29,034 matches
-
practici regăsibile în romanele brebaniene. Voi pleda - continuă autorul - până la ultima suflare pentru roman, așa cum îl văd eu, mărturisindu-mi de fiecare dată credința în viabilitatea sa, în necesitatea sa" etc. (p. 329, tot în vol. I) și argumentația e reluată cu obstinație de mai multe ori. Nicolae Breban este, în sensul bun al acestor sintagme, un preot al romanului, un oficiant superior al epicului, un credincios până la bigotism în această formulă de amplă desfășurare narativă. Micile biserici de lemn (adică
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
lucru! Unde este salvarea? Sunteți catolic, dar sunteți un bun catolic? Salvarea? Sunt catolic, dar nu în sensul teologic foarte strict. Sunt un catolic de ambianța, de cultură, de nostalgie și care nu contrazice pesimismul meu privind inbulzeala concretă. Dacă reluăm discursul teologic, dacă există răscumpărare, înseamnă că există lucruri imunde, răutate, orori. Dacă am fi într-un univers așa cum îl descrie ipocrizia universală adică toată lumea este frumoasă, toată lumea este bună, totul nu este decât compătimire, adică o imagine atât de
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
Gheorghe Grigurcu Fascinat de un ideal al criticii, de un "purism" al său, neîndoios tangent la noțiunea ce făcuse carieră în epocă, cea a "poeziei pure", propusă de abatele Bremond, Streinu reia mereu teza unei critici care "crește organic din natura obiectului de studiat". O febrilitate speculativă emană din considerațiile sale privitoare la un comentariu ce se cuvine "a studia opera de artă în intuitivitatea ei, în ceea ce se constată ca ireductibil
Despre "stilul critic" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9205_a_10530]
-
executat ordinul, indiferent de consecințele asupra mea. Numai că meseria mea, a ostașului este pregătirea pentru luptă și lupta. Cu alt prilej stimate cititor mă voi apăra în detaliu, amănunțit, asupra acestui aspect al neexecutării ordinului lui Militaru. Dar să reluăm la evenimentele din acea perioadă în garnizoana Huși. Din momentul ce nu am avut nici o reacție față de punerea în aplicare a celor ordonate de generalului Militaru, prezent în scaunul comandantului poliției orașului Huși, în data de 24 dec. 1989 mă
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
în Lunca Banului și am adunat sătenii în număr mare, m-am prezentat cine sunt, le-am explicat că poliția este sub ordinea armatei și cine lovește în poliție lovește implicit și în armată. După această acțiune poliția și-a reluat activitatea. Mă deplasam în diferite puncte din garnizoană cu mașina poliției locale, avându-l pe moment în habitaclul mașinii pe lt.col. Grigoraș cu grijă permanentă de a-i întări autoritatea personală, dar și a poliției în ansamblul ei. Îmi amintesc
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
Tot timpul îi înjura pe cei care-l huiduiseră, de aceea eu atrăgându-i atenția să vorbească frumos. L-am lăsat în biroul său și am plecat întralte zone fierbinți din oraș. Ulterior după plecarea mea la București s-au reluat cercetările asupra sa, dar și împotriva inginerului Neamțu, fiind pedepsiți cu închisoare cu executare. La un timp după eliberarea din penitenciar au murit amândoi. După cum spuneam voi reveni cu alte amănunte despre ceilalți șefi de unități economice din orașul Huși
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
E o simplă ipoteză, desigur. Poate că tocmai În acest scop au venit, pentru a ne studia sursele de energie, Într-un schimb de experiență, ca să zic așa, nu? Ha, ha. Într-adevăr, mi se pare o explicație corectă. Vom relua discuția noastră după o scurtă pauză În care vă propunem cîteva minute de muzică și În care așteptăm Întrebările și comentariile dumneavoastră, dragi ascultători, la numărul de telefon bine cunoscut... trei-doi-nouă-nouă-doi cinci... Mda. Era numărul de telefon al coafezei. Ce
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
care venea din zece În zece secunde și Întreba dindărătul ușii, pe un ton pe cît posibil drăgălaș: ești gata, Vic? - ceea ce pe Vic Îl deranja enorm. Știa că, dacă apucă să iasă, cu greu va mai reuși să-și reia tabietul de acolo de unde-l lăsase. CÎnd se Întorcea, fie că găsea prosopul umed, În urma Christinei, fie că mirosul groaznic răspîndit de căcăcelul lui Kiki Îi tăia orice chef de a mai deschide gura. În acest timp, Marychka stătea pe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
