. Poate că Antonio nu voise să Îl jignească, ci, dimpotrivă, să Îi aducă un omagiu. — De altminteri, marele Solomon și-a plecat Înțelepciunea la dorința reginei din Saba, și a făcut-o fără să șovăie și fără să-și piardă nimic din propria-i slavă, interveni Iacopo, arhitectul, pe un ton aluziv. Poate că aici vei găsi alte sugestii spre a-ți Îmbogăți laurul poetic. — Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
remota Da lui se morte spenga sua figura.» Dante ascultă În tăcere. — Ce ai recitat? Întrebă el apoi. — Un catren dintr-un mic poem de-al meu despre configurația cerurilor. Aici e vorba de cel de al treilea și de regina lui. — De ce ai spus că astrul serii e pentagonal? Celălalt Îi azvârli o privire ironică. — Doar nu vrei să mă faci să cred că nu știi, messer Durante, răspunse el pe un ton de stupoare simulată. Cu faima dumitale de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lumină diferită. Mai puțin sordidă, dar absurdă. Oastea falșilor ciumați. Amestecați cu pelerinii care se Îndreptau spre Roma, exilații ghibelini Își dădeau oare Întâlnire la Florența, odată cu aventurieri și cu intriganți precum Cecco, pentru a se pune sub călăuzirea unei regine ascunse? O târfă? Cei pe care Giannetto spunea că Îi văzuse În refugiul cerșetorilor erau, poate, avangarda unei armate care se aduna pe tăinuite În criptă, și ale cărei conciliabule fuseseră luate de acel prostovan drept celebrarea unui rit ocult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mărturisire, iar apoi să o dea pe mâna călăului ca să o decapiteze, așa cum făcuseră cu Corradino? Să Împiedice o curvă să urce pe tron? Scutură din cap. Femeia aceea era doar o dansatoare venită de peste mare. Era imposibil ca o regină să ajungă să se prostitueze. Cecco delira, sau Își bătea joc de toată lumea, ca de obicei. Poate că era beat. 16 21 iunie, În zori La răsărit cerul Începea să se lumineze și câteva subțiri fire roșiatice se amestecau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
gleznele zvelte Încercuite de aur, artistul reprezentase profilul unei cetăți stranii, lipsite de ziduri și de creneluri, Înțesată cu turnuri În trepte, tipice pentru pustiurile de la Răsărit: un nou Babilon, cârmuit de femeia aceea, care domina peste oraș asemenea unei regine. Între cei doi Îndrăgostiți era apă, niște valuri curbate și crestate, pe deasupra cărora pluteau păsări ciudate și În care Înotau blânzii delfini și cumplitul Leviatan. Peste această barieră, brațul femeii atingea ușor mâna bărbatului, Întinsă ca să Îl apuce, iar Împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și un Kalașnikov... Ce se Întâmplase? Într-una din primele partide dintre noi, profitând de faptul că, În deschidere, Howard, care avea negrele, mersese pe o variantă destul de comună, m-am amuzat să-i Încerc vigilența cu un sacrificiu de regină, tentant și spectaculos, e drept, dar facil pentru șahiștii ceva mai avansați. Mușcase și... jocul (sau mai bine zis, joaca) a mers strună de la un capăt la altul. Am deschis cu clasicul pion din fața regelui, Împins Înainte peste două căsuțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
g1 la f3, iar el s-a apărat firesc, Împingând pionul din d7 la d6. Am scos nebunul de alb la c4, Howard a mutat și el aceeași piesă, plasând-o la g4, ca să-mi blocheze calul aflat pe diagonala reginei. Atunci mi-a trăsnit prin minte să Încerc gluma cu sacrificiul: dacă mergea, bine, dacă nu, iroseam o mutare și atâta tot. Am mutat calul din b1 la c3 și am așteptat curios răspunsul: știa sau nu schema? Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
