2,775 matches
-
revoluția de atitudine marcată de SOCRATE prin teoria virtuților a lui ARISTOTEL. Virtuțile exprimau o atitudine și un comportament de dorit, autocontrolat, în cadrul căruia se ține buna măsură între extreme. Astfel ar fi curajul, între lașitate și temeritate, generozitatea între risipă și avariție, faptul de a fi prietenos, între a fi certăreț și lingușitor. Alte virtuți semnalate erau: pudoarea, modestia, blândețea, mărinimia, cumpătarea, faptul de a fi drept, grandoarea sufletească, frânarea de sine și altele. Valoarea caracterizantă a virtuților a fost
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau de subordonare. A. Bienaymé insistă asupra dependenței În legătură cu diferitele acorduri ce se stabilesc Între Întreprinderi, deoarece el vede astfel o concentrare virtuală sau latentă (Bienaymé, 1980, p. 63). Alte acorduri au ca obiectiv cooperarea. Concurența poate conduce la o risipă de resurse, deoarece firmele fie ignoră filosofia altor firme, fie sunt tentate să-și fixeze obiective contradictorii În termeni de parte de piață, chiar și atunci când Își cunosc reciproc planurile. Cooperarea poate asocia Întreprinderi complementare sau concurente. În primul caz
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
concurențial se obține pe baza strategiei diferențierii. Deciziile pasional sentimentale, intuitive, luate din credințe și confesiuni ideologice sunt puțin raționale. Desigur, omul este influențat de ideologie și personalitate, ceea ce face ca majoritatea problemelor să fie rezolvate stohastic, cu o imensă risipă de forțe și timp. Raționalitatea este Însă În creștere și va prelua o cantitate din ce În ce mai mare de probleme spre rezolvare. Totuși, adevăratele probleme sunt Întotdeauna cele care Încă nu se pun. Când se pun, deja nu mai sunt probleme, ci
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ies din circulație În fiecare an, după o durată de viață de 13-14 ani (de la intrarea lor pe piață), generând aproximativ 8-9 milioane tone de „deșeuri”. Comisia europeană a Început În 2000 o campanie de corectare a acestei stări de risipă și de poluare cu deșeuri, prin Directiva 2000/53/EC de reciclare a autovehiculelor scoase din circulație. Al doilea pas s-a făcut la 22 martie 2004, când Comisia Europeană a adoptat noile prevederi privind nivelul minim de reciclare și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
contemporane, a lumii care a atentat la lumen și și-a distrus astfel propria condiție. Publicat în 1981, poemul Anul 1940 (replică la Anul 1840 al lui Grigore Alexandrescu) reface, într-o viziune lirică interogativă, o epocă a pierderilor și risipelor, a dezastrului pe plan național, dar și a alungării din istorie a poetului. În Lămuriri, poetul însuși își definește cântul drept unul „de moarte și înviere”, inițiere tragică a coborârii în Hades și a renașterii. Duhul se instituie ca motiv
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
variabile, după sex, vârstă, condiție socială, grad de cultură. În spirit polemic, el afirmă rolul creator al „formelor”, care, în epocă au atras fondul, cu scopul de a-l genera. Spirit imaginativ și curios în toate domeniile artei, făcând aproape risipă de varii cunoștințe, convinge mai puțin cu volumul Pygmanolion (1982), apelând din titlu la un joc de cuvinte care are ca punct de plecare numele a două mituri supuse analizei comparative: Pygmalion și Meșterul Manole. Asociațiile par pe alocuri forțate
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
cerință de interes național. Păstrarea curată a apei, gospodărirea și protecția acesteia, conservarea și protejarea resurselor de apă, constituie obligația tuturor unităților socialiste, organelor de stat și cetățenilor în scopul satisfacerii necesităților economiei naționale și populației, înlăturării oricăror forme de risipă și consum nerațional, evitării epuizării și poluării apei. Articolul 2 Folosirea apei este permisă numai cu respectarea de consum și în condițiile asigurării calității și protecției acesteia împotriva factorilor poluării de orice fel, în vederea păstrării echilibrului ecologic, menținerii și ameliorării
LEGE nr. 5 din 29 iunie 1989 privind gospodărirea raţională, protecţia şi asigurarea calităţii apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106743_a_108072]
-
economice trebuie să conducă la creșterea continuă a gradului de utilizare și refolosire a resurselor de apă, micșorarea costurilor de tratare și epurare, în condițiile păstrării calității apei, reducerea consumului de apă pe unitatea de produs, evitarea oricărei forme de risipă sau consum nerațional. Articolul 4 Unitățile socialiste, de stat și cooperatiste, precum și cetățenii, sînt obligați să aplice măsurile stabilite pentru folosirea rațională, protecția și asigurarea calității apei, luînd măsuri în scopul utilizării judicioase a acesteia la fiecare loc de muncă
LEGE nr. 5 din 29 iunie 1989 privind gospodărirea raţională, protecţia şi asigurarea calităţii apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106743_a_108072]
-
