11,862 matches
-
top între țările membre U.E. (după Marea Britanie și Bulgaria). Jumătate din suprafața Suediei este acoperită de păduri (mesteacăn, pin, molid), 10% este teren agricol (cultivat cu ovăz, cartofi, secară, sfeclă de zahăr, grâu). Există 16 parcuri naturale și 753 de rezervații de stat și alte rezervații care protejează flora tipică de tundră sau taiga, fauna polară sau de pădure temperată. Suedia este bogată în minereu de fier, cupru, zinc, aur, argint, plumb, wolfram, uraniu și alte minereuri, dar nu are zăcăminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
după Marea Britanie și Bulgaria). Jumătate din suprafața Suediei este acoperită de păduri (mesteacăn, pin, molid), 10% este teren agricol (cultivat cu ovăz, cartofi, secară, sfeclă de zahăr, grâu). Există 16 parcuri naturale și 753 de rezervații de stat și alte rezervații care protejează flora tipică de tundră sau taiga, fauna polară sau de pădure temperată. Suedia este bogată în minereu de fier, cupru, zinc, aur, argint, plumb, wolfram, uraniu și alte minereuri, dar nu are zăcăminte de petrol și cărbune, dispune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
populației cu studii superioare și mai ales standardelor ridicate ale serviciilor și a stabilității politice. De asemenea, este una din cele mai vizitate destinații turistice din lume. 25% din suprafața țării este formată din păduri protejate, cu copaci rari și rezervații. Rezervația "Monteverde Cloud Forest" are 2000 specii de plante, printre care multe orhidee. De asemenea, sunt 600 specii de păsări exotice. Relațiile dintre România și Costa Rica Cele două țări au stabilit relații diplomatice la 4 iulie 1970, printr-un comunicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cu studii superioare și mai ales standardelor ridicate ale serviciilor și a stabilității politice. De asemenea, este una din cele mai vizitate destinații turistice din lume. 25% din suprafața țării este formată din păduri protejate, cu copaci rari și rezervații. Rezervația "Monteverde Cloud Forest" are 2000 specii de plante, printre care multe orhidee. De asemenea, sunt 600 specii de păsări exotice. Relațiile dintre România și Costa Rica Cele două țări au stabilit relații diplomatice la 4 iulie 1970, printr-un comunicat prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
prevăzută în programul turneului Peru, capitala Lima. Obiective în Patrimoniul U.N.E.S.C.O. Portul, fortificațiile și monumentele epocii coloniale din Cartagena Parcul Național Los Katjos Vechiul Centru istoric din Santa Cruz de Mompox Situl arheologic Tierrandentro Situl arheologic San Augustin Rezervația naturală Malpelo Peisajul cultural al cafelei REPUBLICA CHILE ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA Denumire oficială: Republica Chile. Suprafața: 756.950 km2. Populația: 16.746.491 milioane locuitori (estimată în 2010), albi, metiși, amerindieni ș.a. Religia: catolică, protestantă, culte amerindiene. Limba oficială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Stațiunii de la Agigea. L-am respectat și venerat până în ultimele zile ale vieții sale. Profesorul Dumitru Cărăușu a fost un om care rar se întâlnește. Legat trup și suflet de natură și-a legat existența de ocrotirea naturii, iar din Rezervația de calcare de la Repedea a făcut Monumentul iubirii naturii. Pentru multe generații de copii a fost „TATAIA”, a fost omul care le-a dat în dar natura. Ne-a predat „Istoria biologiei” și „Bazele darwinismului”. Vorbea cu un accent cu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
etica științifică în cercetare și în procesul de învățământ. Vorbind de aplicațiile practice în natură trebuie să prezint aici, am obligația morală, aplicațiile de cercetare pe care le organiza profesorul Mihai Constantineanu. Am luat parte la expedițiile științifice organizate la Rezervația „Codrul Secular Slătioara”, în zona lacului de acumulare „Porțile de Fier”, în zona Maramureșului, la Poiana Stampei etc. Aplicațiile erau organizate timp de 2-3 săptămâni și se lucra exact ca în agricultură, „zi lumină”. Stabileam tabăra într-o anumită localitate
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Crustacee, în special crustaceele Phylopoda; originea faunei din Marea Neagră; migrația peștilor. Sesizând faptul că pe dunele de nisip din incinta Stațiunii se găseau numeroase plante endemice, rare și foarte rare, a hotărât să delimiteze un teritoriu pentru a-l declara Rezervație de plante de dune marine. Ceea ce este cel mai important este faptul că profesorul Ioan Borcea a reușit să facă din Stațiunea Zoologică Maritimă de la Agigea cea mai puternică școală de biologie marină din România. Aici s-au format și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Stațiune au continuat cercetările în cadrul IRCM până în 1975, după care a fost abandonată și întreaga zestre a fost trecută la centru. Stațiunea a devenit sediul mai multor unități: SERUN Constanța, Șantierul Naval Constanța, CUG Basarabi și chiar o Unitate Militară. Rezervația din incinta Stațiunii a fost pusă în pericol și ruderalizată. Totul a durat până în 1990 când, prin acțiuni hotărâte, Universitatea din Iași a reușit să reia în posesie Stațiunea. Nu a fost ușor. Personal m-am ocupat de recuperarea Stațiunii