importante, În meciuri cu miză. Fapt este că Roger n-a rezistat tentației. A ridicat mâna și a dus-o deasupra tablei, Întorcând-o cu palma În sus, Într-un gest de dezolare simulată: „Păi, În cazul ăsta, Îți iau regina”, a zis cu regret - și el simulat - În voce. „Asta e, am răspuns, mimând, la rândul meu, o ciudă imaginară, pièce touché, pièce joué!” Mă rog, cum vrei”, a continuat el să facă pe dezolatul - adică, „eu mi-am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
am făcut datoria și ți-am atras atenția, dar dacă tu mai vrei să fii și demn și nu-ți retragi mutarea, să fii sănătos, iar data viitoare cască și ochii, nu numai gura”. A mutat nebunul la d1 În locul reginei capturate, pe care a aruncat-o neglijent și disprețuitor pe masă. Nu i-am lăsat timp să realizeze ce prostie comisese. „Ia și tu un șah de control”, i-am spus indiferent, mutând nebunul din c4 la f7. Abia atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pe care Îl mai avea la dispoziție, la e7. Cu un surâs diabolic pe față, am dus calul din c3 la d5 și am anunțat „mat”, punând În glas tot atâta dezolare câtă afectase și el când Îmi luase gratis regina. M-am enervat pe neghiobia mea lacomă atunci, nu pe tine - e o diferență, s-a scuzat Howard nu foarte convins. Centrul, a continuat el, nu recurge la soluții radicale decât dacă și după ce epuizează toate celelalte posibilități de intervenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
sunat, aveai altă stare de spirit. - Pentru că aveam o certitudine nefastă mai puțin. Între timp s-au schimbat destule, și nu În favoarea mea. - E chiar atât de grav că și Zoran caută comoara nibelungilor, a templierilor, a catarilor sau a reginei Blanche de Castilia? În definitiv, puteți face fifty-fifty și totul e OK. O jumătate de comoară e infinit mai mult decât nici un fel de comoară, nu? - În primul rând, Zoran nu e omul care să Împartă ceva cu cineva. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
au înghețat. Unii au rezistat în picioare, iar alții din genunchi au continuat să lupte. Cu toții au suportat povara grea a omătului, s-au luptat cu dârzenie cu viforul ce amenința să crape și pietrele. Singura lor alinare a fost regina nopților, care le șoptea neîncetat că iarna va trece, că de acolo din regatul său din înălțimi se vede primăvara venind. Zi după zi, pădurea a așteptat nerăbdătoare venirea primăverii. A sperat cu fiecare crenguță și rădăcină că mai prinde
Dor. In: ANTOLOGIE:poezie by Simona Antoniac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_657]
-
pe la Trei pași de moarte, am călărit pe Brici, dar Strunga dracului a rămas mereu marea aventură amînată pînă la renunțare. El purta un rucsac uriaș, deasupra rucsacului un copil de trei ani și-n mînă un buchet de floarea reginei. Eu urcam pe poteca largă, marcată, el cobora bezmetic În prăpăstii. Îl strigam dar numele lui se lovea de toate stîncile și se Întorcea Înzecit În urechile mele. Ne-am Întîlnit la apusul soarelui, jos, În fața cabanei, unde grupuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
lui imbatabil i-am luat un set lui Paul Pesch locuia În curtea fabricii Zamfirescu Îl invidiam că mînca ciocolată În fiecare zi de unde vine apa asta prin grilajul de fier văd furtunul lungit cuminte pe straturile de crini și regina nopții cineva a lăsat anume cișmeaua deschisă susurul aburii la vestiar sub duș Toto părul negru de armeancă acoperindu-i umerii și brațele rîsul ei cînd m-a prins c-o privesc poți să rămîi dacă-ți place nimic insinuant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
intentique ora tenebat inde toro pater Aeneas sic orsus ab alto, ce profesor era Graur, ce ținută, ce elocință, domnule, exista pe atunci o onoare a profesiei, nu mișca unul la ora lui, Îi sorbeam cuvintele și el scanda infandum regina jubes renovare dolore... na, c-am uitat cum era mai departe țdupă atîția ani parcă nici nu eram eu acolo În banca Întîi chiar În fața catedrei auzi cavalerul tristei figuri și ei nu știau habar nu aveau ce meditații vesele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]