3,827 matches
-
putea ținea. Cel mai hazliu pasaj însă din articolul, menit a face epocă, al "Romînului" e următorul: Daca nimeni nu murmură în contra băuturilor spirtoase, care atinge un obiect ce adesea este de prima necesitate... cum ar avea dreptul să se revolte în contra impozitului indirect pus pe fumători. Noi credeam cum că băuturile spirtoase sunt arareori obiecte de primă necesitate, dd-lor zic adesea. Știm că acele băuturi produc proroci în șirurile dd-lor, cari, mai competinți fiind în materie, ne impun plăcuta datorie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dar cum? "Monstruoasa coaliție" s-a dovedit deci a fi fost necesară, din moment ce s-a înfăptuit..." "Pe spinarea țăranilor, care în 1907 au arătat cât de necesară a fost coaliția în chestiune. După tine ar trebui ca proletariatul să se revolte fără un țel precis, să fie reprimat sângeros, în genul Griviței, să aștepte un moment istoric favorabil, să-și câștige restul populației, să-și definească mai clar țelul și abia atunci să facă revoluție și să-i pice în gură
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
această știre să se asocieze în amintirea ta cu o palmă pe care ai dorit-o. Dacă nu ți-ași fi dat-o ai fi inventat altceva decât spargerea biroului și răsfoirea caietelor mele. De ce ai spart biroul?" "M-au revoltat sertarele închise. Cu mine în casă te ascunzi de mine?" Începui să măsor încăperea în lung și în lat. "Ei da, îi răspunsei, venea în contradicție cu tot ceea ce ești tu, care nu concepi că un cuvânt rostit nu poate
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
exprimase el, nu era insignifiant, cum ni se întîmplă câteodată când trecem cu ușurință peste lucruri grave în care sîntem implicați direct și nu reacționăm și apoi dintr-odată, într-o zi, pentru un lucru cu mult mai mic, ne revoltăm, uimind pe toată lumea. Dimpotrivă, până atunci judecătorul Ștefan Pop avusese noroc numai de cazuri clare și putuse să aplice legea nestingherit și senin. Bineînțeles că avusese și el de judecat chiaburi sabotori și gestionari hoți. Nu lua în seamă frazele
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
schimbă dar nu așa, gata, să îmbunătățim compoziția... Lozinca se aplică, dar nu îmbunătățește nimic, dimpotrivă, devine extrem de dăunătoare, cu consecințe incalculabile la nivel național. Degeaba- zicea J. C. că am avut dreptate, mi-a zis mie, că m-am revoltat, dar acolo unde nu se revoltă nimeni, ce se întîmplă?" "Ce să se întîmple? zise Micu, îl ascultă pe troglodit, zice da, tovarășe, și scoate din program cursul despre scolastici." "Ai dreptate, zise Vaintrub cu același glas științific. M-a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îmbunătățim compoziția... Lozinca se aplică, dar nu îmbunătățește nimic, dimpotrivă, devine extrem de dăunătoare, cu consecințe incalculabile la nivel național. Degeaba- zicea J. C. că am avut dreptate, mi-a zis mie, că m-am revoltat, dar acolo unde nu se revoltă nimeni, ce se întîmplă?" "Ce să se întîmple? zise Micu, îl ascultă pe troglodit, zice da, tovarășe, și scoate din program cursul despre scolastici." "Ai dreptate, zise Vaintrub cu același glas științific. M-a chemat rectorul și deloc jenat mi-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de rangul doi și mă apucă brutal de braț și mă împinse spre perete. Mîinile în sus pe perete, haide, apropie-te, mâinile în sus!" Da' de ce mă pui dumneata pe mine, în casa mea, cu mâinile în sus? mă revoltai eu brusc și revenii să mă așez in fotoliu. Dacă aveți ceva de discutat cu mine, luați loc și faceți-vă datoria. Dar mai întîi cine sînteți?" Ăsta se uita la mine cu un dispreț plictisit și amenințător, se întreba
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
