2,570 matches
-
42006D0611 DECIZIA REPREZENTANȚILOR GUVERNELOR STATELOR MEMBRE REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULIUI din 10 aprilie 2006 privind aplicare provizorie a acordului intern de modificare a acordului intern din 18 septembrie 2000 referitor la măsurile care trebuie luate și procedurile care trebuie urmate pentru punerea în aplicare a Acordului de parteneriat
42006D0611-ro () [Corola-website/Law/295555_a_296884]
-
aplicarea cadrului financiar multianual de cooperare, de luptă împotriva terorismului și de cooperare în lupta împotriva proliferării armelor de distrugere în masă care sunt subordonate unei decizii prealabile a Consiliului ce stabilește disponibilitatea resurselor financiare. 3) Reprezentanții guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului au convenit un acord intern de modificare a acordului intern din 18 septembrie 2000 privind măsurile care trebuie luate și procedurile care trebuie urmate pentru punerea în aplicare a Acordului de parteneriat ACP-CE, denumit în continuare "Acord de
42006D0611-ro () [Corola-website/Law/295555_a_296884]
-
statelor membre și Comitetului de asistență pentru dezvoltare al OCDE, Comisia ar trebui să facă o distincție între activitățile care intră sub incidența APD și cele care nu intră. (14) La 22 decembrie 2005, Consiliul și reprezentanții guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, Parlamentul European și Comisia au adoptat o declarație comună privind politica de dezvoltare a Uniunii Europene intitulată "Consensul european"5. (15) FED ar trebui să continue să susțină cu prioritate țările mai puțin dezvoltate și celelalte țări cu
42006A0909_01-ro () [Corola-website/Law/295552_a_296881]
-
calculare a cotelor medii prevăzute în art. 97 din Tratat (68/221/CEE) CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special art. 99 și 100, având în vedere decizia reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în Consiliu din 21 iunie 1960, având în vedere propunerea Comisiei, având în vedere avizul Parlamentului European1, având în vedere avizul Comitetului Economic și Social2, întrucât, de la intrarea în vigoare a Tratatului, stabilirea cotelor medii prevăzute în art. 97 din
jrc52as1968 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85186_a_85973]
-
în cascadă asupra comerțului internațional și de a permite trecerea la sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată în cele mai bune condiții posibile; întrucât astfel de alinieri sunt prin urmare conforme criteriilor recunoscute în decizia reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în Consiliu din 21 iunie 1960; întrucât dificultățile menționate anterior rezultă, în principal, din diferențele dintre metodele utilizate de statele membre pentru calculul acestor cote; întrucât, prin urmare, este în interesul pieței comune ca, până la introducerea taxei pe valoarea adăugată
jrc52as1968 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85186_a_85973]
-
restrictive și monopoluri în domeniul transporturilor. Fiecare stat membru numește doi reprezentanți care să-l reprezinte, fiecare dintre acești putând fi, în cazul în care nu poate participa, înlocuit de un alt reprezentant. 5. Consultarea are loc într-o ședință reunită convocată de către Comisie; această ședință se ține la cel puțin paisprezece zile de la expedierea înștiințării despre convocare. Această înștiințare este însoțită, pentru fiecare caz ce va fi studiat, de un rezumat al cazului, împreună cu o indicare a celor mai importante
jrc68as1969 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85202_a_85989]
-
privind contabilitatea cheltuielilor cu infrastructuraă din anul precedent. Ele prezintă aceste rezultate conform schemelor din anexa I. 2. Se comunică rezultate separate: a) în ceea ce privește calea ferată: i) pentru fiecare din rețelele precizate în anexa IIA, ii) pentru toate celelalte rețele reunite, b) în ceea ce privește căile rutiere, pentru fiecare din categoriile de drumuri precizate în anexa IIB, separat pentru partea de drumuri situată în exteriorul și cea situată în interiorul aglomerărilor, c) în ceea ce privește căile navigabile, după diferențierile făcute în anexa IIC. Articolul 6 Statele
jrc106as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85241_a_86028]
-
din urmă necesită instituirea de către statele membre a unei strategii naționale de punere în aplicare a ȘTI care face obiectul prezenței decizii, care ar trebui să indice fazele necesare pentru trecerea la o rețea interoperabilă. Aceste strategii naționale ar trebui reunite și reconciliate în cadrul unui plan director UE care stabilește referință de punere în aplicare a ȘTI într-o perspectivă comunitară. (15) Sistemul țintă descris în ȘTI anexată (sistem de clasa A) se bazează pe o tehnologie informatizata care are o
32006D0679-ro () [Corola-website/Law/294945_a_296274]
-
de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competența unei anumite instanțe s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea. ... (3) Tăinuirea
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277570_a_278899]
-
pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competența unei anumite instanțe s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea. ... (3) Tăinuirea, favorizarea infractorului și nedenunțarea unor infracțiuni sunt de competența instanței
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277570_a_278899]
-
Tăinuirea, favorizarea infractorului și nedenunțarea unor infracțiuni sunt de competența instanței care judecă infracțiunea la care acestea se referă, iar în cazul în care competența după calitatea persoanelor aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (4) Dacă dintre instanțe una este civilă, iar alta este militară, competența revine instanței civile. ... (5) Dacă instanța militară este superioară în grad, competența revine instanței civile echivalente în grad competente potrivit art. 41 și
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277570_a_278899]
-
de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competența unei anumite instanțe s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea. ... (3) Tăinuirea
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276286_a_277615]
-
pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competența unei anumite instanțe s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea. ... (3) Tăinuirea, favorizarea infractorului și nedenunțarea unor infracțiuni sunt de competența instanței