unul cînd de altul dintre cei cărora li se adresa. — Ascultați ce vă spun: extratereștrii sunt printre noi, au luat totul În stăpînire! dezvălui el. Deși nimeni nu-l contrazise, după o scurtă pauză, ca și cum ar fi fost contrazis, el reluă cu vehemență: Ba da, ba da, ei sunt noii stăpîni ai insulei, au pus mîna pe fabrici, poate nu știți, au pătruns În spitale și În ministere, au cumpărat cu bani furați băncile, ziarele sunt ale lor, televiziunea, vapoarele, ploaia
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Londra, pentru cercetări În domeniul polimerilor. Desigur că și polimerii macromoleculari au rolul lor, Însă mult mai important era ca, pe baza informațiilor obținute de la diverse institute din străinătate, să trecem la aplicarea În practică a proiectului nostru principal. Am reluat această idee și În cadrul Întrevederii cu savantul George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, care din păcate trăiește În America, solicitîndu-i să ne sprijine, dar am impresia că el nu a Înțeles exact ce doream să obținem - sau s-a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Thomas: Am studiat numerele eidetice ale lui Platon, care trec prin toate ideile, generîndu le ordinea și Înlănțuirea. După aceea, s-a făcut prea tîrziu și n-am mai putut ieși. Pablo se Întorsese la spital cu microbuzul și Își reluase locul În salonul său, urmînd aparent riguros, Împreună cu ceilalți pacienți ai secției, tratamentul și procedurile prescrise de medici. Ca și cum nu s-ar fi Întîmplat nimic. Dar În zilele următoare, doamna Agneta nu putu să nu observe unele modificări În comportamentul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
al vocii, ținuta vestimentară neobișnuită, În contrast cu anotimpul, faptul că era proaspăt bărbierit și mirosea a spirt?... Mai degrabă altceva! La auzul propriului ei nume, parcă simțise o tresărire neplăcută În inimă. — Bine, mulțumesc de Întrebare, răspunse politicos, În virtutea obișnuinței, apoi reluă completarea rubricilor din fișa de tratament la care tocmai lucra. Și dintr-o dată se opri, ușor dezamăgită, aproape că rămase cu gura deschisă, cu privirea țintuită Întîmplător pe calendarul de perete: Pablo nu i se mai adresase cu atît de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
femeia aceea!... Tăcu brusc, ascultă. Apoi se Îndepărtă repede, pe vîrful picioarelor, și se sprijini de tocul ușii, așa cum stătea de obicei, fiindcă auzise pe hol pașii unui sanitar care se apropia. La rîndul ei, doamna Agneta se grăbi să reia completarea formularelor, dar degetele Îi tremurau neputincioase, iar pixul Îi aluneca mereu din mînă. CÎnd sanitarul ajunse lîngă intrarea În cabinet, Pablo tocmai evoca una din Întîlnirile sale cu Leonid Brejnev. — Fac și tovarășii sovietici lucruri bune, să știi, atîta
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de cele mai multe ori, nu se Întîlnea cu nimeni. CÎnd auzea voci sau pași de oameni, părăsea cărarea, făcea un ocol, sau intra Într-un desiș și aștepta. După ce omul sau grupul de oameni se Îndepărtau, se reîntorcea În cărare, Își relua urcușul. Alteori, lăsa cu totul căile folosite de cei care urcau sau coborau, pentru a escalada versanți abrupți și bolovănoși sau pentru a rătăci prin locuri neumblate, unde pădurea se Întuneca amenințător, prin hățișuri de mărăcini, prin rîpi pe fundul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Întrebări despre destinația și scopul călătoriei sale - sau despre orice altceva. Pentru a evita complicațiile, nu l-am Întrebat nimic. Dar În sinea mea a trebuit să recunosc că prezența lui avea și un mic avantaj. Mă scutea de a relua discuția cu Meluța, pe o temă oricum neplăcută. Nu știu la ce s-a gîndit ea tot drumul, Însă Îi simțeam ostilitatea. Aveam aceeași senzație de penibil și de ciudă pe care o mai avusesem cu cîteva luni În urmă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Clonaid. Acest institut este subordonat sectei raeliților și se pare că are legături strînse cu unii savanți de la MSAMDR... Ce Înseamnă MSAMDR? am Întrebat. — Nimeni nu știe, răspunse Pablo. Poate să fie un simplu joc de litere. — În orice caz, reluă Bazil, sunt sigur că pe insula Roland au avut loc experimente de obținere a unor embrioni umani prin clonare accelerată, cu transfer de memorie. Cafeaua Îi făcuse bine. Vorbea cu atîta precizie, Încît, dacă nu l-aș fi cunoscut, aș
