3,881 matches
-
de data asta dădu să se ridice, asta-l sperie puțintel, Nilda spunea că nu trebuie să ai Încredere În nimeni și el grăbi pasul văzînd că bătrînelul Înțelept Îi făcea semn cu mîna, de parcă i-ar fi spus la revedere, cu brațul ridicat, dar fără vlagă și abia putînd să-l miște tremurător. Julius nu Îndrăzni să se Întoarcă pentru a vedea dacă Într-adevăr se ridicase și ieșise la fereastră. Fugi pînă ajunse la scară și aici trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
era obligat să vină și Țanțoșa plecase să-l ducă pe Julius la dentist, cu Mercedesul condus de Carlos. Domnul, doamna și domnișorul Bobby plecaseră să mănînce la clubul de golf, niciodată nu se Întorceau Înainte de ora șapte seara. „La revedere, doamnă. Pe diseară“, Îi spuse Abraham și, fără să-și dea seama de ce, ea se simțea mai liniștită văzînd că bucătăria rămînea goală și că nici la etaj nu mai era nimeni. La ora aceea se apuca Întotdeauna să calce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la ordinele dumitale; cînd spui dumneata, Începem lucrările. Acum trebuie să plec. Da, da, domnule arhitect. Te conduc pînă la ieșire. Și eu trebuie să ies În seara asta. — Juan! Ai uitat cît ești de răcit? Hai, domnule arhitect. — La revedere, doamnă. Noapte bună. — E de necrezut cît de repede trece timpul; parcă ieri te Însoțea Juan Lucas pînă la ieșire, după ce băuseși cîteva pahare... Un strănut Întrerupse fraza incisivă cu care Lastarria voia să-l dea gata pe arhitect. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
afirmativ și fiindcă era În plină ședință cu consiliul de administrație, apoi luă repede celălalt receptor ca să-i spună rotofeiului Romero că-l invită să-l vadă pe Briceno la Quito, punem la punct diseară amănuntele, Luis, da, da, la revedere... Iertați-mă, domnilor, să continuăm. Călătoria a fost un dezastru. Briceno nu reușise să se restabilească după accidentul pe care-l suferise În urmă cu trei săptămîni, cînd se lupta cu cel de al treilea taur al serii În arena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În buzunar imediat! — Vedeți?... Nu v-am spus eu? Am o prietenă cu inimă duioasă... — Vlăjgane; bagă-l În buzunar sau plec. Cum poți fi atît de laș?! Dar Vlăjganul mișca Într-una degetul mic, voios nevoie mare, făcea la revedere cu mîna sub ochii fetelor, le flutura pe la nas degetul mic Împodobit cu inelul de platină pe care-l scosese tocmai atunci din buzunar. Puicuța văzuse cum Îl ascunsese cînd a apărut Lester. Se făcu foc. — Cum poți fi atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
restaurant. Juan Lucas oprea camioneta În fața unui stop; ura stopurile fiindcă nu găsea ce să spună cît timp aștepta, fiindcă n-avea nimic de spus pînă cînd apărea lumina verde, fiindcă În vidul său nerăbdător pătrundea scena de la aeroport: la revedere, băieți, noroc, mai scrie-ne și tu din cînd În cînd. Deodată devenea trist, iubindu-l ca pe copilul lui, tușea imediat ca să nu simtă părerile de rău În gît ce-ai zice dacă i-am lăsa pe copii acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și Își Întinse vesel gîtul pînă la noul stop roșu, opri camioneta cu gîndul la Lester: spune-i tatălui tău că-l așteptăm În octombrie, o să i-l aduc pe Briceno la Lima, toreadorul secolului! În octombrie!, nu uita!, la revedere, băieți!, noroc și pe curînd! ha-ha-ha! Se Întoarse spre Susan, să vezi la ce restaurant o să te duc să mănînei, draga mea, o să fie ceva nemaipomenit! Susan Îl Întrebă la care, darling, dar lumina verde Îi Îngădui să pornească, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
I-am explicat că sunt un amărât de funcționar, angajat de două luni acolo, că n-am nici o legătură cu nimeni din conducere. Era purul adevăr. N-a zis nimic. Am mai făcut câțiva pași și ne-am luat la revedere. M-am întors în cămăruța supraîncălzită. „Cine era tipa?“ m-a-ntrebat Mircea. „O tipă...“ Am plecat și de la Uniune și m-am dus la Caiete critice. M-am certat cu cei de-acolo și am intrat asistent la Litere. Timp de
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
limba. Erau dulci și călduțe. Fuseseră odată trup din trupul lui. Deodată primi un telefon de la Ingrid, primul după luni de zile. „Vino la mine. Trebuie să vor bim“, îi spusese, și aproape nimic altceva. Închisese fără să spună la revedere. Victor ieșise aproape-n aceeași clipă. Afară era o vreme umedă. În tăcuta casă a fetei, mătușile și bibelourile vegheau prin col țuri. Pe gherido nul din camera ei nu mai era nici un drăcușor de hârtie. Dar ea stătea pe
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
transgresase limi tele impuse. Eram într-un parc mizer și pustiu, spri ji niți de o masă de șah din ciment. Am condus-o acasă, ca-ntotdeauna, ne-am sărutat ca-ntot dea una, nu ne-am spus adio, nici măcar la revedere, apoi nu ne-am mai văzut niciodată. Avionul ei a decolat de pe o pistă acoperită de brumă, în acea toamnă (deja) a lui ’86, fără ca privirile mele să-l urmărească pierzându-se pe cerul înnorat. Ea avea să locuiască de-
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
din poveste Cea de-a treia MIERCURI este. Neputând merge-napoi, Cea de-a patra este JOI. Peste văi și pe câmpii VINERI vine dragi copii. Urmează a învăța Cea de-a șasea...SÂMBĂTA. Iar acum în încheiere DUMINICĂ, la revedere!