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de tot sprijinul. Nu am fi putut însă realiza nimic dacă nu am fi fost sprijiniți de regretatul director al ICHP Constanța, Mihai Dulică. De la prima întâlnire a înțeles doleanțele noastre, a intuit semnificația Stațiunii pentru învățământul academic și a Rezervației de plante de dune marine, care stătea ca un spin în coasta celor instalați în Stațiune. Directorul Mihai Dulică mi-a dat formularele pentru transfer și mi-a promis că, după ce obținem aprobarea din partea Ministerului Învățământului se va ocupa personal
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fost reluată practica studenților biologi, ecologi și geografi în serii succesive. Stațiunea a fost deschisă și pentru universitățile din București, Cluj, Bacău, Suceava, Galați, Chișinău, Tiraspol etc. Prin transferul efectuat nu am preluat decât clădirile și terenul din jur cu tot cu Rezervația de plante de dune marine. Din zestrea Stațiunii, transferată la IRCM, nu am putut relua nimic nici până acum. Nici măcar „donația Lucia Borcea”, adică biblioteca personală a profesorului Ioan Borcea. Repunerea în funcțiune a Stațiunii a solicitat eforturi deosebite și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
reușit încă să facem o expediție de cercetări deoarece nu avem fondurile necesare. Trebuie să facem eforturi mari pentru a dota laboratoarele cu aparatura necesară și să reușim să refacem echipa de cercetare. Ca o realizare deosebită nominalizăm aici salvarea Rezervației de dune marine înainte de a fi prea târziu. În 1990 Rezervația era aproape desființată. În rezervație era un teren de fotbal, iar militarii care ocupau o parte din Stațiune făceau instrucție chiar în Rezervație. Din șantierele vecine pornea un păienjeniș
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fondurile necesare. Trebuie să facem eforturi mari pentru a dota laboratoarele cu aparatura necesară și să reușim să refacem echipa de cercetare. Ca o realizare deosebită nominalizăm aici salvarea Rezervației de dune marine înainte de a fi prea târziu. În 1990 Rezervația era aproape desființată. În rezervație era un teren de fotbal, iar militarii care ocupau o parte din Stațiune făceau instrucție chiar în Rezervație. Din șantierele vecine pornea un păienjeniș de cărări ce se orienta către dispensarul de la SERUN. Oierii foloseau
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
eforturi mari pentru a dota laboratoarele cu aparatura necesară și să reușim să refacem echipa de cercetare. Ca o realizare deosebită nominalizăm aici salvarea Rezervației de dune marine înainte de a fi prea târziu. În 1990 Rezervația era aproape desființată. În rezervație era un teren de fotbal, iar militarii care ocupau o parte din Stațiune făceau instrucție chiar în Rezervație. Din șantierele vecine pornea un păienjeniș de cărări ce se orienta către dispensarul de la SERUN. Oierii foloseau Rezervația ca pe un imaș
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
o realizare deosebită nominalizăm aici salvarea Rezervației de dune marine înainte de a fi prea târziu. În 1990 Rezervația era aproape desființată. În rezervație era un teren de fotbal, iar militarii care ocupau o parte din Stațiune făceau instrucție chiar în Rezervație. Din șantierele vecine pornea un păienjeniș de cărări ce se orienta către dispensarul de la SERUN. Oierii foloseau Rezervația ca pe un imaș special dăruit lor. Am reușit să preluăm în totalitate protecția și conservarea Rezervației. Am curățat-o de foarte
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
era aproape desființată. În rezervație era un teren de fotbal, iar militarii care ocupau o parte din Stațiune făceau instrucție chiar în Rezervație. Din șantierele vecine pornea un păienjeniș de cărări ce se orienta către dispensarul de la SERUN. Oierii foloseau Rezervația ca pe un imaș special dăruit lor. Am reușit să preluăm în totalitate protecția și conservarea Rezervației. Am curățat-o de foarte multe plante ruderale, care n-au ce căuta pe dune marine de nisip. În 2005 am preluat în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Stațiune făceau instrucție chiar în Rezervație. Din șantierele vecine pornea un păienjeniș de cărări ce se orienta către dispensarul de la SERUN. Oierii foloseau Rezervația ca pe un imaș special dăruit lor. Am reușit să preluăm în totalitate protecția și conservarea Rezervației. Am curățat-o de foarte multe plante ruderale, care n-au ce căuta pe dune marine de nisip. În 2005 am preluat în custodie Rezervația și asigurăm nu numai protecția și conservarea speciilor de plante și de animale ci și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pe un imaș special dăruit lor. Am reușit să preluăm în totalitate protecția și conservarea Rezervației. Am curățat-o de foarte multe plante ruderale, care n-au ce căuta pe dune marine de nisip. În 2005 am preluat în custodie Rezervația și asigurăm nu numai protecția și conservarea speciilor de plante și de animale ci și prezentarea lor, la nivel academic vizitatorilor. În incinta Stațiunii se găsesc niște fortificații de coastă, pe două nivele, din timpul celui de al doilea război
