7,552 matches
-
la trei ideograme kanji: codul budo al cunoașterii intuitive, ba-ul cunoașterii colaborative și kata creării de cunoaștere. Partea a doua include patru capitole În formă de porți: „Cultura”, „Spațiul”, „Comunitatea” și „Tehnologia”. Acestea reprezintă tot atâtea invitații la a resimți căile prin care organizațiile din Arhipelagul Nipon concep, structurează și pun În practică o strategie de cunoaștere. Ansamblul nu propune rețete propriu-zise, ci Îndeamnă la o relaționare, la o rezonanță a ceea ce se practică pe scară tot mai largă În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
filozoful Kitaro Nishida, desemnează ceea ce, În percepție, se situează Înaintea manifestării formale. Momentul În care vedem o culoare sau auzim un sunet este prealabil nu numai gândului că acea culoare sau sunet rezultă din activitatea unui obiect exerior sau că resimțim ceva, ci și judecății asupra a ceea ce ar putea fi acea culoare sau acel sunet. Această conștiință imediată trece prin implicarea corporală Într-un mediu - chiar Într-o rețea relațională - În care indivizii sunt părți componente, În același timp structurante
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Înmormântare după riturile budiste fără să simtă o confuzie de credințe... „Adoptarea sistemului de credințe european face totul de neînțeles În Japonia, unde lucrurile trebuie sesizate din altă perspectivă.” În spatele formelor, atitudinilor și dispozițiilor, se află dinamica schimbării, ce este resimțită ca vitală de către samurai. Japonezii se cufundă În contemplarea detaliată a schimbării nuanțelor și a evoluției ansamblului de culori ale toamnei ce prezidează căderea frunzelor. Ei se extaziază și sărbătoresc În grup, cu multă bere și sake, explozia primăvăratică a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
mișcare (partea dreaptă). Acest spațiu Împărtășit În mișcare Nonaka Îl califică drept bun atunci când relaționalul ce se dezvoltă aici generează o energie profitabilă, sursă de interacțiuni dinamice și creatoare. El se aseamănă atunci cu un mediu În care cei implicați resimt o transformare calitativă pozitivă. Un ba nu se rezumă nici la un loc, nici la o rețea de relații orientate, ci constituie și un moment trăit, În care se desfășoară un proces de mutație și de naștere a sensului. Pentru
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
excelente și propice. Mediul nu așteaptă niciodată să fii pregătit, iar Întreprinderile care nu se armonizează cu condițiile pieței dispar. Cunoștințele, valorile și patrimoniul intelectual sunt investite În acest sens. Sprijinindu-se pe acest ba of chi, modificările mediului sunt resimțite ca atare, iar Întreprinderile se schimbă odată cu ele, profitând de această energie. Din conservatorism, angajații refuză să evolueze și trebuie inventate remedii eficiente Împotriva acestei tendințe. Nu studiind sau prin formarea, Într-un loc sau altul, așa cum se Întâmplă În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ciclomotoare. Compania Își are rădăcinile istorice În industria textilă, cu o lungă tradiție de excelență datorată și calității materialelor pe care le folosește. Ea colaborează direct cu producătorii, pentru a-și procura cele mai bune metale, chiar dacă prețul final se resimte În raport cu concurența. Una dintre caracteristicile KTC este o integrare de la un capăt la altul al lanțului: de la mașinile ce servesc producerii instrumentelor până la instrumentele Însele. Pentru a-și fideliza clienții, ceea ce reprezintă o preocupare de prim ordin, Întreprinderea a considerat
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
să aducem În atenție acele metode care favorizează mai mult „Întâlnirea” elevului cu materia de studiat, apropierea lui de cunoștințele de asimilat, care stimulează activismul și constructivismul intelectual al acestuia. Sau să facem loc unor metode pe care profesorul le resimte mai profund sau celor cu care acesta este mai puțin familiarizat, dar sunt de perspectivă. Desigur, cartea face elogiul unor metode, dar ea nu impune, nu Își dorește a fi un rețetar, ci un ghid al alegerii În deplină libertate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vede obligată să-și redefinească propriile ei țeluri și să asigure o nouă direcție instruirii și formației În acord cu complexitatea problemelor cu care se vor vedea confruntați absolvenții de astăzi și mai ales cei de mâine. Cu deosebire se resimte nevoia exersării și dezvoltării acelor capacități și funcții mintale, acelor calități umane și profesionale care să pregătească cu adevărat personalități puternice, armonios dezvoltate, capabile să se angajeze plenar și creator Într-un efort constructiv pe măsura așteptărilor. Conștientă de natura
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