Zilele s?pt?m?nii by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83640_a_84965]
-
așa ceva lipit de față. E schizofrenie. Ea nu se putea opri din chicotit. Nici măcar în intimitate? —Intimitate? Ce-i aia? Îi dădu informațiile despre cursa cu care avea să zboare. Mai schimbară câteva replici trenante, ezitând să-și ia la revedere. După ce închiseră telefonul, el continuă să-i dea în minte câteva replici. Făcu duș, atârnând prosopul pe suport - Contribuiți la salvarea Pământului. Scoase reportofonul digital din servietă, apoi se strecură între cearșafurile țepene și răcoroase și ascultă convorbirea înregistrată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
atât poți să faci și tu pentru mine? —O să fac. Ceea ce presupun că înseamnă să scrii patru mii de cuvinte și să descoperi vreo două stări de conștiință modificată necunoscute până acum. La alții, vreau să zic. Își luă la revedere, închise greierele și-l băgă în buzunar, apoi sări pe bicicletă până la Setauket Common, la biblioteca Clark. Parcurse șirul de titluri din ziare. Bombe americane nimicesc o nuntă afgană. Ministerul de interne ia măsuri. El unde fusese când se întâmplau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mohorâtă și bătrână a Copilului Naturii. Deci ce să-ți aduc de băut? Vreun ceai din cereale integrale? —Ai niște bere? —Oau. Micul Danny R. s-a făcut major. Se așezară la masa rotundă de bucătărie din vinil, nervoși din cauza revederii. Încă nu știau cum să fie împreună altceva decât băieți. Daniel îi ceru lui Mark să-i descrie pe inginerii de la cadastru. Păreau doar puțin mai consistenți decât îngerul lui păzitor. Mark întrebă despre proiect, care, în relatarea lui Daniel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
din nou cu ochi tăioși și strălucitori, cu zîmbetul amar și ciudat de tandru. Apoi, trecîndu-și repede degetele prin păr, se Întoarse spre cealaltă femeie și-i spuse: — Să fii drăguță cu el, Fay... E de la mine de-acasă... La revedere, „Georgia“! CÎnd mai treci pe-aici, Întreabă de Margaret! — La revedere, spuse el, iar ea ieși pe ușă și porni pe culoarul mic, Înăbușitor, unde domnea dorința animalică, nestăpînită, Îndreptîndu-se spre piața unde avea să-și ofere din nou spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ciudat de tandru. Apoi, trecîndu-și repede degetele prin păr, se Întoarse spre cealaltă femeie și-i spuse: — Să fii drăguță cu el, Fay... E de la mine de-acasă... La revedere, „Georgia“! CÎnd mai treci pe-aici, Întreabă de Margaret! — La revedere, spuse el, iar ea ieși pe ușă și porni pe culoarul mic, Înăbușitor, unde domnea dorința animalică, nestăpînită, Îndreptîndu-se spre piața unde avea să-și ofere din nou spre vînzare, pentru a mia oară, trupul tînăr și zvelt oricui ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
acasă, e extraordinar cît de multe reușești totuși să vezi, nu crezi? — Așa e, spuse domnișoara Blake. — Ei, cred c-ar trebui să plec. Rămîi cu bine! — Hai, du-te, spuse domnișoara Blake. N-aș vrea să pierzi autocarul. La revedere! La revedere! răspunse domnișoara Turner. Ne vedem la Viena. Petrecere frumoasă! Ai grijă ce faci! — Bine, bine, și tu la fel, zise domnișoara Blake rece. Domnișoara Blake privi cum pleacă autocarul, urcă repede În camera ei și se apucă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
extraordinar cît de multe reușești totuși să vezi, nu crezi? — Așa e, spuse domnișoara Blake. — Ei, cred c-ar trebui să plec. Rămîi cu bine! — Hai, du-te, spuse domnișoara Blake. N-aș vrea să pierzi autocarul. La revedere! La revedere! răspunse domnișoara Turner. Ne vedem la Viena. Petrecere frumoasă! Ai grijă ce faci! — Bine, bine, și tu la fel, zise domnișoara Blake rece. Domnișoara Blake privi cum pleacă autocarul, urcă repede În camera ei și se apucă de scrisoarea neterminată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