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Cercetări sistematice și taxonomice privind Suprafamilia Cynipoidea semnalăm pentru prima dată în știință peste 150 de relații parazit-gazdă pentru speciile de parazitoizi din familiile Cynipidae (subfamilia Charipinae) și Alloxystidae; semnalăm 21 specii noi pentru fauna României; în ceea ce privește diversitatea cinipidelor în Rezervația Biosferei Delta Dunării, din cele 25 de specii identificate 7 sunt noi pentru fauna României, iar restul sunt semnalate pentru prima dată în Delta Dunării; 2. Cercetări privind cunoașterea complexelor de insecte dăunătoare plantelor de cultură și dușmanii lor naturali
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sălbatice din familia Halictidae (Ord. Hymenoptera - suprafamilia Apoidea) și rolul lor în polenizarea plantelor cultivate și spontane din România. 2. Ana Davideanu, 1998 Contribuții la studiul Heteropterelor din România. 3. Viorica Coadă, 2001 Cercetări privind cunoașterea gastropodelor (Mollusca Gastropoda) din rezervația „Codrii”, Republica Moldova. 4. Victor Surugiu, 2002 Populațiile de Polychete (Annelida) de pe litoralul românesc al Mării Negre și din sistemul lagunar și rolul lor ecologic. 5. Orieta-Mihaela Hulea, 2003 Cercetări privind cunoașterea subfamiliei Chironominae (Diptera Chironomidae) din Rezervația Biosferei Delta Dunării din
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
gastropodelor (Mollusca Gastropoda) din rezervația „Codrii”, Republica Moldova. 4. Victor Surugiu, 2002 Populațiile de Polychete (Annelida) de pe litoralul românesc al Mării Negre și din sistemul lagunar și rolul lor ecologic. 5. Orieta-Mihaela Hulea, 2003 Cercetări privind cunoașterea subfamiliei Chironominae (Diptera Chironomidae) din Rezervația Biosferei Delta Dunării din punct de vedere taxonomic, ecologic și etologic. 6. Cristina Pălici, 2004 Dinamica Amphipodelor (Crustacea) de pe litoralul românesc al Mării Negre și din sistemul lagunar și rolul lor. 7. Gabriela Gurău, 2004 Biodiversitatea cerambicidelor (Coleoptera-Cerambycidae) din munții Nemira
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
agricole. A studiat și descris acțiunea complexelor de parazitoizi asupra populațiilor de lepidoptere dăunătoare culturilor agricole de varză (Plutella maculipennis, Pieris brassicae etc.), rolul parazitoizilor în menținerea echilibrului natural în biocenoze, utilizarea parazitoizilor în combaterea biologică, fauna de Ichneumonidae din Rezervațiile naturale „Codrul secular Slătioara”, „Valea lui David”, Rezervația „Ponoare”, Munții Gutâi, Porțile de Fier etc. Rezultatele cercetărilor personale i-au permis să descrie relațiile complexe existente între tipurile de parazitoizi și populațiile speciilor gazdă. Sunt cercetări fundamentale, cu aplicație practică
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
parazitoizi asupra populațiilor de lepidoptere dăunătoare culturilor agricole de varză (Plutella maculipennis, Pieris brassicae etc.), rolul parazitoizilor în menținerea echilibrului natural în biocenoze, utilizarea parazitoizilor în combaterea biologică, fauna de Ichneumonidae din Rezervațiile naturale „Codrul secular Slătioara”, „Valea lui David”, Rezervația „Ponoare”, Munții Gutâi, Porțile de Fier etc. Rezultatele cercetărilor personale i-au permis să descrie relațiile complexe existente între tipurile de parazitoizi și populațiile speciilor gazdă. Sunt cercetări fundamentale, cu aplicație practică directă în combaterea biologică a dăunătorilor. Rezultatele cercetărilor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
botezat-o cubanezii, cu mult umor. Cămila este eficientă, încape în ea o mare de oameni, înghesuiți, transpirați dar optimiști. Héctor trecea pe lîngă Guagua, aerisit de vîntul creat de propria viteză, independent ca pasărea cerului, liber ca indienii din rezervații și, ceea ce era esențial, mergea exact la destinație. Dar oamenii sînt răi în ziua de azi. Un negru imens și rău la suflet, pe cînd nădușea în Guagua, l-a văzut pe Héctor. Erau la stop și privirile lor s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai au decât un singur țel, o singură preocupare, o unică specie de interogativitate: care pe care? Scuipatul a devenit o formă de dialog, datul la gioale - o metodă. În peisajul imperfect, dar decent al Uniunii Europene, facem figura unei rezervații de caftangii. Știu, și „la centru“, în țări cu democrații stabile, există conflicte, replici dure, nervi. Dar la noi ele au devenit pâinea zilnică. „Bărbații de stat“ nu mai vor să fie decât bărbați. Bărbați vajnici, virili, păroși, nespălați, crunți
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]