obligă la o reconceptualizare a educației, cu consecințe directe și indirecte asupra regândirii metodologiei didactice. Fără Îndoială, folosirea unor noi tehnologii În scopuri didactice nu reprezintă o noutate. Să reamintim faptul că, Încă În urmă cu câteva decenii, a fost resimțită o instrumentalizare destul de puternică a metodologiei, prin introducerea tehnicilor audiovizuale În cadrul procesului de Învățământ. Așa s-a Întâmplat că Învățarea bazată pe utilizarea textelor scrise și a graficilor obișnuite (manuale școlare și cursuri) a găsit o binevenită susținere În folosirea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de cunoștințe, de adevăruri, care nu pot fi supuse unei verificări directe din partea celor care Învață (fapte istorice, teze filozofice, doctrine economice, politice etc.); - sunt atâtea probleme care nu pot fi soluționate pe calea unei cercetări libere, experimentale; - adeseori se resimte nevoia sintetizării unei experiențe Îndelungate de cunoaștere și de viață a omenirii, a rezultatelor actuale ale cercetării științifice și ale aplicațiilor lor tehnice ori ale creației literar-artistice; - În permanență se resimte nevoia valorificării potențialului educativ ascuns În cuprinsul fiecărei lecții
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
soluționate pe calea unei cercetări libere, experimentale; - adeseori se resimte nevoia sintetizării unei experiențe Îndelungate de cunoaștere și de viață a omenirii, a rezultatelor actuale ale cercetării științifice și ale aplicațiilor lor tehnice ori ale creației literar-artistice; - În permanență se resimte nevoia valorificării potențialului educativ ascuns În cuprinsul fiecărei lecții, ceea ce implică o intervenție prin viu grai a profesorului, cuvântul lui devenind, adeseori, principalul mijloc de influențare a sentimentelor și atitudinilor, a convingerilor și opiniilor celor care-l ascultă. Așadar, În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
explicația prin mecanism (cum?), de prezentare a principiilor funcționăriiș.a. 5. Narațiunea (povestirea)tc "5. Narațiunea (povestirea)" Narațiunea, care poate lua forma povestirii sau a basmului, este o metodă de mare succes, deoarece ea răspunde unei Înclinații firești și puternic resimțită la copii, aceea spre imaginar, miraculos, fantastic și istorisire. Cu ajutorul povestirii, copiii pătrund cu ușurință În lumea basmelor și fabulelor, gustă farmecul legendelor și miturilor, trăiesc episoade sau fapte istorice petrecute demult, iau cunoștință de Întâmplări spectaculoase și de mare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
profesorului? Desigur, el poate elabora și propune un inventar al sarcinilor de executat, o bibliografie de urmat; poate formula unele indicații privind modalitățile de rezolvare a respectivelor sarcini; după cum poate interveni să verifice Îndeplinirea acelor sarcini. Intervențiile profesorului se vor resimți mai cu seamă În momentele inițiale și finale ale studiului unei unități de conținut, de exemplu. Oricum, eforturile principale revin Însă celui care Întreprinde un astfel de studiu. Îndrumarea trebuie să lase loc practicării studiului independent, studiului lăsat la inițiativa
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ca un vehicul pentru realizarea unui scop orientat către proces (acțiune). În plus, nu s-a acordat suficientă atenție dezvoltării unor atitudini fundamentale, de deschidere a minții și de modelare a gândirii În lumina noilor evidențe științifice, ceea ce s-a resimțit În scăderea capacității de calcul matematic și de exprimare a elevilor, În pregătirea teoretică de ansamblu a acestora. Actualele orientări, izvorâte din necesitatea realizării unei mai strânse Îmbinări a teoriei cu practica, a instruirii cu activitatea productivă și cu cercetarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
școlar, pentru onorarea unor comenzi de producție etc.). Sub aspectul organizării, lucrările se pot desfășura colectiv, În echipe sau individual. Aplicarea creatoare a lucrărilor practice În condițiile legării Învățământului de activitatea productivă generează o serie de efecte pozitive care se resimt În conduita și În conștiința elevilor: ei sunt educați În spiritul muncii, al respectului față de oamenii muncii și produsul acesteia; au un orizont de cunoștințe profesionale și tehnice mai larg; manifestă Încredere În forțele proprii; dovedesc spirit de cooperare, de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
violet, verde, alb, negru. (Leonardo Da Vinci cunoștea deja existența celor opt culori spectrale: galben, roșu, albastru, oranje, violet, verde. In afară de cele două culori non-spectrale alb și negru, există cele șase culori spectrale: galben, albastru, roșu, oranje, violet, verde. Resimțim culoarea doar atunci când culorile fundamentale sunt activate în moduri deosebite, când sunt activate în mod egal nu mai percepem culoarea. Exemplu, discul lui Newton prin rotirea discului culorilor spectrale, prin proiectare nu suprapunere, se obține albul. Este primul cromatic din
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
dispune de 8 senzații externe de culori care coresund celor 8 culori fundamentale: roșu, galben, albastru, portocaliu, violet, verde, alb, negru. In afară de cele 2 culori non-spectrale ALB ȘI NEGRU există cele 6 culori spectrale: GALBEN, ALBASTRU, ORANJE, VIOLET, VERDE. Resimțim culoarea doar atunci când culorile fundamentale sunt activate în moduri diferite; când sunt activate în mod egal nu mai percepe culoarea. De teoria culorilor s-au ocupat toți marii pictori, aducăndu-și aportul lor. Spre exemplu, valorile expresive pe care lea obținut
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