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276286_a_277615]
-
Tăinuirea, favorizarea infractorului și nedenunțarea unor infracțiuni sunt de competența instanței care judecă infracțiunea la care acestea se referă, iar în cazul în care competența după calitatea persoanelor aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (4) Dacă dintre instanțe una este civilă, iar alta este militară, competența revine instanței civile. ... (5) Dacă instanța militară este superioară în grad, competența revine instanței civile echivalente în grad competente potrivit art. 41 și
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276286_a_277615]
-
modificarea hotărârii sale anterioare, iar în acest caz procedura se încheie. ... (5) Camera Deputaților poate respinge total sau parțial propunerile de conciliere, situație în care sunt sesizate Birourile permanente ale celor două Camere, în vederea organizării unei dezbateri în plenul Camerelor reunite. ... (6) Procedura de la alin. (1) poate fi finalizată și prin modificarea hotărârii inițiale a Senatului, în funcție de cele convenite de comisii. ... (7) În cazul în care Comisia pentru afaceri europene și comisia corespondentă de la Senat nu realizează un acord asupra tuturor
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
de comisii. ... (7) În cazul în care Comisia pentru afaceri europene și comisia corespondentă de la Senat nu realizează un acord asupra tuturor punctelor în divergență, comisiile sesizează Birourile permanente ale celor două Camere, în vederea organizării unei dezbateri în plenul Camerelor reunite. ... (8) Parlamentul adoptă o hotărâre comună pentru concilierea prevederilor cu conținut divergent din hotărâri separate ale celor două Camere asupra aceleiași propuneri a Uniunii Europene. ... (9) Hotărârea adoptată se transmite în cel mai scurt timp Guvernului României. ... Secțiunea a 4
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
În situația în care deputatul absentează de la lucrările Camerei datorită apariției unor situații neprevăzute, acesta se poate adresa în scris Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru a solicita motivarea respectivelor absențe. ... (4) Deputații, cu aprobarea Camerei, cu aprobarea birourilor permanente reunite ale celor două Camere sau cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților ori la invitația Guvernului sau a Președintelui României, pot participa la desfășurarea altor acțiuni parlamentare. (5) Sunt considerați absenți motivați deputații: ... a) care sunt membri ai Guvernului; ... b
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
lit. l) din Constituție și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia "Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori." 21. Astfel, Curtea constată că actul juridic supus controlului
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori." 21. Astfel, Curtea constată că actul juridic supus controlului este o hotărâre care aparține plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, sesizarea fiind formulată de un număr de 82 de deputați și 26 de senatori aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal, care potrivit dispozițiilor legale, au calitatea de titulari ai sesizării. 22. În continuare, Curtea va analiza îndeplinirea
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
procedurale și substanțiale impuse prin dispozițiile Constituției, pe de altă parte. Așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă ( Decizia nr. 307 din 28 martie 2012 , Decizia nr. 783
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
care intervin aceste hotărâri - autorități și instituții de rang constituțional -, astfel încât și protecția constituțională oferită autorităților sau instituțiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională. 26. În aplicarea acestor considerente, a căror putere de lucru judecat și obligativitate
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
constituie criterii de evaluare a constituționalității lor. 37. Pornind de la aceste premise, Curtea reține cele statuate în jurisprudența sa, respectiv în Decizia nr. 261 din 8 aprilie 2015 , la paragrafele 27-29. În ceea ce privește adoptarea hotărârilor fiec��rei Camere sau ale Camerelor reunite ale Parlamentului, Legea fundamentală stabilește, în cuprinsul art. 76 alin. (1) și (2), cvorumul decizional necesar adoptării acestor acte juridice, realizând o distincție între hotărârile parlamentare care se adoptă cu majoritatea absolută de voturi, recte cele referitoare la adoptarea sau
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
de la această regulă fiind expres prevăzute de Legea fundamentală. Astfel, pe lângă situația reglementată de art. 76 alin. (1) referitoare la hotărârile prin care se adoptă sau se modifică regulamentele parlamentare, Constituția mai prevede patru situații în care Parlamentul, în Camere reunite, adoptă hotărâri cu votul majorității absolute a membrilor săi, respectiv jumătate plus unu din numărul senatorilor și deputaților, și anume în cazurile care privesc: suspendarea Președintelui României - art. 95 alin. (1), acordarea încrederii Guvernului - art. 103 alin. (3), adoptarea unei
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
lui Emil Constantinescu, în 1997, și-a primit înapoi cetățenia română. Ulterior, i-au fost retrocedate și o parte din proprietăți. Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Mihai a ținut un discurs în fața camerelor reunite ale Parlamentului României. În martie 2016 a fost anunțată îmbolnăvirea lui de cancer și retragerea din viața publică. Mihai s-a născut la Sinaia, fiu al principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea) și al prințesei Elena. Din partea tatălui
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
1595, prin care recunoscuse suzeranitatea principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory. Conturarea mitului Mihai Viteazul ilustrează mai bine ca oricare alt model istoric mutațiile petrecute în conștiința românească. Domnitorul care a reușit să stăpînească pentru scurt timp, la 1599-1600, cele trei țări reunite, trei veacuri mai târziu, în România modernă, începe a fi receptat ca unificator abia spre mijlocul secolului al XIX-lea. O asemenea interpretare lipsește cu desăvîrșire în istoriografia cronicărească a veacului al XVII-lea și chiar mai târziu, spre 1800
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]