stăteați în mină?" "Și unsprezece!" Nu mă pronunț, o să vă vadă un specialist... Trebuie să vă internați..." Iată ce simplu e, gândii apoi ieșind în stradă. O să mă internez și o să ies cu picioarele înainte. Nu, nu e bine! mă revoltai. Or să mă ducă la morgă și cum să stau eu acolo, singur, în întuneric? Cine m-a părăsit? Unde e natura mamă? Extincția vieții (căci moartea nu există) trebuie să se petreacă simplu, undeva într-o pădure, la marginea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cei bogați își pot permite să-l aibă în voie: ceilalți trebuie să trudească din greu... Și dacă unii dintre ei se satură de trudit? Așa! Se satură și nu le mai pasă de nimic. Soluția pentru ei ar fi revolta, pe care însă domnitorii o îneacă în sânge... Legenda cu adunarea unei mari mulțimi de cerșetori într-o magazie, unde li s-a dat o masă și apoi li s-a dat foc, nu poate decât să ilustreze și mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îneca. Horcăi: "Bine, o să te arunc pe tine întîi..." Trecui pe lângă aceleași clipe rele ca și Suzy, mă copleșea cu masa grea o corpului și mă aduse și pe mine până aproape de buza cabinei, unde însă întreaga mea ființă se revoltă (dacă ar fi reușit, izbindu-mă de stânci și murind, n-ași fi simțit nimic, atât de tare incendiase această revoltă atomii cei mai leneși și mai inactivi ai ființei mele) ...reușii să mă smulg și mă repezii eu în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
grea o corpului și mă aduse și pe mine până aproape de buza cabinei, unde însă întreaga mea ființă se revoltă (dacă ar fi reușit, izbindu-mă de stânci și murind, n-ași fi simțit nimic, atât de tare incendiase această revoltă atomii cei mai leneși și mai inactivi ai ființei mele) ...reușii să mă smulg și mă repezii eu în el. Se clălină, dar abia se clinti. Mă repezii iarăși, dar îl lovii, nu-l mai împinsei, tot în gât, în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
scrisoare, mi-erau complet necunoscute. Poate memoria refula niște întâmplări, poate ceva se ștersese din rolele ei istorice și afective, dar beculețul curiozității nu se-aprindea: nu pâlpâia nici un indiciu, nu stabileam nici o legătură. Cât despre stilul epistolei, el mă revolta și-mi stârnea atenția în același timp, ca un spectacol pe care îl urmărești cu milă și de la care nu vrei să mai pleci. Aici chiar că nu mă recunoșteam; pe lângă că scrisul nu-mi aparținea, mai curgea și defazat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
atenția în același timp, ca un spectacol pe care îl urmărești cu milă și de la care nu vrei să mai pleci. Aici chiar că nu mă recunoșteam; pe lângă că scrisul nu-mi aparținea, mai curgea și defazat, strigându-și când revolta, când depresia. Eroul misivei părea un fătălău lucid, din genul care în public se zmiorcăie și-acasă te mușcă de picior. Oricât de mult îmi surâdea ideea, ăsta nu eram eu. Am sucit pagina, luminând un bilet prins cu-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
încă puțin și ascultai blestemele la adresa orânduirii nedrepte. Cum plănuia s-o zdrobească părea oarecum confuz, dar intențiile contau, efortul pamfletar se punea și el la socoteală. Tipul arăta ca noi toți: juca fotbal, mergea pe munte, bea bere, se revolta. Cu iubirea nu stătea el prea bine (dar, haideți să fim cinstiți: cine stă?). Protestatarul social rula o filosofie sănătoasă, îl vedeai plângându-și de milă cu revolverul lipit de tâmpla primului trecător. Nevroza fermentase, explozia era aproape. Securistul observase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tre-treizeci de vafe!“ „Ce? Cât?“, insistase vânzătoarea. „Co-co-cola, trei; ci-ci-co-co, adică. Și vafă.“ „Ce zici acolo, măi băiețaș?“, se enervase vânzătoarea. Mulțimea deja fremăta. „Tre-trei ci-co-cole și do-doi lei tre-treizeci de-de vafe.“ „Cum?“ Din spate, muncitorii începuseră să se revolte: „Bagă mare!“, „Haidi, bă, că n-avem toată ziua!“, „Behăie, bă, odată, zi ce vrei!“ Cezar a lăsat-o pe vânzătoare și s-a întors spre ei: „Ce pula mea vrei, băi?“ Înjurătura fusese fluentă, inteligibilă. Cezar râdea, cu fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
departe tranzacțiile: calm și ordonat. Economiștii Minții vor fi aici și peste 100, și peste 500 de ani, selectând marfa neuronală și amenajând piața memoriei. Nimeni nu poate lupta cu ei. Vei fi șters, și-apoi uitat.“ „Șters?“, m-am revoltat, aproape cu optimism, „Există oameni, care-și vor aminti de mine. Începând cu prietenii mei...“ „Prietenii dumitale?“, m-a întrerupt scriitorul, „Unde sunt în clipa asta, când vorbim? Eu stau cu sacul pe cap, și nu văd bine. Dar dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de cât ori când jumătate din ființa noastră este torturată. Pe coastele de dincolo simțim lovituri, se văd vânătăi și răni adânci, se aude sângele gâlgâind... Trosnește și ne doare. Ne doare, căci loviturile se dau ființei noastre care se revoltă la fite-ce lovitură (Delavrancea, 192-, pp. 16-17). Nu ne putem decât imagina, printr-un exercițiu de empatie istorică, ce impact emoțional trebuie să fi avut astfel de cuvinte în mintea impresionabilă a copiilor către care oratorul își împrăștia emisiunea discursivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