educația estetică a oamenilor." Deci, pot spune că percepția culorilor este o limbă universală, accesibilă tuturor, o limbă vizuală, de aceea devine important de studiat și efectaul psihologic al culorii. Din studii, teste, cercetări nenumărate, se pot marca sumar efectele resimțite de om la fiecare culoare fundamentală. Deribere face următoarea clasificare și caracterizare generală a culorilor pure: ROȘU și mai ales oranje are efectul cel mai excitant dintre culori, ce ar corespunde cu încrederea în sine, în forțele proprii: culoare-acțiune, culoarea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
expansiunea explozivă a cuprinderii în învățământul superior le-a indus atât în sistemul instituțiilor de învățământ superior, cât și pe piața acreditărilor. Un prim efect evident al creșterii ponderii absolvenților de studii universitare a fost devalorizarea diplomelor. Ea a fost resimțită în primul rând de către cei care au dobândit acreditări superioare în perioada de restricții asupra ofertei de diplome și care au constatat că le este din ce în ce mai greu să păstreze o poziție socială privilegiată doar pe baza diplomelor. Afirmația comună potrivit
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
provocată de erodarea avantajelor apartenenței la minoritatea educată. Masificarea învățământului superior a afectat profund realitatea instituțională a universităților românești, care a devenit spațiul de manifestare al unor acute competiții și contradicții. În ciuda unor pretenții formale la egalitate, în câmpul universitar resimțim multiple opoziții: - universități publice vs universități private; - universități vechi vs universități noi; - cadre didactice în vârstă vs noua generație de universitari; - predare, activitate didactică vs cercetare. Acestor opoziții - fundamentale aș spune eu - le putem alătura contradicții mai puțin ample, dar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Totuși, școala gestionează un bun public mai puțin semnificativ pentru comunități decât instituțiile responsabile cu controlul respectării nomelor, fie ele etice sau legale. Pentru majoritatea cetățenilor, calitatea instrucției are o importanță redusă, în timp ce calitatea poliției sau a instituțiilor juridice este resimțită aproape imediat ca importantă, de vreme ce condiționează predictibilitatea mediului social și a celui administrativ, determină dificultatea stabilirii contractelor, influențează încrederea interpersonală și afectează în general optimismul (Uslaner, 2002), chiar și pentru cei care nu au interacțiuni directe cu aceste instituții. În afara
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
inferioare ale ierarhiilor organizaționale. Spre sfârșitul perioadei membrii acestor niveluri se pare că reușeau să falsifice sistematic informațiile în sensul așteptat, fără să mai existe o supervizare sau prescripții explicite. Consecințele acestui proces desfășurat pe parcursul mai multor decenii au fost resimțite în 1990: • lipsa unor categorii largi de informații generale sau specializate despre mediul național, disponibile în mod uzual în statisticile altor state europene; • lipsa veridicității multor categorii de informații din statisticile oficiale; • lipsa unor categorii largi de informații despre România
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
tehnologice sunt rare pentru IMM-uri, supravegherea mediului tehnologic internațional nu este necesară decât în situații speciale. Acest lucru nu exclude apariția unor idei de afaceri cu aplicabilitate locală, dar împrumutate din afara țării. Șocurile de la nivel internațional, ce pot fi resimțite în aria de interes a acestui gen de firme, sunt reduse ca număr, dar semnificative ca mărime, dacă sunt asociate, de exemplu, utilităților. Analiza de acest tip este ghidată de intuiția întreprinzătorului, fiind greu de crezut că există resursele necesare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pentru noile modele sunt multitudinea de „actori” implicați în formarea strategiei, cu interese și așteptări diferite, uneori chiar contrare, precum și comportamentele de altă natură decât cele enunțate în teoriile economice clasice (Freeman, 1984). Problemele unei organizații sunt generate, dirijate și resimțite de stakeholder-i. Descrierea problemelor este dificilă pentru că există numeroase moduri de evoluție a acestora. În mod tradițional, cele care implică și stakeholder-i externi parcurg următoarele faze ale unui „ciclu de viață” (Bigelow, Fahey și Mahon, 1991): • faza 1 - stakeholder-ii devin
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
staffului executiv. În ultimul deceniu antedecembrist, s-au format tehnic și managerial în această firmă și actualii manageri. I.2. Contextul actual general și concurențialtc "I.2. Contextul actual general și concurențial" După 1990, mediul politico-legal a suferit transformări majore, resimțite într-o formă amplificată de toate organizațiile care erau fixate într-un context normativ nerealist. Printre acestea se numărau firmele fixate rigid în filiere industriale, care se „finalizau” cu produse protejate împotriva concurenței normale existente într-o economie de piață
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]