aplice măsurile stabilite pentru folosirea rațională, protecția și asigurarea calității apei, luînd măsuri în scopul utilizării judicioase a acesteia la fiecare loc de muncă, respectiv gospodărire, respectarea strictă a disciplinei tehnologice în activitățile de productie care impun folosirea apei, prevenirea risipei sau poluării de orice fel. Încălcarea acestor obligații atrage, potrivit legii, răspunderea persoanelor vinovate. Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București răspund pentru organizarea activității de gospodărire și protecție a apelor în unitățile
LEGE nr. 5 din 29 iunie 1989 privind gospodărirea raţională, protecţia şi asigurarea calităţii apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106743_a_108072]
-
tehnologice de răcire, spălare și altele; ... d) transportul, manipularea sau depozitarea produselor ori reziduurilor în care să nu ducă la poluarea apelor; ... e) prevenirea poluării accidentale, protecția calității apelor subterane și a izvoarelor prin evitarea pătrunderii substanțelor poluante; ... f) înlăturarea risipei la toate locurile de muncă, repararea tuturor instalațiilor interioare pînă la robinet și întocmirea unor programe stricte de folosire a apei. Articolul 8 Folosirea apei de către unitățile socialiste se face în condițiile și cu autorizația prevăzute de lege. Autorizația se
LEGE nr. 5 din 29 iunie 1989 privind gospodărirea raţională, protecţia şi asigurarea calităţii apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106743_a_108072]
-
G., care pregătea un dicționar general de drept, are și o bună înzestrare pentru barou. E numit procuror supleant la Tribunalul de Dâmbovița, iar în 1856 prezident. Avocatura și politica - ajunge deputat liberal - îl absorb și gazetarul face o mare risipă de elocință, preocupându-se, în nenumărate articole, de tot felul de aspecte. Cere solemn respectarea legilor și drepturilor, perorează contra absolutismului, injustiției, corupției, vorbește cu căldură despre unire, exaltă progresul social. Cariera sa juridică, între timp, continuă. În 1859 ajunsese
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
Conceptul brain exchange implică un flux cu două sensuri între țara de origine și țara de destinație. Acolo unde fluxul este puternic îndreptat într-o direcție, termenii brain drain sau brain gain tind să fie folosiți. Conceptul brain waste descrie risipa forței de muncă calificate atunci când lucrătorii înalt calificați migrează în scop de muncă fără să-și folosească calificările și experiența dobândită la locul de muncă anterior (Salt, 1997, 5). Mai târziu, Johnson și Regets au introdus noi specificații cu privire la conceptul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
română cel puțin ciudată? Pamfletul trebuie să lovească năpraznic, direct, fără ocolișuri. Oricum, el nu își permite să pună la încercare răbdarea și temeritatea cititorului, pentru că din această complicitate își așteaptă succesul. Prin urmare, insistă îndreptățită Manuela Tănăsescu: "de ce această risipă de energie, de muncă, de pasiune?" Și tot ea închide discuția prompt: Răspunsul nu-l putem găsi decât parțial în cauzele extraliterare atât de des evocate și cercetate până acum; răspunsul îl putem afla numai citind Istoria ieroglifică. Ea este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu suma fabuloasă de 30.000 de sechini 61. Ușor-ușor, cornul de unicorn, ca și posesorul său, coborât din spațiul rarefiat al alegoriilor medievale, începe să aparțină "unui simbolism mai mult utilitar decât transcendent"62. După cum demonstrează cu o lăudabilă risipă (sau investiție) de erudiție același Bruno Faidutti, de la finele secolului al XVI-lea, naturaliștii sau medicii îndrăznesc să neglijeze, ba uneori chiar să respingă fățiș mare parte din ingredientele mitului creștin medieval, arătând interes doar pentru eventualele utilități medicinale ale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
oricărei experiențe estetice reușite rezidă în capacitatea sa de a înșela atenția. Și pentru a o face, trebuie să reușească să angajeze atenția într-o dinamică de autoorientare care să rămână deschisă"85. Caracteristica acestui mod specific al atenției e risipa de energie pe care o presupune. Prin reluarea efortului de parcurgere, intensitatea și concentrarea ieșite din comun, relația estetică obligă la un angajament excesiv. Privită din unghiul economiei de efort care stă la baza proceselor aperceptive comune (cât mai rapid
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
costisistoare oferă o nouă interpretare pentru unele practici simbolice, precum elaborarea estetică, riturile de inițiere, stabilirea granițelor etnice, sărbătoririle ceremonioase, circulația bogăției, consumul opulent, arhitectura monumentală, dedicația religioasă și acumularea de bunuri colective prin eforturi individuale costisitoare"87. Semnificația acestei "risipe" vine din avantajul pe care îl conferă cheltuirea de resurse. Ideea e simplă: cu cât risipești resursele pe care le ai la dispoziție, cu atât arăți că îți permiți să o faci, ceea ce îți asigură o poziție superioară. Darul, generozitatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la 1868 când Iosif Vulcan încearcă să alcătuiască în paginile Familiei o lungă listă a românilor admirabili. Există un interes particular al culturilor mici de a expune agitația din jurul obiectelor frumoase, de a sublinia și conștientiza admirația, de a cauționa risipa de atenție. Cu cât resursele sunt mai puține, cu atât mecanismul "semnalului costisitor" justifică o cheltuire mai irațională a lor. Nu Taine, scriitorul burghez într-o tradiție multiseculară, cheltuiește făcând operă, ci țăranul "poet" care își folosește necugetat energia și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