așteptată. Pendulul s-a deplasat de la evitare spre confruntare în turbulentul deceniu șase al secolului XX. Una dintre revendicările contestatarilor din '68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației de eschivare morală care a marcat Germania postbelică, Holocaustul a fost recunoscut în cele din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înțelege! Știi dumneata că în această permanentă conștientizare a rușinii, pentru ea, poate, este cuprinsă o satisfacție teribilă, nefirească, o răzbunare pe cineva? Uneori reușeam s-o aduc în starea că parcă iar vedea lumină împrejurul ei; dar imediat se revolta din nou și ajungea să mă învinuiască plin de amărăciune că mă consider mai presus decât ea (în timp ce mie nici nu-mi trecea așa ceva prin cap) și, în cele din urmă, când am cerut-o în căsătorie, mi-a declarat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cu ardoare. Îl iubesc sincer și-l... respect. Iar acum, credeți-mă, mi-a devenit mai drag, îl apreciez și mai mult! Aceste cuvinte Lebedev le spuse pe un ton atât de serios și de sincer, încât prințul chiar se revoltă. — Ții la el, dar îl chinuiești! Dă-mi voie, numai prin simplul fapt că ți-a pus la un loc atât de vizibil obiectul pierdut, sub scaun și în redingotă, vrea să-ți arate direct că nu vrea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lucrare atât de serioasă, pentru că apare spiritul de partid. Pe-atunci erați foarte ocupat fiind în serviciul... împăratului? Generalul era încântat. Prin seriozitatea și naivitatea ei, remarca prințului spulberate ultimele lui rămășițe de suspiciune. — Charras! O, și eu am fost revoltat! Chiar atunci i-am scris, dar... propriu-zis, nu-mi mai amintesc acum... Mă întrebați dacă eram ocupat cu serviciul? Nu! Fusesem, numit camer-paj, dar pe atunci nu-mi luam în serios funcția. Mai mult chiar, curând Napoleon și-a pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pierzanie pe bietul smintit, trebuiau, desigur, să se limiteze la această palidă tentativă: nici situația lor, nici poate dispoziția sufletească (lucru firesc) nu puteau corespunde unor eforturi mai serioase. Am amintit faptul că până și cei din anturajul prințului se revoltaseră întrucâtva împotriva lui. De altfel, Vera Lebedeva se limitase la niște lacrimi vărsate în singurătate și la hotărârea de a sta mai mult acasă, trecând pe la prinț mai rar decât altădată. În acest timp, Kolea se ocupa de înmormântarea tatălui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
țara noastră un loc de rendez-vous pentru tot ce globul lui Galilei are mai inteligent, mai virtuos, mai solid. Cum să nu mergem așadar bine în predmetul celor politicești și în toate predmetele? {EminescuOpXII 75} Ș-apoi cine să se revolte? Meseriașul strunit în gardă de Serurie, săteanul pentru care întreaga organizație a statului a îngrijit ca să n-aibă cu ce-și ținea zilele de azi pe mîine? Desigur nu. Regalitatea absolută a intereselor străine asupra țărilor noastre e pe deplin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
King a ținut cuvântarea sa, "I Have a Dream", și când s-a întâlnit cu președintele J.F. Kennedy. După anul 1965, o serie de militanți afro-americani, impacientați de ritmul lent în care se desfășurau schimbările pe care le urmăreau și revoltați de o serie de atentate, asasinate și abuzuri, au ales soluții mai radicale. Acestea au dus de multe ori la escaladarea violenței de ambele părți (vezi BLACK POWER), dar faptul că populația afro-americană fusese supusă unui îndelung șir de violențe
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fie acolo în Ohio studentul lui Allen Tate și al lui John Crowe Ransom, mentorul lui Allen Tate (și cel ce a dat numele Noii Critici americane, prin cartea sa, The New Criticism). A avut, de asemenea, privilegiul să se revolte, ceva mai târziu, împotriva formalismului impus de New Criticism asupra poeziei americane pentru cel puțin două decenii. Urmau alte forme de revoltă. Un Lowell este un WASP (White, Anglo-Saxon, Protestant); Robert rămâne alb, dar se convertește la catolicism și, mai
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]