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mod bizar, de la Pablo, despre care crezusem pînă atunci că doarme. S-a ridicat brusc În șezut și a spus, cu ochii Închiși: — Ea se află acum În România. După care s-a Întins din nou pe canapea, și-a reluat somnul ca și cum nimic nu s-ar fi Întîmplat. Eram oare victima unei farse? Poate că nici nu dormise, În tot acest timp. Poate că mă Îmbătasem și eu, nu exclud. Episodul fusese atît de neașteptat și se consumase atît de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și mulțumit că o regăsise. CÎnd Pablo s-a Întors din nou cu fața spre mine, privirile ni s-au Întîlnit pentru o clipă, dar nici atunci nu am vorbit, nu am comentat În vreun fel cele Întîmplate. Ne-am reluat mersul, ne-am văzut de drum ca și cum nimic nu s-ar fi Întîmplat. Abia mai tîrziu, după ce am ajuns la mașină și după ce ne-am urcat, chiar În timp ce băgam cheia În contact, sau imediat după aceea, cînd am făcut prima
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
dreagă de la sine. Comandantul a fost întotdeauna un bleg, iar pe de altă parte ceva a scîrțîit de la bun început în planul Bătrînului, cînd mi-am dat seama că nici el nu le știa chiar pe toate era prea tîrziu, reia Roja, de aceea nu i-am zis nimic, era greu de crezut că se putea înșela asupra individului pe care-l avusese cincisprezece ani în subordine. Dacă ar fi fost militar adevărat, ar fi intrat puțin în jocul Regizorașului, și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
sa, va reuși să se liniștească ca și cum nimic nu s-ar fi schimbat. De voie, de nevoie ne-am hotărît pînă la urmă, nu puteam nici să rămînem aici cu mîinile în sîn ca niște fete mari, aveam întîlnirea fixată, reia Gulie, scîrțîiam din toate încheieturile, dar înaintam împreună cu ceilalți, noi mai în urmă ce e drept, cu excepția lui Tîrnăcop, care o luase la picior în primele rînduri alături de hoarda de țigani. Înainte să se dea startul întrecerii, nimic neobișnuit, aceeași
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
uniforma asta nenorocită, așa că îmi scot mantaua și o îmbrac pe dos. Îmi dau seama că arăt ridicol, dar n-am încotro. Nu-i nimic, îl liniștește Dendé, e revoluție, acum totul poate să treacă neobservat. Fiecare cu povestioara lui, reia Curistul, numai că am și eu o rugăminte, încercați să vorbiți pe rînd, le atrage atenția, și ca o paranteză, ca să nu uit, voiam să vă informez că noi am depus armele, adaugă. Ne-a salvat Copoiul, băiat deștept tovarășul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
te cred, zice Gulie. După care Piticul, prefăcîndu-se că nu l-a auzit, a declarat stare de război pe tot teritoriul României, ce ziceți de asta, știți măcar ce înseamnă? Am cedat nervos Gulie, n-am mai putut suporta presiunea, reia Roja privind în gol, mi se părea că și pădurea era bîntuită, al dracului pădurea Băneasa, dom’ Roja, zice Tîrnăcop, zgomote ciudate noaptea, lumini, OZN-uri și toate alea. Schimbaseră gărzile, nu erau de-ai noștri, eram panicat, dar trebuia
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mă înțelegi soldățelule? Cîtă neobrăzare, păcat că nu-l poate vedea decît prin ceață, am fost un naiv, bolborosește, lasă-l să spună ce are pe suflet, zice Dendé, căutîndu-și stiloul în buzunarul de la piept, înțelegeți voi ce vreți, își reia Roja ideea, o baie de sînge, asta ne așteaptă, ce s-a întîmplat pînă acum e zero, vacs, cîțiva morți și atît, nenorocirea abia acum începe, abia acum intră păpușarii în scenă, luați vă adio de la România și de la tot
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Ce acreală dom’ Roja, zice Gulie adulmecînd voma care cade plescăind pe dușumele, acum e mai bine, își dă Dendé cu părerea, în timp ce Tîrnăcop îl rostogolește la loc ca pe un sac, așa o să se întîmple, cum vă zic, își reia Roja ideea întreruptă de repriza de vomă, e la mintea cocoșului, cum s-ar putea spăla pe mîini de toate crimele astea cei care le-au comis? Aici e cheia problemei, cui pe cui se scoate, asta e-n mintea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
este luat de vînt, încearcă domnul Președinte o exprimare cît mai plastică, cu gîndul la Arafat, la Fidel și la vizita din China. — Poate nu-i decît un zvon dintre cele care circulă cu zecile în forfota dinaintea evenimentelor importante, reia Sena, dar umblă vorba prin tîrg că n-ați fi dispus sub nici o formă să rupeți de tot legăturile cu rușii, adică să le întoarceți spatele pur și simplu. Asta nu-i o chestie de opțiune, zice domnul Președinte cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]