s-au mulțumit să-l fărîmițeze și acu' gata, vin străinii și-l cumpără pe nimic"; "da, dom' șef", zice tehnicianul; îl privesc melancolic, plusez: "să nu mai vină străinii la noi în țară, ce tot vin și pleacă, la revedere, să stea acas' la ei". Mult se holbează la mine nenea tehnicianul de la "Romtelecomurile" cele privatizate și-mi povestește că așa e; "ce, noi n-am putut să ținem pentru noi telefoanele? Le-am dat grecilor pe nimic". Dau din
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
să facă în așa fel încât să puteți vorbi cu ...ă... autoritățile constituite aici, zise Gosseyn reprimându-și un zâmbet. Nu existau "autorități" pe Venus, dar nu era de fel momentul îmbarcării în vasta chestiune a democrației non-A. - La revedere și succes. Se auzi un declic și imaginea intensă se șterse de pe ecran. Gosseyn ordonă roboperatorului să treacă toate apelurile stelare viitoare la Institutul de semantică al celui mai apropiat oraș și debranșă. Era cât se poate de satisfăcut. Pusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
cu îmbrăcatul și-i trase o palmă iute, zicîndu-i: — Haide. Nu mă mai pot scuza din nou. Scoală-te și îmbracă-te. Ea rămase sprijinită de comodă, urmărindu-l cum se îmbrăcă încet, și după ce termină îi spuse neînduplecată: — La revedere, Lanark. Avea toate simțurile amorțite, dar rămase nemișcat o clipă, privindu-i prostește picioarele. La revedere, Lanark! repetă ea, îl prinse de braț, îl duse pînă la ușă, îl împinse afară și o trînti după el. Bîjbîi pe scară. Cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nou. Scoală-te și îmbracă-te. Ea rămase sprijinită de comodă, urmărindu-l cum se îmbrăcă încet, și după ce termină îi spuse neînduplecată: — La revedere, Lanark. Avea toate simțurile amorțite, dar rămase nemișcat o clipă, privindu-i prostește picioarele. La revedere, Lanark! repetă ea, îl prinse de braț, îl duse pînă la ușă, îl împinse afară și o trînti după el. Bîjbîi pe scară. Cînd ajunse aproape jos, o auzi deschizînd ușa și strigîndu-l: — Lanark! Se uită în spate. Ceva întunecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Doctorul Lanark e gata să plece! strigă el. Un panou circular se deschise în partea cealaltă a încăperii. Păși cu grijă peste corp și se opri cu un picior de fiecare parte și cu umerii striviți de tavanul domului. — La revedere! spuse el cu o cruzime conștientă, care-l sperie. Privi în jos, spre mîna care se strîngea și se destindea, apoi întrebă umil: Te doare foarte rău? — Mor de frig. Știam că o să pleci. Vorbirea nu ajută. Ce să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Domnul să vă binecuvînteze, copiii mei. Cu arătătorul și degetul mare împreunate schiță gestul unei cruci în aer, deasupra capetelor lor, și ieși în grabă, cu gesturi de evadat, astfel încît ar fi grosolan să-i strige mulțumesc sau la revedere. Crezi că e nebun? întrebă Rima. — Nu. A fost mult prea cumsecade. — Da, e bun, dar pariez că el nu vindecă pe nimeni. Asistentele aduseră prînzul și le spuseră să-l ia și să nu le mai aducă mîncare. Lanark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
șocheze examinatorul învățînd cîteva versete erotice din Cîntarea Cîntărilor, care începeau cu: „Iată ce minunată ești iubita mea, iată cît de frumoasă ești“. în dimineața oralului la engleză, după micul dejun, se duse la maică-sa să-i spună la revedere. Domnul Thaw stătea lîngă pat, ținîndu-i una din mîini între ale sale. Ea stătea sprijinită de perne, cu o linie albă sub ochii aproape închiși. Bîiguia disperată: — O mo’, o mo’. — Bine, bine, Mary, spunea domnul Thaw. N-o să mori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]