resurselor lingvistice pentru a dezvolta o vorbire care nu îl ajută în comunicarea cotidiană și profesională. Într-un fel, admirația nemăsurată care a înconjurat din secolul al XIX-lea toate producțiile literaturii române se poate înțelege ca un îndemn la "risipă" de atenție, propriu unei culturi mici. Mai mult decât în marile culturi, într-o societate necultivată, cu grad ridicat de analfabetism, cu un public neformat e necesară desfășurarea unor ample ritualuri de consacrare. În Iluziile literaturii române 89, Eugen Negrici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sau când registrul observației e "obiectiv-științific". Fără ca societatea românească să accepte și să încurajeze consumul excesiv de resurse fiziologice și morale în jurul unei vorbiri rimate, niciuna dintre aceste posturi analitice nu ar fi fost legitimă. Literatura se înscrie în lume prin risipa de atenție pe care o cere de la oameni față de obiectele ei: în funcție de ce se cheltuiește peste măsură în jurul unui text, a unor practici sau a unei funcții-autor putem identifica - dacă nu un domeniu, măcar un punct, o direcție a privirii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sărăcie pentru a ajunge la exorbitanță. Dar acesta e un fapt al noii culturi literare: aceeași realitate e calificată ca penurie într-un loc, ca bogăție în altul. Vestigiile, folclorul, limba națională sunt pe rând semne ale lipsei și ale risipei. Pentru că sărăcia și exorbitanța merg împreună: spre deosebire de săracul lui Wang Bing, care culege și gestionează ceea ce găsește, sărăcia productivă a secolului al XIX-lea e opulentă. Ceea ce se adună din teritoriu, mizeria și gunoaiele, e pus în vitrină și oferit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fost perderea multor din autografe, care după moartea autorilor au servit a acoperi gavanoasele cu dulceți 78. Conotațiile pozitive ale acestui tip "diletant" de dedicație poetică (plăcere, schimbare liberă a profilului activității, refuz al specializării) sunt dublate de note negative: risipă vitală, exprimare de sine posibilă, dar niciodată împlinită. Regimul acestei creativități particulare constă în ceea ce poetul a făcut și s-a pierdut sau s-a abandonat; în ceea ce ar fi putut face și n-a avut ocazia să dezvolte. Pentru că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu condiția de a se îngriji de școală, feredeu și de ceasul din clopotnița cea mare, ceartă care avea a se termina în 1676 în timpul domniei lui Antonie Rusett Voievod (C. Cihodaru și Gh. Platon, op. cit., p. 180). Pentru evitarea risipei de timp, dar mai ales a oboselii, la 29 ianuarie 1862, deputații moldoveni, pentru a participa la Adunarea MoldoMunteană, au făcut un drum ocolitor: ei s-au deplasat de la Iași la Cernăuți cu vehicule tractate de animale, apoi au continuat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sub semnul unei ospitalități armonioase și depline, dar ea este, în lectura exegetului nostru, plină de contradicții și ambivalențe, provocate, între altele, de teama de străini; fiindcă feacieni trăiesc izolați de lume, teama lor ia forma unei primiri plină de risipă, iar conjurarea pericolelor potențiale pe care străinul-oaspete le reprezintă, se face prin daruri și chiar prin propunerea de căsătorie. Cum pentru Ulise dorința de Itaca, de întoarcere în patrie, e mai puternică decât o orice altă dorință, nicio ospitalitate oricât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trecut neobservat. Cum se împacă imaginea feacienilor, salvatori de naufragiați, ospitalieri, generoși și cea a unui popor inadaptat, izolat de alți oameni, bănuitori și ostili cu străinii? A fost propusă ideea că teama de străini motivează o primirea cu mare risipă care funcționează precum o conjurare a potențialelor pericole pe care personajul venit din afară îl reprezintă. Darul înseamnă integrare și poate merge până la căsătorie. Să revenim la poveștile populare care permit citirea episodului în perspectiva unei ospitalități amoroase și conjugale
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
destinate a oferi cetățeniei pavăza ei cea mai importantă. Stabilitatea administrației, eliminarea ingerinței politice în actul de justiție, cultivarea unui mecanism de recrutare în funcții care să descurajeze impostura partizană: setul de soluții junimist merge contra unui curent al excesului, risipei și demagogiei. Descentralizarea devine, la 1884, o temă capitală de reflecție. Comuna este nivelul la care se poate amenaja acel cadru de educație politică și gospodărească care să stimuleze, pe durată lungă, alternativa organică. Limitarea puterii statului trece prin această
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]